BusinessMagazin

Tag: incheiere

  • Şcoala unde copii sunt pedepsiţi pentru faptul că au pantofi prea strălucitori sau pentru că se uită la ceas. Cum e viaţa în cea mai strictă şcoală

    Politica de conduită extremă de la Academia Merchants, din Byywood, Bristol, include, printre altele, pedepse pentru elevii care au pantofi prea strălucitori sau care se uită la ceas. Iar elevii care nu respectă regulile sunt forţaţi să poarte insigne pe care să scrie „am 24 de ore la dispoziţie pentru a avea o uniformă corespunzătoare”. Noile reguli au fost lansate cu două săptămâni înainte de încheierea mandatului directorului Nick Short, care va pleca după doar un an de muncă, pentru a fi înlocuit de Samantha Williamson.

    „Vorbim de sute de copii arătaţi cu degetul. Conducerea vrea doar să demontreze ceva, nu rezolvă nimic. E de ajuns ca o fată să poarte un accesoriu de păr de o altă culoare decât cele acceptate”, se plânge Petula Peacock, mama unui elev pedepsit.

    Un document de 17 pagini a fost publicat detaliind politica de conduită a şcolii, ca parte a unui act de reducere a nivelului de „deranjamente” la oră,  inclusiv examinarea unui ceas. Refuzul de izolare duce la excludere, iar sfidarea conduce automat la izolare pentru cinci lecţii, inclusiv prânz, pauză şi 15 minute după şcoală.

    Un elev a fost, aşadar, pedepsit din cauza pantofilor care erau „prea strălucitori” şi forţat să poarte o pereche de pantofi de schimb, care erau prea mici, după cum a susţinut acesta. Amanda J Cawston şi-a exprimat îngrijorarea cu privire la politică şi a scris online spunând: „pedepsele sunt destul de dure şi nu se potrivesc cu adevărat greşelilor. Există posibilitatea ca un părinte să îşi permită să cumpere copilului doar pantofii strălucitori negri din Primark, spre deosebire de pantofii adecvaţi din Clarks, care, deşi sunt drăguţi, sunt, în general, prea scumpi pentru buzunarul majorităţii”.

    „Nu asta făceau naziştii? Obligau oamenii să poarte semne?  Ai fi crezut că şcoala are un profesor de istorie care să le arate asta”, a mai spus alt părinte, Geoff Brodie. Cu toate acestea, alţii i-au sărit în apărare şi au spus că regulile trebuie respectate.  „S-a ajuns la o generaţie de adolescenţi autosuficienţi, care cred că regulile nu se aplică pentru ei şi sunt liberi  să facă ceea ce le place, fără consecinţe”, spune Helen Sharpe. Şi Jenna Anderson a scris: “Începutul unei schimbări de mare. Acest lucru funcţionează incredibil de eficient în Bristol.

  • Această româncă şi-a transformat pasiunea într-o afacere. Vinde obiecte de care nicio femeie nu se desparte, în valoare de 100.000 de euro

    „Încă din facultate îmi personalizam elementele din garderobă. Fie că era vorba de haine sau de accesorii, le căutam pe cele mai neobişnuite, colorate sau cu tăieturi şi croiuri speciale, le purtam o perioadă, apoi le «îmbunătăţeam», astfel încât să se plieze pe personalitatea mea”, povesteşte Armina Popeanu despre ideea care a stat la baza înfiinţării Lyria. Tânăra este de profesie arhitect, cu mai multe specializări în design, iar în cazul său antreprenoriatul este o prelungire a pasiunii sale sau, mai popular spus, îmbinarea utilului cu plăcutul. „În materie de genţi, mi le achiziţionam, le purtam o perioadă scurtă, apoi le pictam cu povestea mea din acel moment.

    Aşadar, domeniul fashion handmade a fost ales cumva natural”, spune ea. Primul gând de a-şi transforma pasiunea în afacere a apărut în mai 2014, după ce mai multe prietene au apelat la ea pentru a-şi personaliza poşetele. Simţind potenţialul unei afaceri, în acelaşi an, la sfârşitul lui august, Armina Popeanu avea deja 35 de genţi pictate listate pe o platformă online, „gata pentru a-şi găsi perechea”. A plecat la drum cu 2.000 de euro, iar prima comandă a venit la trei luni de la lansarea Lyria ca magazin online.

    „Cea mai mare provocare a fost relaţia cu furnizorii”, îşi aminteşte tânăra. „Trecuse jumătate de an, Lyria era online şi începea să prindă avânt, iar eu nu mă puteam baza până la capăt pe cei cu care începusem să lucrez”, explică antreprenoarea. Iniţial, a căutat pentru colaborări fabrici şi ateliere din ţară, dorindu-şi ca produsele Lyria să fie 100% româneşti, însă acestea nu au reuşit să se plieze pe criteriile sale. „Din păcate, nu am găsit furnizori de genţi care să se încadreze în specifiicaţile şi timpul de producţie, nici producători deschişi pentru o colaborare pe termen lung”, povesteşte Popeanu. De aceea, împreună cu soţul său, a luat decizia de a achiziţiona o fabrică de profil, cu tradiţie de peste 15 ani în producţia articolelor de marochinărie, atât pentru piaţa internă, cât şi cea externă.

    Aşa a luat naştere, în noiembrie 2015, brandul Desirette, care a devenit şi furnizor pentru Lyria. În prezent, toate genţile şi accesoriile Lyria sunt realizate în atelierul propriu, unde are libertatea deplină în transpunerea ideilor din schiţă în realitate. „Aici, cu ajutorul unei echipe entuziaste, am reuşit să manufacturez modelele pe care le doream în parametrii necesari de design şi calitate”, explică ea. Pe de altă parte, toată materia primă necesară este cumpărată din tăbăcăriile italieneşti, iar antreprenoarea călătoreşte de câteva ori pe an pentru a le alege. Cea mai comandată geantă este modelul Sebille Red Poppies – aflată în prezent la un preţ de 459 lei, conform site-ului propriu – , pe care fondatoarea Lyria o descrie ca „echilibrată”. „Are un balans optim între cromatica poveştii, forma şi culoarea genţii. De asemenea, este povestea cu care majoritatea clientelor noastre se identifică şi, ca o confesiune, mărturisesc că a fost prima poveste pictată din istoria Lyria”, declară antreprenoarea. Însă produsele sunt disponibile şi în colecţii de genţi nepictate, dar speciale prin alăturarea unor piei naturale cu texturi, culori şi forme îndrăzneţe, mai precizează aceasta.

    În medie, Lyria primeşte un număr de circa 70-80 de comenzi pe lună, iar valoarea medie a unei comenzi este de 400 de lei, spune fondatoarea; conform site-ului propriu, genţile Lyria se găsesc la preţuri cuprinse între 200 şi 600 de lei. Cea mai mare comandă a fost din partea unei iubitoare de artă din SUA, valoarea totală fiind de circa 2.000 de dolari. Dacă ar fi să stabilească un profil al clientelor Lyria, acesta ar cuprinde femei cu studii superioare, între 35 şi 54 de ani, cu venituri medii spre mari şi, mai ales, cu un stil unic şi nonconformist, având în vedere că produsele Lyria nu sunt de serie. De asemenea, poziţionarea Lyriei în ceea ce ţine de preţuri este una medie. „Elementul diferenţiator faţă de concurenţă este, cu siguranţă, pictura manuală a fiecărei poveşti din spatele genţilor Lyria”, ţine ea să precizeze.

    După doi ani de activitate, Lyria a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de circa 100.000 de euro şi a înregistrat o creştere de circa 60% faţă de anul precedent. Pentru 2017 îşi propune lansarea unor noi colecţii şi linii de produse, „care să ducă povestea Lyria mai departe”, spune antreprenoarea. De asemenea, în ceea ce priveşte creşterea, ţinteşte plusuri de aproximativ 40% până la finele anului. Antreprenoarea este optimistă şi în ce priveşte planurile pe termen lung: „Atenţia cumpărătorilor s-a mutat în ultimii ani în online – segmentul de cumpărături online a crescut în 2016 cu 30% mai mult ca în anul anterior, atingând aproximativ 1,8 miliarde de euro, potrivit raportărilor principalelor magazine online”.

    Cu toate acestea, antreprenoarea este conştientă că un magazin fizic ar consolida imaginea brandului. Aşadar, are în plan deschiderea unui concept store în Bucureşti, care „să invite clienţii în universul Lyria şi să le ofere o întreagă experienţă”.
    Până atunci însă, începând cu luna aceasta, Lyria şi Dessirette vor fi disponibile în ediţie limitată într‑un magazin multibrand din Bucureşti dedicat designerilor români. Pe termen lung, Armina Popeanu consideră că femeile din România se vor îndepărta treptat de brandurile de masă şi vor începe din ce în ce mai mult să caute acele branduri care să le definească personalitatea şi să se fie un statement al stilului propriu. „Piaţa de fashion din România este în continuă creştere – de circa 15 – 25% în fiecare dintre ultimii ani”, observă antreprenoarea.

    Datele arată că apetitul românilor către fashion se află într-o continuă creştere, deşi alături de Bulgaria, România are cea mai scăzută putere de cumpărare din UE. Cu toate acestea, românii au cheltuit 16 miliarde de lei în 2015, faţă de 15,2 miliarde de lei în anul anterior, conform Ziarului Financiar. Din totalul sumei, circa 65% a mers către achiziţiile de haine, 28% către încălţăminte, iar restul către articole sportive. Piaţa locală de modă este dominată de grupurile Inditex (Zara, Massimo Dutti), H&M şi C&A, care sunt, în această ordine, liderii pieţei. Cu salarii de opt ori mai mici decât în Germania, dar cu preţuri similare la haine şi pantofi, românii ajung să aloce lunar cea mai mare pondere din venit pentru achiziţiile de modă. Astfel, un român cheltuie lunar circa 77 de lei pentru achiziţia de haine şi pantofi, cu 30% mai puţin decât un ceh sau un polonez şi de cinci ori mai puţin decât un neamţ.

     

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS

    + Reţelele de socializare Facebook, YouTube, Twitter, dar şi Microsoft au anunţat formarea unui grup de lucru la nivel mondial pentru eliminarea conţinutului online cu caracter terorist. Presiunea politică asupra reţelelor de socializare a creat perspectiva unor reglementări noi la nivel european. Până acum doar Germania a propus un proiect de lege care prevede amenzi de până la 50 de milioane de euro pentru reţelele care nu elimină rapid mesajele agresive.

    + 23% dintre elevii de clasa VIII-a au picat examenul, faţă de 25% anul trecut. Numărul mediilor de 10 s-a dublat (467). |n Bucureşti doar 10% dintre elevii care au susţinut examenul au picat Evaluarea Naţională.

    + Singura casă tradiţională cu acoperiş de paie încă locuită din Sălaj a fost inclusă pe lista monumentelor istorice. Casa are vechime de un secol şi jumătate şi proprietara ei, în vârstă de 92 de ani, nu are urmaşi şi nici rude.

    + Google renunţă la citirea conţinutului Gmail pentru difuzarea de reclame personalizate. De acum încolo, cine doreşte să primească reclame personalizate va trebui să permită Google acces la conţinutul mailurilor sale. Gmail are peste 1,2 miliarde de utilizatori la nivel mondial.

    + Fuxing, un tren capabil să atingă o viteză de 400 kilometri pe oră, a circulat pentru prima dată pe o linie feroviară între Beijing şi Shanghai. Trenul poate menţine o viteză constantă de croazieră de 350 kilometri pe oră. Superman
    ar fi invidios!

    + Inteligenţa artificială va creşte PIB-ul global cu aproape 16.000 de miliarde de dolari până în 2030, potrivit unui raport al PwC. Aproape jumătate din acest câştig economic va merge în direcţia Chinei, unde se preconizează că inteligenţa artificială va da un impuls economiei de 7.000 de miliarde de dolari în următorii 13 ani. America de Nord se poate aştepta la o creştere de 14,5% a PIB-ului, adică un plus de 3.700 de miliarde de dolari.

    + Lungmetrajul ”Scurtcircuit“, regizat de Cătălin Saizescu, a fost premiat la Festivalul de Film de la Shanghai. Filmul a câştigat premiul pentru realizări artistice remarcabile.


    DOWNS

    – Nivelul mărilor a crescut în ritm accelerat din anii ’90 până în prezent pe fondul unor valori ale temperaturilor din ce în ce mai mari care au accentuat fenomenul de dezgheţ al calotei glaciare a Groenlandei. Rata anuală de creştere a nivelului mărilor a atins 3,3 milimetri în 2014, de la 2,2 mm în 1993.

    – Intercapital Invest, una dintre cele mai mari companii independente de brokeraj din România, se retrage de pe piaţă după 22 de activitate. Compania a recomandat clienţilor să-şi transfere con-turile către Tradeville.

    – Preţul energiei electrice pentru consumatorii casnici va creşte cu până la 8% de la 1 iulie din cauza preţurilor foarte mari de pe bursa de energie din luna ianuarie.

    – Numărul accidentelor mortale pe străzile din România a ajuns la 1.931 în 2016, mai mult decât dublul mediei din Uniunea Europeană, potrivit Băncii Mondiale. Numărul accidentelor este în creştere, ajungând la 95 de morţi la un milion de locuitori. De asemenea, costul accidentelor rutiere sunt estimate la 1,2 miliarde de euro pe an.

    – Sorin Alexandrescu a fost condamnat definitiv la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, în dosarul de şantaj Antena Group- RCS&RDS. |n acelaşi dosar, Dan Voiculescu a fost achitat.

    – Investiţiile totale ale statului (din buget, din fonduri UE şi din împrumuturi) sunt în primele cinci luni din 2017 cele mai mici din ultimii zece ani. Aşadar în primele cinci luni investiţiile au scăzut cu 54% faţă de perioada similară din 2016, în timp ce cheltuielile au crescut cu 16% faţă de perioada de anul trecut.

    – GoldenEye, un nou ransomware, infectează companii şi instituţii din România şi din regiune. Acesta criptează datele utilizatorilor, apoi solicită recompensă. Ucraina a fost lovită cel mai tare: banca centrală din Ucraina, Ukrenergo, companie de electricitate, aeroportul internaţional din Kiev, compania aeronautică Antonov şi două oficii poştale au fost afectate.

  • De ce sunt sigure zborurile cu avionul

    Specialiştii publicaţiei Travel and Leisure au alcătuit o listă de motive care să confirme acest lucru.
     
    1. Designul aeronavelor
     
    În ultimii 50 de ani, aeronavele comerciale au înregistrat aproape un miliard de ore de zbor, oferind industriei suficient de multe informaţii necesare îmbunătăţirii designului aeronavelor şi motoareor acestora. ”Devenim din ce în ce mai buni”, spune Bill Bozin, vice preşedinte de siguranţă la Airbus Americas, explicând că toate aceste informaţii oferă inginerilor o mai bună înţelegere a limitelor avioanelor. 
     
    2. Tehnologia cockpitului
    Multe modele contemporane de avioane şi-au înlocuit mijloacele de control mecanice cu elecronice . Aaceste avioane, fly-by-wire, includ modelele Boeing 777 şi 787, precum şi Airbus A330, A340 şi A380. Astfel, pilotul modern are mai degrabă rolul unui manager de informaţii, iar tehnologia joacă rolul ”musculaturii” în cabina de pilotaj. Poziţionarea prin satelit, display-urile avansate şi telecomunicaţiile fac posibil un nivel de precizie imposibil în primele etape ale industriei aviaţiei. 
     
    ”Între 1950 şi 1960, accidentele fatale se întâmplau o dată la 200.000 de zboruri”, spune Julie ODonnell, purtător de cuvânt pentru Boeing. ”Astăzi, record de siguranţă mondial este de mai mult de 10 ori mai bun, cu accidente fatale care se întâmplă mai puţin de o dată la fiecre două milioane de zboruri.”
     
    3. Un anumit tip de piloţi
    ”Tehnologia nu este un substitut pentru experienţă, abilităţi şi judecată”, explică Chesley Sullenberger, care a pilotat un Airbus A320 în ziua în care el şi prim ofiţerul Jeff Skiles au amerizat o aeronavă pe râul Hudson. 150 de oameni au supravieţuit zborului, cunoscut drept ”Miracolul de pe râul Hudson”, reuşită pe care o atribuie unei vieţi de pilotaj, precum şi pregătirii, anticipării şi concentrării.
    Companiile aeriene sunt conştiente de importanta piloţilor buni şi a antrenamentului, motiv pentru care investesc eforturi considerabile în selecţia şi şcolirea lor. 
     
    4. Cabina pasagerilor
    Indiferent de locuri şi unde sunt se află acestea, la clasa economy sau clasa întâi, toate aeronavele întrunesc standarde riguroase în ce priveşte durabilitatea şi protecţia capetelor pasagerilor. Locurile din aeronavele moderne pot suporta de 16 ori forţa gravitaţiei. Materialele din care sunt făcute scaunele sunt ingnifuge şi nu vor emite fum. Chiar şi obiectele aflate în spatele scaunelor sunt testate astfel încât să nu devină letale. Specialiştii Travel and Leisure amintesc că majoritatea accidentelor avioanelor comerciale nu snt ftale – unul din 301 de accidente din ultimii zece ani din întreaga lume sunt fatale, adică mai puţin de un sfert. 
     
     
    5. Banii implicaţi
    În 2008, impactul ecnonomic al aviaţiei era estimat la 3,56 mii de miliarde de dolari. Miza este foarte mare pentru toate companiile şi toţi oamenii implicaţi – astfel că  se încearcă atingerea constantă a unor niveluri din ce în ce mai înalte în materie de siguranţă.
     
    Data viitoare când vă veţi afla la bordul unui avion, puteţi să vă relaxaţi şi să vă bucuraţi de zbor – cea mai sigură parte a călătoriei dvs. va începe.

     

  • Femeia care se află la cârma unuia dintre cele mai bune lanţuri hoteliere din România

    Christine Schillings a mai lucrat în România, în perioada 1996-1999, ca director financiar în cadrul Hilton Athénée Palace din Bucureşti. Ea spune că, în afara zonei de business, „o activitate care îmi face o plăcere deosebită şi mă încarcă cu foarte multă energie este coachingul. Înainte de a reveni în România, obişnuiam să îmi dedic câte două săptămâni în fiecare an acestei activităţi. 

    Prin aceste sesiuni informale de coaching îi ajutam pe tineri să depăşească mai uşor diversele provocări din carieră dar şi din viaţă, în general, iar pentru mine ele însemnau o satisfacţie enormă.” Povesteşte că de la întoarcerea în România a remarcat un grad sporit de implicare a managerilor de top şi nu numai în diverse asociaţii, organizaţii nonprofit sau grupuri de lucru cu activitate sportivă, culturală, muzicală, de protecţie a mediului înconjurator sau, pur şi simplu, cu activitate civică. „Cred că este un lucru foarte bun pentru societate, pentru că aceste persoane devin, inevitabil, modele pentru angajaţii lor şi pentru societate în general şi duc la transformarea, la evoluţia ei.”

    Dacă ar fi preşedinte pentru o zi, Christine Schillings ar iniţia un plan naţional de îmbunătăţire a accesului la educaţie (nu doar la cea primară, ci şi la educatia de tip profesional) pentru categoriile defavorizate. „Aş mai chema forurile legislative să iniţieze un set mai substanţial de legi pentru protecţia mediului înconjurător. Aş face şi un live feed, pe pagina oficială de Facebook a preşedinţiei, în care aş povesti lumii despre frumuseţea şi autenticitatea atracţiilor turistice din România, despre care se ştie încă mult prea puţin în străinătate.”

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care tocmai se încheie

    UPS
     
    + Compania Mars, Incorporated a fost desemnată cel mai bun angajator dintre multinaţionalele din Europa, pentru al doilea an consecutiv, în cadrul unei ceremonii de decernare a premiilor Great Place To Work 2017, care a avut loc la Paris pe 8 iunie 2017.
     
    + Agenţia spaţială a Statelor Unite a anunţat descoperirea altor 219 planete în afara sistemului nostru solar, dintre care despre zece se presupune că sunt similare cu Terra. Această descoperire creşte numărul planetelor descoperite cu telescopul spaţial Kepler la 4.000.
     
    + Marcel Iureş a primit o stea pe Aleea Celebrităţilor din Sibiu. Alături de Iureş au primit stele  compozitorul Vasile Şirli, regizorii Philippe Genty şi Rimas Tuminas, dansatorul şi coregraful Ohad Naharin şi Robert Wilson, regizor, dramaturg şi actor.
     
    + Prima maşină zburătoare din lume ar putea să decoleze în 2018 din Olanda. Compania PAL-V se pregăteşte să demareze în octombrie producţia unui girocopter cu două locuri şi trei roţi, certificat pentru a se deplasa atât pe şosele, cât şi în aer.
     
    + Femeile din România ocupă 10% din locurile din consiliile de administraţie ale companiilor mari listate, 12% din rolurile nonexecutive ale celor mai bine cotate companii şi 15% din locurile din consiliile de supraveghere ale tuturor companiilor listate la BVB, potrivit unui studiu al Deloitte.
     
    + Ford Motor Co. anulează planul de a construi modelul Focus în Mexic, economisind un miliard de dolari prin oprirea producţiei din America de Nord şi importarea modelului din China, începând din 2019.
     
    + Atari lansează o nouă consolă de jocuri după o pauză de 24 de ani. Atari a făcut istorie în industria jocurilor video, iar anul 2017 reprezintă anul de revenire a producătorului. Noua consolă se numeşte Atari Box şi nu se ştie exact când va fi lansată.
     
    DOWNS
     
    – A apărut hotelul de “zero stele“, în Elveţia, fără ziduri  şi cu un singur pat sub “acoperişul“ stelelor. O noapte la hotelul aflat sub cerul liber costă 300 de dolari. Hotelul are deja programate pentru anul 2017 peste 1.300 de rezervări ale oamenilor din întreaga lume.
     
    – 15% dintre angajaţii români ar acţiona nonetic ca să obţină un salariu mai mare, iar 31% dintre românii intervievaţi în cadrul EY EMEIA Fraud Survey spun că activitatea de reglementare din sectorul lor a avut un impact pozitiv asupra standardelor etice.
     
    – Sateliţii de spionaj ai Statelor Unite au detectat noi activităţi nucleare într-un centru subteran din Coreea de Nord, pentru prima dată în câteva săptămâni, au declarat oficiali americani pentru CNN. Încă nu este clar dacă aceste activităţi vor fi urmate de un nou test nuclear.
     
    – Adolescenţii şi tinerii au un nivel de activitate fizică asemănător cu cel al persoanelor de 60 de ani. Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) recomandă cel puţin 60 de minute de activitate fizică de intensitate moderată pe zi pentru copii şi adolescenţi. Peste 25% dintre băieţi şi 50% dintre fetele cu vârste între 6 şi 11 ani şi peste 50% dintre băieţii şi 75% dintre fetele cu vârste între 12 şi 19 ani nu s-au apropiat de această recomandare a OMS.
     
    – Bilanţulincendiului de la o clădire de apartamente din Londra a ajuns la 79 de morţi, a anunţat un oficial din cadrul Poliţiei Metropolitane, care a precizat că această cifră include şi persoanele dispărute, dar despre care se crede că sunt decedate.
     
    – Banca Naţională a României a afişat marţi o cotaţie oficială de 4.5957 lei/euro, un record al ultimilor aproape cinci ani, pe fondul tensiunilor politice, dar şi al unor influenţe internaţionale.
     
    – Informaţii personale despre 62% din populaţia SUA au fost publicate pe internet fără acord sau măsuri de protecţie de o companie contractată de Comitetul Naţional Republican. Datele conţin adrese, numere de telefon sau opinii politice.
     

  • Ravinder Takkar îşi încheie pe 15 iulie mandatul de CEO al Vodafone România. “Vodafone Group va anunţa în perioada următoare noul CEO pentru România”.

    “Începând cu data de 15 iulie 2017, Ravinder Takkar va prelua funcţia de Preşedinte al Vodafone Group Services, Regional Business Development, rol în care va fi responsabil de reprezentarea intereselor Vodafone în India, inclusiv de crearea şi integrarea cu succes a noului joint-venture (companie cu capital comun) dintre Vodafone India şi Idea. În plus, el va fi responsabil de dezvoltarea business-ului Vodafone în regiunea Africa, Orientul Mijlociu şi Asia Pacific (AMAP), raportându-i lui Vivek Badrinath, CEO pentru regiunea AMAP. Astfel, Takkar îşi încheie mandatul de trei ani de CEO şi preşedinte al Vodafone România, rol pe care l-a preluat în mai 2014”, conform datelor communicate de companie.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Este atât de bună, încât îşi taxează clienţii cu 795 de lire sterline pe oră. După 12 ani de activitate, câştigă mai mult de 10 milioane pe an

     
    Ayesha Vardag este unul dintre cei mai solicitaţi avocaţi de divorţ. Are 49 de ani şi a fost poreclită ”diva divorţurilor”. S-a specializat în ajutarea ”celor cu averi ultra-ridicate” să obţină cele mai bune înţelegeri posibile când se încheie căsătoriile lor, potrivit unui articol realizat de jurnaliştii BBC.
     
    Firma ei de avocatură se numeşte Vardags şi are sediul central în Londra – aceasta a evoluat atât de mult încât a transformat reputaţia oraşului în ”capitala mondială a divorţurilor”. ”Fiecare dintre membrii unui cuplu care se desparte va alerga spre mine pentru a fi reprezentaţi de mine şi nu de adversarul meu”, spune ea. ”Totul se rezumă la cine ajunge la mine primul.”
     
    Reputaţia ei este atât de bună, încât îşi taxează clienţii cu 795 de lire sterline pe oră. Acum, după 12 ani de activitate, ajunge la venituri anuale de mai mult de 10 milioane de lire sterline pe an. În lumea avocaturii, succesul ei nu este văzut deloc bine: există critici care o acuză că este mai interesată de auto-promovare, precum apariţiile TV şi agresivitatea ridicată în susţinerea în luptele cazurilor sale. Răspunde spunând că ea cunoaşte importanţa networkingului  şi că anumitor persoane nu le plac femeile care luptă în mod corect pentru menţinerea unui loc de top. 
     
    Mamai ei este de origine britanică, iar tatăl, pakistanez: s-a născut în oraşul Oxford. Potrivit BBC, tatăl său s-a întors în Pakistan când era mică, astfel a crescut alături de mama ei. La maturizare, a urmat o carieră în drept financiar şi comercial în City-ul londonez; apoi, în 2000, propriul ei divorţ ”nu prea amicabil” a făcut-o să treacă spre dreptul familiei şi, mai exact, spre divorţuri. 
     
    ”Propriul meu avocat specializat pe divorţuri m-a angajat. Dreptul financiar era interesant, dar nu multor oameni le păsa ceea ce făceam. Prin contrast, aici te lupţi pentru ca oamenii să-şi păstreze casele, businessurile sau să rămână în contact cu copiii lor”, îşi descrie ea activitatea.  

  • Legea uceniciei a fost adoptată. Angajatorii primesc 250 de euro/lună pentru fiecare contract de ucenicie

    “Angajatorul care încheie un contract de ucenicie, pe toată perioada derulării acestuia, va beneficia, la cerere, de o sumă în cuantum de 1125 lei/lună (echivalentul în lei a 250 de euro/lună), bani proveniţi din bugetul asigurărilor pentru şomaj sau din fonduri europene structurale de investiţii – asistenţă financiară nerambursabilă acordată României”, potrivit proiectul iniţiat de Guvern modifică Legea nr.279/2005 privind ucenicia la locul de muncă şi Legea nr.335/2013 privind efectuarea stagiului pentru absolvenţii de învăţământ superior.

    Potrivit proiectului de lege, angajatorii care încheie un contract de stagiu, pe toată perioada derulării acestuia, beneficiază la cerere, de o sumă în cuantum de 1350 lei/lună (echivalentul în lei a 300 de euro/lună), bani proveniţi din bugetul asigurărilor pentru şomaj, în limita fondurilor alocate.

    Potrivit expunerii de motive, măsurile propuse vin în sprijinul angajatorilor care nu dispun de resurse financiare, în vederea stimulării angajării pe noi locuri de muncă, prin încheierea de contracte de ucenicie, respectiv prin încheierea de contracte de stagiu pentru absolvenţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plusurile şi minusurile săptămânii care se încheie

    PLUSURI

    + Grasa de Cotnari 1985 a primit Marea Medalie de Aur în cadrul Portugal Wine Trophy, unul dintre cele mai cunoscute concursuri internaţionale de vinuri din lume. Vinurile româneşti au primit alte cinci medalii de aur şi două de argint. La competiţie au participat 1.300 de vinuri ale producătorilor din întreaga lume.

    + Absolvenţii care iau 10 la examenul de Bacalaureat vor avea acces gratuit la festivalele de muzică Neversea şi Untold, iar elevii care s-au înscris la examen vor putea cumpăra abonamente cu reducere.

    + Programul Prima chirie a fost lansat oficial. Şomerii care se angajează în localităţi aflate la mai mult de 50 km faţă de domiciliu pot primi o primă de relocare dacă venitul net lunar nu depăşeşte 5.000 de lei.

    + Economia României va înregistra o creştere de 4,4% în acest an, comparativ cu 3,7% cât se estimase în luna ianuarie, anunţă Banca Mondială. În raport, se estimează că în 2018 creşterea economică a României va fi de 3,7%, iar în
    2019 de 3,5%.

    + Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE, formată din cele mai puternic industrializate ţări) prognozează că economia globală va creşte în acest an cu 3,5%, cea mai bună performanţă din 2011.

    + Australia, la cel de-al 103-lea trimestru de economie fără recesiune. Economia australiană a avansat cu 0,3% în primul trimestru al acestui an, confirmând faptul că ţara se bucură de 26 de ani fără recesiune.

    + Simona Halep a obţinut o victorie uriaşă în sferturile turneului de tenis Roland Garros, revenind de la scorul de 3-6, 1-5. Românca a reuşit astfel să o învingă pe Elina Svitolina, urmând să o înfrunte pe Karolina Pliskova din Cehia, locul 3 WTA, în semifinale (La închiderea ediţiei meciul din semifinală nu fusese jucat ).

    MINUSURI

    – Fostul director al FBI James Comey a confirmat că preşedintele american, Donald Trump, i-a cerut să abandoneze ancheta asupra fostului consilier prezidenţial pe probleme de securitate naţională, Michael Flynn, implicat în afacerea amestecului Moscovei în alegerile prezidenţiale din SUA.

    – În 2016, la nivel naţional au fost înregistrate 9.444 de cazuri de tăieri ilegale de arbori, ceea ce reprezintă o medie de 26 de cazuri pe zi, potrivit noului raport al Greenpeace România. Din totalul cazurilor depistate ca fiind ilegale,  3.986 – adică 42% – au fost identificate de către cetăţeni.

    – Un avion militar care avea la bord 116 persoane a dispărut în Myanmar. Fragmente ale avionului militar au fost găsite miercuri după-amiază în Marea Andaman.

    – O catastrofă bancară spaniolă a fost evitată cu preţul de 1 euro. Santander, cea mai mare bancă a Spaniei, va salva de la faliment rivala Banco Popular în schimbul sumei de 1 euro după ce autorităţile europene au intervenit anunţând că Popular este în pragul insolvenţei. Santander va încerca să atragă aproximativ 7 miliarde de euro de la investitori pentru a acoperi costurile redresării
    Popular.

    – Din punctul de vedere al complexităţii financiar-contabile, România ocupă locul 54 într-un clasament global în care locul 1 este ocupat de Turcia, cu mediul cel mai dificil, iar locul 94 – cu mediul cel mai relaxat – este ocupat de Insulele Cayman.

    – Construcţiile de locuinţe au scăzut cu 13% în primul trimestru din 2017 faţă de aceeaşi perioadă din 2016, fiind date în folosinţă 10.084 de locuinţe, în scădere cu 1.506 locuinţe, potrivit Institutului Naţional de Statistică.

    – Tarom, linia aeriană naţională, a înregistrat pierderi de 47 milioane de lei în 2016, iar cifra de afaceri s-a redus cu 5,6%, la 1,07 miliarde de lei. Compania nu a mai înregistrat profit din 2007.