Tag: india
-
Top 100 cei mai admiraţi CEO: Ravinder Takkar, preşedinte şi CEO Vodafone România
Din acest rol, indianul a contribuit la creşterea businessului, prin extinderea prezenţei Vodafone şi adăugarea de noi parteneri, precum Zain Group (Kuweit, Bahrein, Iordania, Arabia Saudită şi Irak), Plus GSM (Polonia), Vodafone Brazilia, FarEasTone (Taiwan) şi Vinaphone (Vietnam).Takkar s-a alăturat echipei Vodafone în 1994 şi a avut poziţii executive atât în Vodafone Group, cât şi în companiile cu capital comun (joint ventures), printre care director enterprise şi director de strategie la Vodafone India, group manager de dezvoltare pentru Vodafone Live, CTO la Vizzavi, precum şi alte roluri operaţionale la Vodafone Spania şi Vodafone Portugalia. A fost membru al boardului Vodafone India şi al Indus Towers, un joint venture între Vodafone India, Airtel şi Idea.Înainte de a lucra pentru Vodafone, a fost consultant de management la DMR Group. Are 48 de ani, este licenţiat în informatică al Universităţii Loyola Marymount din Los Angeles şi are dublă cetăţenie – indiană şi americană.Ravinder Takkar a preluat mandatul de conducere de la Iñaki Berroeta, care a fost promovat CEO al Vodafone Australia; anterior, la conducerea companiei s-a aflat Liliana Solomon, numită director financiar al furnizorului de software şi servicii de comunicaţii Unify, companie mixtă a Siemens şi a fondului de investiţii The Gores Group. -
Economiile ţărilor BRIC se dovedesc mai atrăgătoare decât cele din G7 pentru investiţiile străine
România a atras 4,3 miliarde de dolari în 2015, valoare egală cu investiţiile străine directe (ISD) din Austria, dar sub cele atrase de Filipine, Rusia sau Vietnam. Totuşi, valoarea este peste ce a atras Cehia (2,5 miliarde dolari), Bulgaria (1,9 miliarde dolari) sau Slovacia (1,2 miliarde dolari). Datele fac parte dintr-un nou studiu al UHY, reţeaua internaţională a companiilor independente care oferă servicii de contabilitate şi consultanţă.
Conform UHY, anul trecut, fluxurile totale de ISD au reprezentat 2,3% din PIB-ul total al ţărilor BRIC. Comparativ, ISD s au cifrat la 1,7% din PIB-ul ţărilor G7 şi la 2,2% din PIB-ul total mondial.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Cronică de film: Saroo – drumul spre casă
Saroo, în vârstă de 5 ani, se rătăceşte de fratele său şi ajunge într-un tren care-l poartă de-a lungul Indiei la mii de kilometri depărtare de casă şi de familie. El trebuie să înveţe să supravieţuiască singur în Calcutta, înainte de a fi adoptat de către un cuplu australian. 25 de ani mai târziu, înarmat cu frânturi de amintiri şi revoluţionara tehnologie Google Earth, el porneşte în căutarea familiei pierdute, încercând să regăsească drumul spre casă.
La prima vedere pare un scenariu oarecum comercial, dar pe măsură ce filmul avansează ne întâlnim cu unele situaţii ce par oarecum familiare: cine nu s-a încurcat folosind Google Maps sau Earth?
Producătorii şi regizorul Garth Davis au petrecut perioade considerabile de timp cu Saroo şi părinţii săi australieni, pregătind filmul. Saroo i-a povestit regizorului despre un fluture care i-a apărut în faţă de fiecare dată când era în pericol în viaţa sa, spre exemplu când era pe străzile din Calcutta.
Există simboluri şi motive pe parcursul întregului film, de pildă marea şi fluturii. „În mare parte din film, ceea nu este rostit e interesant. Dar cum transpun acest lucru dincolo de camera de filmat? Astfel, în cea de-a doua parte din film – când Saroo ajunge în Hobart, Australia – am decis să folosesc marea drept un element. Tasmania este o insulă, iar Hobart se află lângă un port mare şi un râu. Personajele noastre locuiesc toate lângă apă, ceea ce e complet diferit de locul de unde vine Saroo în India, care reprezintă o lume înconjurată de uscat. Există ceva feminin în legătură cu marea, un ceva prin care oceanul ne conectează pe toţi”, spune Garth Davis.
Primele şase săptămâni de filmare au avut loc în India – în Calcutta, Bengal şi în statul central Madya Pradesh – cu actori indieni profesionişti în rolurile cheie. Printre ei se numără şi unii dintre cei mai cunoscuţi actori din India, cum ar fi Nawazuddin Siddiqui, Priyanka Bose, Tannishtha Chatterjee şi Deepti Naval, fiecare fiind recunoscut pentru munca sa pe scena cinematografiei indiene.
O întâmplare amuzantă: auzind de rolul vital pe care Google Earth l-a avut în căutarea lui, compania l-a invitat pe Saroo să vorbească despre experienţa sa în cadrul unei conferinţe internaţionale, unde tânărul l-a întâlnit şi pe Eric Schmidt, directorul companiei. Cei de la Google l-au asistat pe producător în timpul filmărilor, pentru a se asigura că scenele în care Saroo îşi caută casa din India folosind Google Earth sunt cât mai autentice.
Saroo: Drumul spre casă a fost produs cu un buget mic, de doar 12 milioane de dolari; nici aşteptările de box-office nu sunt, desigur, foarte mari. În rândul criticilor, filmul s-a bucurat însă de destul de mult succes: Dev Patel a fost nominalizat la premiul Oscar şi la Globurile de Aur pentru cel mai bun actor în rol secundar, în vreme ce pelicula a primit alte cinci nominalizări la premiile Academiei Americane de Film, inclusiv pentru cel mai bun film.
Notă: 8/10
-
Aşteptările unui nou-venit
Taxa clawback este, probabil, cea mai mare povară suportată de profitul producătorilor de medicamente. „Este o taxă impredictibilă, care face medicamentele să dispară. Da, recunosc, mă sperie această taxă”, declară Daniel Bran, directorul general al Accord Healthcare România. Liderii industriei au descris-o de-a lungul timpului în numeroase feluri pentru a arăta cât de mult îi afectează. La rândul său, executivul de la Accord Healthcare România explică în prima întâlnire cu presa locală viziunea sa asupra acestui mare impediment: „Să spunem că ai un magazin alimentar pentru care îţi plăteşti absolut toate taxele către stat. Imaginează-ţi că la sfârşitul zilei statul vine şi îţi mai ia încă 15% din vânzări. Pur şi simplu, fără să înţelegi de ce şi cum se calculează acest procent”. Taxa clawback a fost, la un moment dat, o taxă temporară, însă acum nu ar mai trebui să se calculeze după aceleaşi valori din 2009, adaugă oficialul companiei. Soluţia ar fi un clawback diferenţiat, măsură susţinută şi promovată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Compania Accord Healthcare este, de asemenea, membru APMGR.
În trimestrul III al anului 2016, taxa clawback a ajuns să reprezinte 14,91% din valoarea medicamentelor decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, în creştere faţă de nivelul de 12,3% înregistrat în acelaşi trimestru al anului 2015, „fără nicio justificare”, spun producătorii de medicamente. „Taxa clawback ar fi trebuit să fie printre cele 102 taxe la care au renunţat autoritaţile române. Aceasta a fost impusă iniţial ca o măsură de control al bugetului alocat medicamentelor într-o perioadă de criză. În condiţiile în care economia României este în creştere, nu se mai justifică menţinerea unei astfel de reglementări, care are rolul de a transfera responsabilitatea tratării unei importante părţi din pacienţii români pe umerii producătorilor de medicamente”, spun cei din ARPIM într-un comunicat de presă. Prezenţa companiilor farmaceutice pe piaţa din România este descurajată şi de metodologia de calcul al preţurilor medicamentelor aprobată în toamna anului trecut de guvern. „Preţul medicamentelor în România este deja calculat la nivelul minim european. Scăderea cu 10% sub acest nivel, aşa cum prevede hotărârea aprobată, va duce la creşterea exportului paralel şi la dispariţia unui număr tot mai mare de medicamente de pe piaţă”, spune Dan Zaharescu, directorul executiv al ARPIM.
Cu toate acestea, perspectivele lui Daniel Bran par optimiste – estimează vânzări de circa 3 milioane de euro pentru primul an fiscal, ce se va încheia la sfârşitul lui martie anul acesta. Compania a fost înregistrată în octombrie 2015, iar în februarie-martie 2016 şi-a început vânzările. Unul dintre obiectivele Accord Healthcare pe plan local este să devină unul dintre furnizorii preferaţi de către spitale, dar şi de retail. „În prezent, compania înregistrează rezultate foarte bune la nivelul Europei, unde deţine, pentru toate moleculele pe care le comercializează, o cotă de piaţă de circa 30%. Având aceste premise, putem spune că obiectivul nostru este să ajungem în următorii 3-5 ani şi în România la cifre similare”, punctează Daniel Bran.
În prezent, Accord Healthcare activează în România doar prin distribuitori, deţinând un portofoliu dedicat în special spitalelor şi cu o prezenţă în creştere pe zona de retail (farmacii). Producătorul are un portofoliu de 15 produse înregistrate în România, majoritatea pentru afecţiuni din sferele oncologiei şi hematologiei, iar planurile sale vizează extinderea portofoliului cu cel puţin 15 produse noi pe an, vizând şi arii terapeutice precum sistem nervos, antiinfecţioase, imunologie.
„Anul acesta ne dorim peste 15 lansări. Unele sunt molecule vechi, dar necesare. Am văzut o prezentare care arăta că, pentru anumite produse, acum trei-cinci ani erau 5-6 companii care le vindeau pe piaţă, iar acum sunt mai greu de găsit, fiind comercializate de unu, doi, maximum trei producători. Pe partea de oncologie, aducem exact acele molecule mai greu de găsit”, a explicat Daniel Bran.
Accord Healthcare este divizia internaţională de generice a grupului Intas, una dintre cele mai mari companii private din India, cu o cifră de afaceri anuală de peste un miliard de dolari. Accord este o companie farmaceutică tânără, implicată în dezvoltarea, producţia şi distribuţia de medicamente pe mai mult de 70 de pieţe la nivel mondial. Firma este activă pe piaţa europeană de peste 10 ani, cu un portofoliu ce numără, în prezent, peste 7.000 de produse.
ERATĂ
În varianta print a ediţiei Business Magazin (nr. 599 – 5/2017), în cadrul articolului „Aşteptările unui nou-venit”, pe pagina nr. 2 a articolului, prima coloana, paragraful nr. 2 scrie că ,,Soluţia ar fi un clawback diferenţiat, asa cum sugerează şi Asociatia Română a Producătorilor Internaţionali de Medicamente (ARPIM), din care face parte şi Accord Healthcare”.
VARIANTA CORECTĂ a acestei afirmaţii este „Clawback-ul diferenţiat este măsura susţinută şi promovată de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Compania Accord Healthcare este, de asemenea, membru APMGR.”
-
Ţara în care au fost descărcate cele mai multe aplicaţii de Android în 2016
India ocupă primul loc în topul ţărilor în care s-au descărcat cele mai multe aplicaţii pentru Android – peste 6 miliarde – în 2016. Pe locurile doi şi trei s-au situat SUA şi Brazilia, potrivit firmei de cercetare App Annie. Cea mai populară aplicaţie în statul din Asia esteWhatsApp.-story go4it.ro
India este a doua cea mai mare piaţă din lume pentru smartphone-uri, după China. Trebuie precizat faptul că magazinul virtual de aplicaţii Google Play nu este disponibil în China, din cauza cenzurii de stat. Acolo oamenii descarcă aplicaţii din magazinele virtuale ale producătorilor de telefoane sau ale unor giganţi precum Baidu sau Tencent.
-
Tensiuni Paris/Londra pe tema Brexit: Johnson îl compară pe Hollande cu un gardian de lagăr nazist
Francois Hollande, preşedintele Franţei, ar putea vrea să administreze “bătăi” în stilul unui “gardian de lagăr” din al II-lea Război Mondial, a acuzat ministrul britanic de Externe, Boris Johnson, după ce oficiali francezi au transmis Londrei să nu se aştepte la o relaţie bună cu UE după Brexit.
După discurul rostit marţi de Theresa May, consilieri prezidenţiali francezi au transmis că Marea Britanie nu trebuie să se aştepte la o relaţie mai bună cu Uniunea Europeană după ieşirea din Blocul comunitar.
Rugat de jurnalişti, în cursul unei vizite în India, să comenteze avertismentul, Boris Johnson, un politician considerat populist, a afirmat: “Dacă domnul Hollande vrea să administreze bătăi punitive oricărei persoane care încearcă să scape din UE, în maniera unui gardian din filme despre al II-lea Război Mondial, nu cred că acesta este un drum înainte; şi nu este în interesul prietenilor şi partenerilor noştri”.










