BusinessMagazin

Tag: INS

  • Salariul mediu a crescut în martie cu 5,7%, la 1.829 lei net

    “În luna martie 2015, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Cele mai semnificative creşteri au fost raportate în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (19,8%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, industria metalurgică, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor din tutun, activităţi de editare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (12% – 16%) şi în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (8% – 11,5%).

    Scăderi au fost înregistrate în activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (8,6%), în prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (4,3%), respectiv telecomunicaţii (4%).

    “În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (6,1%), ca urmare a aplicării prevederilor legale din actele normative în vigoare, precum şi ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice. Uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat şi în sănătate şi asistenţă socială (1,7%), respectiv în administraţia publică (1,4%)”, arată Statistica.

    Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 106,4%.

  • INS: 83,6 la sută din populaţia ocupată a României lucrează în sectorul privat

    Potrivit datelor transmise de INS, în trimestrul IV din 2014, persoanele în vârstă de muncă (15 – 64 ani) deţineau o pondere de 67,8 la sută în totalul populaţiei rezidente a ţării. Dintre acestea, 60,8 la sută erau persoane ocupate reprezentau, 4,6 la sută erau şomeri şi 34,6 la sută persoane inactive.

    “Populaţia activă a fost de 9.172.000 persoane, mai mult de jumătate (56,8 la sută) fiind bărbaţi. Dintre persoanele active, 96,2 la sută erau în vârstă de muncă (15 – 64 ani). Tinerii reprezentau 7,2 la sută din populaţia activă, mai mult de jumătate (60,2 la sută) având domiciliul în mediul rural. Populaţia ocupată cuprindea 8.554.000 persoane, în scădere comparativ cu trimestrul anterior (-268.000 persoane). Dintre acestea, 96 la sută erau persoane ocupate în vârstă de muncă”, se arată în acheta transmisă de INS.

    Analiza distribuţiei pe grupe de vârstă a populaţiei ocupate indică faptul că ponderea cea mai mare este deţinută de persoanele în vârstă de 35 – 44 de ani (29 la sută), urmate de cele din grupa 25 -34 de ani (24,1 la sută), iar tinerii au reprezentat 5,9 la sută din populaţia ocupată.

    Din populaţia ocupată, 52,8 la sută erau absolvenţi ai învăţământului liceal şi profesional, 18,7 la sută erau persoane cu studii universitare şi 24,9 la sută, persoane cu nivel de instruire gimnazial, primar şi fără şcoală absolvită.

    “Distribuţia populaţiei ocupate după statutul profesional arată că ponderea salariaţilor (68,3 las ută) este cea mai ridicată în totalul populaţiei ocupate. Lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau, în trimestrul IV 2014, 30,6 la sută din populaţia ocupată. Salariaţii s-au concentrat în proporţie de 57,9 la sută în servicii, de 39 la sută în industrie şi construcţii şi de numai 3,1 la sută în ramurile agricole. Din distribuţia numărului de salariaţi după regimul de lucru se observă că majoritatea (98,6 la sută) erau salariaţi angajaţi pe perioadă nedeterminată”, precizează INS.

    Potrivit sursei citate, din repartizarea populaţiei ocupate reiese preponderenţa sectorului privat, acesta cuprinzând 83,6 la sută din populaţia ocupată, în timp ce în sectorul public era 15,3 la sută din populatia ocupată iar în sectorul mixt lucrau 1,1 la sută din persoanele ocupate.

    Durata medie obişnuită a săptămânii de lucru pentru persoanele ocupate a fost în trimestrul IV 2014 de 40 de ore pe săptămână, iar durata medie efectivă a fost de 38,8 ore /săptămână.

  • INS: Populaţia cu domiciliul în România a scăzut. Indicele de îmbătrânire demografică, în creştere

    Populaţia după domiciliu la 1 ianuarie 2015 a scăzut cu 0,3 la sută faţă de 1 ianuarie 2014. La 1 ianuarie 2015 populaţia după domiciliu a fost de 22.279.000 persoane.

    Populaţia urbană şi cea de sex feminin sunt majoritare (56,4 la sută, respectiv 51,2 la sută).

    Fenomenul de îmbătrânire demografică s-a accentuat, populaţia vârstnică de 65 ani şi peste depăşind numeric populaţia tânără de 0 – 14 ani (3.419.000 faţă de 3.304.000 de persoane).

    Dacă la 1 ianuarie 2014 populaţia de 0 – 14 ani deţinea o pondere mai mare decât cea de 65 ani şi peste în totalul populaţiei după domiciliu, la 1 ianuarie 2015 raportul s-a inversat.

    Indicele de îmbătrânire demografică a crescut de la 99,7 (la 1 ianuarie 2014) la 103,5 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2015).

    Vârsta medie a populaţiei a fost de 40,7 ani, cu 0,3 ani mai mare decât la 1 ianuarie 2014. Vârsta mediană a fost de 40 de ani, în creştere cu 0,5 ani faţă de 1 ianuarie 2014.

    La 1 ianuarie 2015 cea mai mare pondere în totalul populaţiei o deţinea grupa de vârstă 35 – 39 ani (8,6 la sută). La masculin, ponderea acestei grupe de vârstă a fost de 9%, iar la feminin de 8,2%.

    Ponderea grupei de 0 – 4 ani a fost de 4,6%, mai mică decât cea a grupei de 5-9 ani (5,2%) şi a celei de 10-14 ani (5,1%).

    La 1 ianuarie 2015, populaţia după domiciliu din mediul urban a fost de 12.572.000 de persoane, în scădere cu 0,4% faţă 1 ianuarie 2014.

  • Peste 38% din drumurile publice din România sunt pietruite şi de pământ

    La finele anului trecut, drumurile publice totalizau 85.362 km, din care 17.272 km (20,2%) drumuri naţionale, 35.505 km (41,6%) drumuri judeţene şi 32.585 km (38,2%), drumuri comunale.

    “Din punctul de vedere al tipului de acoperământ, în structura reţelei de drumuri publice s-au înregistrat: 30.240 km (35,4%) drumuri modernizate (în proporţie de 90,5% drumuri modernizate cu îmbrăcăminţi asfaltice de tip greu şi mijlociu), 22.088 km (25,9%) drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere şi 33.034 km (38,7%) drumuri pietruite şi de pământ. În ceea ce priveşte starea tehnică a drumurilor publice, 44,4% din lungimea drumurilor modernizate şi 52,0% din lungimea drumurilor cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere aveau durata de serviciu depăşită”, se arată în comunicatul INS.

    Din totalul drumurilor naţionale, 6.194 km (35,9%) erau drumuri europene, 683 km (cu 6,1% mai mult decât în anul 2013, respectiv 39 km) însumau autostrăzile, 276 km (1,6%) reprezintă drumuri cu 3 benzi de circulaţie, 1.673 km (9,7%) drumuri cu 4 benzi de circulaţie şi 22 km (0,1%) drumuri cu 6 benzi de circulaţie.

    Drumurile judeţene, erau, în proporţie de 44,2%, drumuri cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere, iar drumurile comunale erau în proporţie de 46,3% drumuri pietruite.

    Pe de altă parte, liniile de cale ferată de folosinţă publică în exploatare însumau 10.777 km la 31 decembrie, din care 10.638 km (98,7%) linii cu ecartament normal, 5 km linii cu ecartament îngust şi 134 km (1,3%) linii cu ecartament larg.

    La sfârşitul anului trecut, lungimea liniilor de cale ferată în exploatare electrificate era de 4.029 km, reprezentând 37,4% din reţeaua de cale ferată în exploatare.

  • INS: Peste jumătate dintre persoanele cu vârste între 55 şi 64 de ani nu au avut ocupaţie în 2014

    INS precizează că, în 2014, rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 61 la sută, iar rata şomajului de 6,8 la sută. Astfel, în anul 2014 populaţia activă a României era de 9.243.000 persoane, din care 8.614.000 persoane ocupate şi 629.000 şomeri

    “Nivelul ratei de ocupare a populaţiei în vârstă de 20 – 64 ani a fost de 65,7 la sută, la o distanţă de 4,3 puncte procentuale faţă de ţinta naţională de 70 la sută stabilită în contextul Strategiei Europa 2020”, se arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15 – 64 ani) a fost de 65,7 la sută, iar rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă a fost de 61 la sută, în creştere faţă de anul anterior cu 0,9 puncte procentuale. Rata de ocupare a fost mai mare în rândul bărbaţilor (68,7 la sută, faţă de 53,3 la sută pentru femei) şi pentru persoanele din mediul rural (61,7 la sută, faţă de 60,5 la sută în mediul urban).

    De asemenea, rata de ocupare a tinerilor (15 – 24 ani) era de 22,5 la sută, în timp ce rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55 – 64 ani) a fost de 43,1 la sută.

    “Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior (82,5 la sută). Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 65 la sută dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 44,4 la sută dintre cele cu nivel scăzut de educaţie”, se mai arată în comunicat.

    Potrivit INS, salariaţii, în scădere faţă de anul precedent (-107.000 persoane), deţin în continuare cea mai mare pondere (67,9 la sută) în totalul populaţiei ocupate, însă, în anul 2014, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 30,9 la sută din populaţia ocupată.

    “Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă faptul că lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 23,3 la sută din totalul populaţiei ocupate. Ponderi însemnate în totalul populaţiei ocupate deţineau muncitorii calificaţi (15,8 la sută), lucrătorii în domeniul serviciilor, precum şi specialiştii în diverse domenii de activitate (13,5 la sută). Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 28,3 la sută din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 28,9 la sută în industrie şi construcţii, iar 42,7 la sută în servicii. În activităţile neagricole erau ocupate 6.172.000 persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (25,8 la sută), comerţ (18 la sută) şi construcţii (10,4 la sută)”, se mai arată în comunicat.

    Comparativ cu anul 2013, a scăzut numărul persoanelor care şi-au desfăşurat activitatea în agricultură, silvicultură şi pescuit (-59.000 persoane), dar şi al celor care au lucrat în administraţie publică (-33.000 persoane), în învăţământ (-12.000 persoane), în intermedieri financiare şi asigurări şi în industria extractivă (ambele activităţi cu – 5.000 persoane fiecare). A crescut însă numărul populaţiei ocupate în industria prelucrătoare (+60.000 persoane), în comerţ şi activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (+27.000 persoane), în sănătate (+14.000 persoane), activităţi de servicii administrative (+11.000 persoane) şi în construcţii (+10.000 persoane).

    În anul 2014, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 38,9 ore pe săptămână, însă 166.000 de persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână.

    “Din totalul persoanelor ocupate în anul 2014 au lucrat cu program parţial 860.000 persoane (10 la sută)”, se mai arată în comunicat.

    INS informează că rata şomajului a fost de 6,8 la sută, în scădere faţă de anul precedent, când aceasta a fost de 7,1 la sută.

    Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului a fost de 1,2 puncte procentuale (7,3 la sută pentru bărbaţi faţă de 6,1 la sută pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 2,8 puncte procentuale (8,1 la sută pentru urban faţă de 5,3 la sută pentru rural). Rata şomajului avea nivelul cel mai ridicat (24 la sută) în rândul tinerilor de 15-24 ani.

    “Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului mediu şi scăzut, pentru care rata şomajului a fost de 7,2 la sută, respectiv 6,7 la sută, mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (5,8 la sută). Rata şomajului de lungă durată (de un an şi peste) a fost de 2,8 la sută. Incidenţa şomajului de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 41,1 la sută. Şomajul pe termen lung s-a manifestat mai pregnant în cazul bărbaţilor (41,8 la sută faţă de 40 la sută în cazul femeilor) şi în mediul urban (42,1la sută faţă de 39,2 la sută în mediul rural)”, precizează INS.

    Pentru tinerii cu vârste între 15 şi 24 ani, rata şomajului de lungă durată (de şase luni şi peste) a fost de 14,3 la sută, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 59,7 la sută.

  • Lucrările de construcţii au crescut în primele două luni cu aproape 15%

    “Pe elemente de structură au avut loc creşteri la lucrările de construcţii noi cu 20,2% (serie brută, n.r.) şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente, cu 8,3%. Lucrările de reparaţii capitale au scăzut cu 2,0%. Pe obiecte de construcţii, au avut loc creşteri astfel: clădirile nerezidenţiale cu 31,2%, clădirile rezidenţiale cu 12,3% şi la construcţiile inginereşti cu 6,3%“, arată INS, într-un comunicat.

    În februarie, lucrările de construcţii au crescut faţă de luna precedentă atât ca serie brută cât şi ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cu 24,3% , respectiv 5,3%.

    Faţă de februarie 2014, indicatorii sunt mai mari cu 19,7%, respectiv 17,7%.

     

  • Deficit comercial de 384 milioane de euro în februarie. Importurile au crescut mai mult decât exporturile

    Faţă de luna ianuarie, exporturile au crescut cu 4,9%, iar importurile cu 9,4%, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În primele două luni, exporturile FOB au însumat 8,57 miliarde euro, cu 3,6% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, iar importurile CIF au totalizat 9,13 miliarde euro, în creştere cu 3,3%.

    Astfel, deficitul balanţei comerciale (FOB/CIF) în perioada analizată a fost de 563,3 milioane euro, mai mic cu 4,7 milioane euro decât cel înregistrat în primele două luni din 2014.

    Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în ianuarie-februarie a fost de 6,35 miliarde euro la expedieri şi de 7,1 miliarde euro la introduceri, reprezentând 74,1% din total exporturi şi 77,7% din total importuri.

    Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în intervalul menţionat a fost de 2,22 miliarde euro la exporturi şi de 2,03 miliarde euro la importuri, reprezentând 25,9% din total exporturi şi 22,3% din total importuri

    Ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse: maşini şi echipamente de transport (43,9% la export şi 36,9% la import) şi alte produse manufacturate (33,7% la export şi respectiv 31,3% la import).

  • Salariul mediu a scăzut în februarie cu 0,5%, la 1.731 lei. Hotelurile şi restaurantele plătesc cel mai prost

    “În majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna precedentă ca urmare a acordării de prime ocazionale în lunile anterioare, a nerealizărilor de producţie ori a încasărilor mai mici (funcţie de contracte), a dificultăţilor financiare cu care s-au confruntat unele unităţi economice, precum şi a angajărilor de personal cu câştiguri salariale mici”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    Cele mai mari scăderi, cuprinse între 9,5% şi 10%, au fost consemnate în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, sau – între 4% şi 5% – în extracţia minereurilor metalifere, alte activităţi extractive, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii).

    Creşterile s-au datorat acordării de prime ocazionale, inclusiv prime anuale sau pentru performanţe, sume din profitul net şi din alte fonduri ori realizărilor de producţii şi încasărilor mai mari.

    Cea mai semnificativă creştere a fost realizată de producătorii de ţigări, care au majorat câştigurile angajaţilor cu 39,9%. Indicatorii au crescut, de asemenea, în activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), între 10% şi 20%, precum şi în prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută (cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, între 4,5% şi 8,5%.

    “În sectorul bugetar s-au înregistrat scăderi ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (-1,6%), respectiv sănătate şi asistenţă socială (-1,3%). În administraţia publică câştigului salarial mediu net a fost în uşoară creştere (0,2%) faţă de luna ianuarie 2015”, menţionează INS.

    Comparativ cu luna februarie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 6,5%.

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primele două luni cu 12,8%

    Astfel, sosirile au însumat 1,02 milioane, iar înnoptările 2,05 milioane.

    Din numărul total, sosirile turiştilor români au reprezentat 79,3%, pondere apropiată de cea din primele luni ale anului precedent. Circa 77,2% dintre turiştii străini au fost din Europa, iar din aceştia 81,4% sunt din ţări UE. Cei mai mulţi vizitatori au provenit din Italia (25.700), Germania (22.500), Israel (18.700), Franţa (14.900) şi Marea Britanie (13.400), potrivit unui comunicat al INS.

    Durata medie a şederii a fost de 2 zile, atât pentru turiştii români cât şi pentru cei străini.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 19,7%, în creştere cu 2,2 puncte procentuale.

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 1,03 milioane, în creştere cu 13,1%.

    Plecările românilor în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au totalizat 1,87 milioane, fiind mai mari cu 12,8% comparativ cu perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2014.

    În februarie, sosirile cât şi înnoptările în unităţi turistice au urcat faţă de aceeaşi lună din 2014 cu 9,1% respectiv cu 12,7%.

  • Producţia de cereale pentru boabe a crescut anul trecut cu 3,4%

    Astfel, randamentul (producţia medie la hectar) a fost de 7,2% la porumb, 6,3% la orz şi orzoaică, 3,8% la grâu si 1,5% la ovăz.

    Suprafaţa cultivată cu porumb boabe în anul 2014 reprezintă 45,9% din suprafaţa cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 39%.

    “În anul 2014, România s-a situat, pe locul cinci atât din punct de vedere al suprafeţei cultivate cu grâu, după Franţa, Germania, Polonia şi Spania, cât şi al producţiei obţinute, după Franţa, Germania, Regatul Unit şi Polonia. În ceea ce priveşte randamentul, ţara noastră se află printre ţările care au un randament mai scăzut la hectar în rândul Statelor Membre cultivatoare cu grâu”, se arată într-un comunicat al INS.

    La leguminoase pentru boabe, producţia a scăzut cu 4,1%, ca urmare a scăderii suprafeţei cultivate cu (-9,1%), faţă de anul precedent.

    In schimb, producţia de plante uleioase a crescut cu 15,1%, datorită atât creşterii suprafaţei cultivate (+4,7%), cât şi a randamentelor la hectar. Creşteri ale producţiei s-au înregistrat la rapiţă şi soia (+61,0%), respectiv (+35,3%), în principal datorită creşterii suprafeţei cultivate (+48,4%), respectiv (+17,6%). Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui a scăzut cu 7,6%.

    Producţia de sfecla de zahar a urcat cu 31,9%, în principal datorită creşterii randamentului la hectar cu 19,1% dar şi a suprafeţei cultivate cu 10,7%.

    Potrivit datelor INS, producţia de cartofi a crescut cu 7,0%, datorită creşterii randamentului la hectar (+9,1%) deşi suprafaţa cultivată a scăzut (-2,0%), faţă de anul precedent.

    “În ceea ce priveşte suprafaţa cultivată cu cartofi, în anul 2014, România s-a situat pe locul trei după Polonia, Germania şi pe locul şapte la producţie (după Germania, Olanda, Franţa, Polonia, Belgia şi Regatul Unit) din cauza randamentului inferior”, arata datele INS.

    La legume, producţia a fost mai mică cu 3,9%, determinată de scăderea suprafeţelor cultivate cu 7,7%, faţă de anul precedent. Producţiile au fost mai mari la: castraveţi (+7,1%), morcovi (+2,7%), ardei (+0,4%) şi mai mici la pepeni verzi şi galbeni (-16,5%), tomate (-5,1%), varză (-2,9%) şi ceapă (-1,3%).

    În anul 2014, producţia de struguri a scăzut cu 20,8%, din cauza scăderii randamentului la hectar, atât la plantaţiile de vii altoite (-11,7%), cât şi la plantaţiile de vii hibride (-30,4%). Suprafaţa cultivată a fost mai mică cu 0,6% faţă de anul 2013.

    Totodata, suprafaţa livezilor pe rod a scăzut cu 4,1%. Suprafeţele cultivate cu principalele specii de pomi fructiferi au scăzut, excepţie caişi şi zarzări unde s-au menţinut la nivelul anului precedent.

    Producţia de fructe din livezi a scăzut cu 4,3% faţă de anul precedent. Pe principalele specii de pomi fructiferi producţia a înregistrat creşteri la caişi şi zarzări, scăderi la peri, pruni şi meri, iar la cireşi şi vişini s-a menţinut la nivelul anului precedent.