BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • Disputa anului. Legea privind darea în plată a imobilelor: între speranţele debitorilor, agasarea bancherilor şi implicarea politicienilor

    A pornit de la politicieni. A animat discuţiile pe piaţa bancară, generând dezbateri aprinse. A incitat speranţele românilor cu credite ipotecare. Şi a agasat bancherii, comerciali şi centrali. Legea privind „darea în plată“ a imobilelor – „datio in solutum”, care-i permite unei persoane care a luat credit şi nu mai poate să plătească datoria să treacă în proprietatea băncii imobilul ipotecat, a fost aprobată în grabă în Parlament, reuşind să bulverseze, la fel de rapid, mediul bancar.

    Noile turbulenţe pe piaţa bancară vin după ce în 2010 sistemul a fost zdruncinat de Ordonanţa 50 privind creditarea persoanelor fizice, care a provocat revelaţia că prea puţini clienţi ştiu ce au semnat atunci când au luat un credit – atât din vina băncilor care au recurs inclusiv la clauze abuzive, cu condiţii prezentate în mod înşelător, cât şi din cauza superficialităţii clienţilor în general.

    Acum discuţia s-a concentrat pe zona împrumuturilor imobiliare de tot felul  – credite ipotecare, credite de investiţii imobiliare şi alte credite cu garanţii imobiliare. Debitorii care pot beneficia de legea „dării în plată” sunt persoanele fizice din România cu un credit garantat cu o ipotecă. Şi toate tipurile de garanţii imobiliare se califică – ipoteci pe case, apartamente, clădiri comerciale, terenuri – intravilane sau extravilane. În plus, legea se aplică şi pentru românii ale căror imobile ipotecate se află în procedură de executare silită, actul normativ suspendând această procedură. Problema băncilor este că în ultimii ani nu au avut foarte mult succes în procesul de executări silite.  Imobilele executate silit de bănci afişează preţuri sub media pieţei în condiţiile în care multe dintre acestea nu au reuşit să trezească până în prezent interesul vreunui cumpărător.

    Circuitul legii în forul legislativ a fost alert. La sfârşitul lunii octombrie, legea era aprobată de Senat, în noiembrie a primit votul Camerei Deputaţilor, iar în decembrie a ajuns la preşedintele Klaus Iohannis pentru promulgare. Legea privind darea în plată a imobilelor a stârnit până acum reacţii puternice şi contradictorii la nivelul întregii societăţi, pornind de la pledoarii privind caracterul social şi până la atenţionări privind o posibilă înăsprire a condiţiilor de creditare, implicaţii asupra bugetului şi chiar efecte nefavorabile asupra creşterii economice. Încălcarea principiilor neretroactivităţii, predictabilităţii şi proporţionalităţii legii, precum şi a dreptului de proprietate prevăzute de Constituţia României sunt câteva dintre problemele invocate de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) în privinţa legii privind „darea în plată“ a imobilelor. Şi au început să apară şi reacţii individuale de la nivelul top managementului băncilor comerciale.

    „O lege egoistă, dată în favoarea anumitor categorii de clienţi, care va afecta copiii şi pe cei tineri, care încă nu au accesat un credit”, „o iniţiativă legislativă grăbită, incompletă, vagă”, „o lege neconstituţională şi nedreaptă”. Sunt câteva dintre peceţile puse de bancheri pe legea privind „darea în plată” a imobilelor”. În ipoteza în care legea va intra în vigoare în forma actuală, bancherii prevestesc pierderi, restricţionarea drastică a accesului la creditare, efecte nefavorabile asupra sectorului imobiliar şi al construcţiilor, respectiv un recul al dezvoltării pieţei imobiliare, cu efecte colaterale greu de identificat în acest moment, cu impact pe orizontală, asupra dezvoltatorilor imobiliari, industriei construcţiilor, industriei mate-rialelor de construcţii. Costurile care vor fi absorbite de bănci vor fi transformate într-o formă sau alta la nivelul societăţii, mediului economic. Iar efectele economice ar putea să depăşească pierderile pe care legea le-ar provoca sectorului bancar, după cum anticipează bancherii.

    Condiţiile de creditare se vor înăspri în urma aplicării legii privind darea în plată, din punctul de vedere al acce-sibi-lităţii, restricţionând accesul mai ales pen-tru tineri, şi va fi blocată şi capa-citatea de refinanţare întrucât un nou produs trebuie să ţină seama de noua legislaţie. În consecinţă, relaxarea credi-tării se va opri pe seg-mentul imo-biliar şi va fi afectată capa-ci-tatea de cre-ditare generală, cu impli-caţii nefa-vora-bile şi asupra creşterii eco-no-mice, spune Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
    Subiectul potenţialilor beneficiari ai legii privind darea în plată şi pretinsul caracter social au provocat reacţii contradictorii. O sursă a dezbaterilor este faptul că legea nu vizează doar persoanele care în mod real nu mai pot rambursa creditul, ci orice debitor care nu mai vrea să plătească, favorizând astfel în special debitorii cu credite de peste 150.000 de euro, respectiv speculatorii imobiliari din perioada de boom. Însă, doar 2 miliarde de lei este suma datorată în contul creditelor ipotecare „de business“ peste plafonul de 150.000 fiecare. Această sumă nu pare să genereze probleme foarte grave la nivelul sistemului bancar. Comparativ, peste 470.000 de debitori au credite ipotecare, pentru investiţii imo-biliare şi alte împrumuturi cu garanţii imo-biliare sub plafonul de 150.000 de euro. În acest caz, sumele datorate sunt mult mai mari, de circa 72 miliarde de lei.

    O problemă adusă însă în discuţie de BNR este că ipotecarele de peste 150.000 de euro au restanţe mai mari. În timp ce la creditele sub 150.000 de euro ponderea sumelor restante faţă de cele datorate este de 1,69%, la împrumuturile ipotecare peste acest plafon ponderea este cuprinsă între 11,67% şi 46%, conform BNR.

    Banca centrală a estimat că impactul legii asupra sistemului bancar se ridică la circa 2-4 miliarde de lei, ceea ce nu induce direct risc sistemic. Banca centrală a avertizat însă că există riscul declanşării „hazardului moral“, respectiv „contaminarea” românilor cu împrumuturi cu garanţii imobiliare, care nu au restanţe, de a nu-şi mai plăti ratele şi a da casele înapoi băncilor. Legea „dării în plată“ afectează direct circa 70.000 de români cu restanţe la toate categoriile de ipotecare, din care unii au casele executate de bănci. Însă întrebarea este câţi dintre cei 475.700 de debitori cu garanţii ipotecare vor decide să nu mai achite ratele caselor prea scumpe.

    S-a făcut o simulare a efectelor legii de către Direcţia de Stabilitate din BNR din care reiese că, pe 16 scenarii alese, în şase dintre ele una dintre bănci intră direct în faliment. Dar scenariile nu sunt publice. Pentru sistemul bancar, în acest moment riscul de reglementare legislativă este mai puternic decât riscul extern şi începe să pună piedici înfăptuirii unor tranzacţii pe piaţa românească, vin avertismente de la banca centrală. Mingea este acum în terenul preşedinţiei, care poate decide să dea undă verde legii privind „darea în plată” sau să o retrimită în Parlament, sub presiunea lobbyului politicienilor şi a lobbyului bancherilor.
     

  • Povestea femeii care a construit un imperiu în industria cafelei. A început afacerea într-un garaj, iar anul acesta va produce peste 1 milion de tone

    Kicking Horse Coffee este una dintre poveştile de succes de afaceri din Canada. Elana Rosenfeld, alături de Leo Johnson, şi-a lansat afacerea din garajul casei sale, iar acum produsele Kicking Horse Coffee sunt în toate magazinele din Canada, dar şi în Statele Unite, potrivit BBC.

    Reprezentanţii companiei nu au dezvăluit detalii financiare legate de afacere, însă Kicking Horse Coffee are 70 de angajaţi, iar anul acesta plănuieşte să prăjească peste 1.3 milioane de tone de cafea.

    De asemenea, în 2012 AC Nielsen, firma de marketing şi cercetare, a clasat Kicking Horse Coffee în top 10 al brandurilor comerciale din Canada. Deşi a înregistrat un succes fenomenal, compania încă are sediu în orăşelul unde a început totul, Ivermere, o aşezare cu aproximativ 3000 de locuitori.

    Elana Rosenfeld spune că nu i-a trecut niciodată prin cap că va ajunge să conducă un imperiu comercial. Alături de Leo Johnson s-a mutat în orăşelul Ivermere, fără un traseu prestabilit. “Eram pregătită să fac orice job. Am fost cam naivă”, a spus ea. Cei doi, care se mutaseră într-o cabană fără electricitate şi apă curentă, au întâmpinat dificultăţi în a găsi un job. Aşa că au pornit un stand cu fructe pentru turişti care vizitau Ivermere, cunoscut pentru băile termale, pe timpul veri. Însă asta nu era îndeajuns, şi-au dat seama că au nevoie de un business care să funcţioneze pe durata unui an întreg, nu doar vara.

    Au luat un împrumut de la bancă şi au cumpărat o cafenea. Localul le-a adus un profit modest care le-a permis să călătorească timp de un an. S-au întors în Ivermere în 1996 şi au luat un alt împrumut şi au început să prăjească boabe cafea organice în garajul casei lor. Au numit afacerea Kicking Horse Coffee, iar vânzările nu au întârziat să apară. “Ne-am dat seama că afacerea a început să crească încă de la început când am primit feedback de la consumatori”, a spus Rosenfeld. La scurt timp, compania a încheiat contracte cu mai multe lanţuri de magazine din Canada. Nu a fost la fel de uşor pe piaţa din Statele Unite. “Sunt foarte mulţi retaileri în Statele Unite. Peisajul canadian al acestui tip de afacere este destul de simplu, sunt doar câţiva jucători, pe când piaţa Statelor Unite este sălbatică”, a mai spus Rosenfeld.

    În 2012 Elana Rosenfeld a vândut o parte din acţiunile companiei pentru a creşte expansiunea companiei în State. Deşi nu se ştie exact suma implicată, se crede că Branch Brook Holdings ar fi investit milioane de dolari în Kicking Horse Coffee. “Ne-am dublat afacerile de atunci”, a punctat Elana Rosenfeld.

    “Au avut viziune şi multă energie pentru a duce la capăt această idee. Au crescut încontinuu şi au promovat brandul. Au crezut în conceptul lor. În prezent mai multe companii fac ceea ce face Kicking Horse, dar ei au fost printre primii care s-au concentrat pe ideea de cafea organică”, a explicat Colin Newell, expert în industria cafelei, succesul companiei canadiene.

  • Bucureştenii nu rămân fără căldură. Primăria Capitalei va împrumuta 248 de milioane de lei pentru RADET

    Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a aprobat, în şedinţa de luni, proiectul de hotărâre privind contractarea de la Ministerul Finanţelor Publice a unui împrumut din venitul de privatizare, în conformitate cu OUG 45/2015.

    Proiectul prevede contractarea unui împrumut în valoare de maximum 248 de milioane de lei, cu dobânda ROBOR plus 3%, care ar trebui achitat în maximum 20 de ani. Scopul acestui împrumut este finanţarea cheltuielilor curente pentru asigurarea căldurii în Capitală în sezonul rece 2015-2016.

    Potrivit documentului aprobat de CGMB, datoria ar urma să fie asigurată integral din bugetul local al municipiului Bucureşti.

    “Menţionăm că prevederile exprese ale OUG 46/2015 art. 4 alin. 3 de asumare integrală a responsabilităţii utilizării împrumutului în scopul pentru care a fost contractat, trebuie corelate în interesul aplicării Hotărârii cu existenţa şi funcţionarea contului ESCROW unde municipiul Bucureşti este obligat să facă toate plăţile către RADET”, se arată în documentul aprobat.

    Înainte de votul consilierilor generali preşedintele consiliului de administraţie al RADET Gabriel Dumitraşcu a precizat că acest împrumt constituie 50% din rezolvarea problemei RADET.

    “Se rezolvă 50% pentru că pentru a introduce suma în circuitul financiar va fi nevoie de o rectificare bugetară dar şi de aprobarea bugetului RADET pe 2015”, a explicat Dumitraşcu.

    Unul dintre consilierii generali, Giugulea Mihai, a precizat că o parte dintre problemele RADET ar fi cauzate şi de către ELCEN, iar o atenţie mai sporită acolo ar ajuta să se stabilească “care sunt firmele care căpuşează ELCEN” precizând că cineva le acoperă.

    Acesta a mai spus că primarul Capitalei ar trebui să meargă imediat după instaurarea noului Guvern să îi ceară premierului fuziunea RADET cu ELCEN, adăugând că orice întârziere în finalizarea memorandului care prevede acest lucru “este un sabotaj la adresa cetăţenilor”.

    Proiectul de hotărâre a fost votat după adoptarea unui amendament prin care a fost introdus încă un articol care prevede că drepturile şi obligaţiile părţilor trebuie să se stabilească printr-o convenţie de împrumut.

    Proiectul a fost aprobat cu 37 de voturi “pentru”, o abţinere şi niciun vot “împotrivă”.

    La finalul şedinţei CGMB primarul interimar Ştefănel Dan Marin a precizat că în cursul zilei de marţi urmează să fie trimisă solicitarea primăriei către Ministerul de Finanţe şi teoretic ar trebui ca la începutul lunii decembrie ministerul să comunice suma pe care o va acorda ca împrumut primăriei.

    “Sper să fie aceasta de 248 de milioane. Am discutat cu RADET pentru a vedea exact de ce sumă au nevoie, dar vreau să ne aşezăm la discuţii pentru ca finalul acestei luni să avem bugetul RADET pe ordinea zi în şedinţa ordinară. Banii pe care-i solicităm vor ajunge la noi cu destinaţie “încălzire, sezonul de iarnă 2015-2016”, a spus primarul interimar.

    Unul dintre consilieri a semnalat înainte de vot că dobânda pentru acest împrumut este mai mare decât cea pe care ar percepe o bancă, însă primarul a explicat că împrumuturile de la trezoeria statului au dobândă fixă.

    “Ştiu că e mai scump dar atâta timp cât Guvernul ne-a dat posibilitatea să ne împrumutăm de la trezorerie prin MFP este singura variantă, nu că eu aş agreea din punct de vedere al dobânzii”, a spus Ştefănel Dan Marin.

    Întrebat ce se va întâmpla din luna ianurie având în vedere că acest împrumt rezolvă situaţia doar până al sfârşitul anului, edilul interimar a precizat că de la începutul anului viitor vor intra plăţile făcute de populaţie pentru lunile octormbrie şi noiembrie şi vor putea fi utilizaţi şi parte din banii din bugetul pentru 2016.

    “Zic că în acest moment nu ar trebui să mai accesăm nicun credit, este foarte important consumul de gaz pe care ni-l prezintă ELCEN. Nu cred că vor fi probleme până în luna martie”, a mai spus primarul interimar.

    Referindu-se la perioada în care va fi returnat împrumutul şi la costurile pe care le presupune acesta, Ştefănel Dan Marin a spus că aceste costuri nu sunt atât de mari având în vedere că datoria va fi plătită eşalonat pe 20 de ani.

    Cu toate acestea, a precizat el, ar putea fi un moment dificil din punct de vedere bugetar în anul 2018, când primăria ar trebui să răscumpere EUROBOR-uri, dar până atunci este timp ca lucrurile să fie astfel aşezate încât să nu existe probleme.

    După aprobarea împrumutului preşedintele CA al RADET a precizat din nou că acesta este doar un prim pas, dar că speră că lucrurile se vor rezolva, iar sumele disponibile până la sfârşitul anului, respectiv 248 de milioane din împrumt şi 60 de milioane existenţi în bugetul PMB, vor oferi suficient spaţiu pentru ca ELCEN şi Romgaz să asigure RADET funcţionarea fără probleme până în primăvară.

    Întrebat ce va face în privinţa lucrărilor care sunt necesare în reţea, Dumitraşcu a precizat că în urma unei simulări a rezultat că ar exista aproximativ 2 milioane de lei care ar putea fi alocaţi lucrărilor şi sunt şanse ca aceşti bani să fie suficienţi până la sfârşitul anului, pentru asigurarea continuităţii reţelei de termoficare.

    El a precizat că, în medie, se petrec 20 – 30 de avarii pe zi, iar pierderea de apă de adaos la un debit de 18.000 de tone pe oră este de aproximativ 1.500 – 1.800 de tone pe oră, adică aproximativ 10%.

    Dumitraşcu a subliniat că este important să existe bani pentru a gestiona avariile pentru că dacă pierderile ar depăşi 10% centralele ar fi decuplate automat şi nu s-ar mai putea asigura furnizarea energiei termice.

  • Costuri minime record pentru împrumuturile Finanţelor, susţinute de cererea mare din partea băncilor

    Trezoreria a primit oferte care au totalizat 2,51 miliarde de lei, de trei ori şi jumătate mai mult faţă de suma planificată în prospectul de împrumut pentru luna octombrie, de 700 de milioane de lei.

    Statul a reuşit să obţină un randament minim record în contextul în care tranzacţiile din piaţa secundară pe maturităţi scurte sunt la minime, iar sistemul bancar se aşteaptă la o lichiditate ridicată pe final de an.

    “Cam toate scadenţele mai mici de patru ani se tranzacţionează în piaţa secundară la minime istorice”, potrivit dealerilor.

    De asemenea, îmbunătăţirea lichidităţii din sistemul bancar susţine declinul randamentelor pentru titlurile emise de stat.

    Astfel, pe 26 octombrie Finanţele trebuie să răscumpere o emisiune de obligaţiuni deschisă în octombrie 2012 şi prin care au atras aproximativ 7 miliarde de lei.

    Totodată, statul trebuie să accelereze cheltuielile pe final de an, pentru a se apropia de obiectivul de deficit bugetar de 1,8%, după ce la finele lunii august înregistra un surplus de 0,9% din PIB.

    Finnaţele au planificat pentru luna octombrie să atragă prin emisiuni de obligaţiuni şi certificate de trezorerie 3,4 miliarde de lei, la care se pot adăuga 300 de milioane de lei prin sesiuni suplimentare. De la începutul lunii, statul a împrumutat prin vânzarea de titluri 1,53 miliarde lei.

  • El este directorul general al companiei care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi în valoare de 132,7 milioane de euro

    Viktor Boczán este, din 2014, directorul general al Provident Financial România, compania de credite de consum de valoare mică, pe termen scurt, care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi totale în valoare de 132,7 milioane de euro anul trecut.

    La 38 de ani, Viktor Boczán este responsabil de continuarea dezvoltării strategice şi operaţionale a Provident şi de consolidarea poziţiei pe piaţa creditelor de consum. Directorul general al Provident Financial România are o experienţă de peste 13 ani în grupul International Personal Finance, din care face parte Provident, ocupând diferite funcţii de management în departamentele de operaţiuni, dezvoltarea afacerii şi contact centre din cadrul filialei din Ungaria a grupului. Din 2012, Viktor Boczán a condus departamentul de operaţiuni din Ungaria, compus din aproape 3.200 de angajaţi şi agenţi.

    Şi-a început cariera imediat după absolvirea studiilor universitare la College of Dunaújváros, Technical Management, implicându-se în proiecte IT până în 2001, când s-a alăturat echipei Provident din Ungaria, în poziţia de development manager, şi de atunci a evoluat constant în cadrul companiei.

    Sub managementul lui Viktor Boczán, compania a depăşit în prezent pragul de 320.000 de clienţi în România şi Bulgaria şi are în vedere un portofoliu de 500.000 de clienţi activi în următorii ani 5 ani. În 2013, grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte Provident, a lansat operaţiunile din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Astfel, veniturile totale ale celor două ţări au atins 93,4 milioane de euro, cu 19,3% mai mult comparativ cu 2013. Totodată, compania şi-a extins continuu portofoliul de produse şi servicii, ca parte a strategiei de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

    Dincolo de viaţa profesională şi performanţele de business, Viktor Boczán spune că încearcă permanent să menţină un echilibru care să-i permită să-şi dezvolte în acelaşi timp şi pasiunile. „Călătoresc ori de câte ori am oportunitatea şi prefer locurile neatinse de intervenţia umană, dar şi colţurile lumii încărcate cultural, de unde am avut întotdeauna ceva de învăţat“, spune directorul general al Provident. 

  • El este directorul general al companiei care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi în valoare de 132,7 milioane de euro

    Viktor Boczán este, din 2014, directorul general al Provident Financial România, compania de credite de consum de valoare mică, pe termen scurt, care a acordat consumatorilor din România şi Bulgaria împrumuturi totale în valoare de 132,7 milioane de euro anul trecut.

    La 38 de ani, Viktor Boczán este responsabil de continuarea dezvoltării strategice şi operaţionale a Provident şi de consolidarea poziţiei pe piaţa creditelor de consum. Directorul general al Provident Financial România are o experienţă de peste 13 ani în grupul International Personal Finance, din care face parte Provident, ocupând diferite funcţii de management în departamentele de operaţiuni, dezvoltarea afacerii şi contact centre din cadrul filialei din Ungaria a grupului. Din 2012, Viktor Boczán a condus departamentul de operaţiuni din Ungaria, compus din aproape 3.200 de angajaţi şi agenţi.

    Şi-a început cariera imediat după absolvirea studiilor universitare la College of Dunaújváros, Technical Management, implicându-se în proiecte IT până în 2001, când s-a alăturat echipei Provident din Ungaria, în poziţia de development manager, şi de atunci a evoluat constant în cadrul companiei.

    Sub managementul lui Viktor Boczán, compania a depăşit în prezent pragul de 320.000 de clienţi în România şi Bulgaria şi are în vedere un portofoliu de 500.000 de clienţi activi în următorii ani 5 ani. În 2013, grupul International Personal Finance (IPF), din care face parte Provident, a lansat operaţiunile din Bulgaria folosind infrastructura şi resursele de management din România şi, de atunci, rezultatele celor două ţări sunt raportate cumulat.

    Astfel, veniturile totale ale celor două ţări au atins 93,4 milioane de euro, cu 19,3% mai mult comparativ cu 2013. Totodată, compania şi-a extins continuu portofoliul de produse şi servicii, ca parte a strategiei de dezvoltare pe termen mediu şi lung.

    Dincolo de viaţa profesională şi performanţele de business, Viktor Boczán spune că încearcă permanent să menţină un echilibru care să-i permită să-şi dezvolte în acelaşi timp şi pasiunile. „Călătoresc ori de câte ori am oportunitatea şi prefer locurile neatinse de intervenţia umană, dar şi colţurile lumii încărcate cultural, de unde am avut întotdeauna ceva de învăţat“, spune directorul general al Provident. 

  • Teodorovici: România va cere oficial FMI un nou acord de împrumut, în acest an

    Economia României a fost susţinută din 2009 de o serie de acorduri de finanţare cu FMI şi Comisia Europeană, iar ultimul dintre acestea s-a încheiat în această lună.

    “În mod sigur vom solicita oficial FMI, în acest an, să începem negocierile pentru un nou acord. Un acord cu FMI poate exista fără participarea Comisiei Europene, sunt acorduri diferite”, a spus Teodorovici.

    El a mai arătat că deficitul bugetar pentru 2016 este estimat în prezent la 2,1% din PIB, dacă nu sunt luate în considerare majorările de salarii din sectorul public planificate.

    Dacă se ţine cont şi de majorările salariale, deficitul bugetar va fi încă sub nivelul de 3%, a precizat Teodorovici.

    Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), de tip preventiv, a expirat sâmbătă, 26 septembrie, în condiţiile în care o evaluare a acestuia nu a mai fost realizată cu succes încă din luna martie 2014, ca urmare a divergenţelor dintre autorităţile române şi oficialii instituţiei în privinţa fiscalităţii. Acordul cu FMI şi Comisia Europeană, de 4 miliarde de euro, a avut caracter preventiv.

    Reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat la jumătatea lunii septembrie că România va trebui să solicite Fondului Monetar Internaţional un nou acord dacă doreşte unul, iar apoi va fi analizat tipul de acord care poate fi încheiat, însă va fi diferit de celelalte.

    “Trebuie să primim o solicitare şi apoi vom discuta cu Guvernul toate opţiunile posibile. Vor fi diferite faţă de cele din trecut. (…) Este doar o discuţie tehnică pe buget”, a afirmat Tolosa, întrebat dacă FMI va mai accepta un nou acord cu România.

    Anterior, România a încheiat cu succes două acorduri cu FMI, UE şi Banca Mondială, în valoare de 20 miliarde euro, respectiv 5 miliarde euro. Al doilea, semnat în 2011 şi finalizat în 2013, a avut caracter preventiv, autorităţile optând să nu acceseze fondurile puse la dispoziţie de creditorii externi.

    La primul acord de finanţare (2009 – 2011) FMI a contribuit cu 13 miliarde de euro, restul fiind fonduri de la Comisia Europeană şi alte instituţii financiare internaţionale.

  • Culmea ironiei: după ce sunt jefuite, băncile îşi tratează mai bine noii clienţi

    În Colombia au avut loc 835 de jafuri bancare între 2003 şi 2011. Paola Acevedo şi Steven Ongena au decis să realizeze un studiu pe această temă, numit “Fear, anger and credit: On Bank robberies and loan conditions”, şi au descoperit că banca care a fost jefuită îşi tratează preferenţial clienţii în căutarea unui împrumut, relatează The Economist.

    Numărul de credite nu a crescut, în schimb durata împrumutului emis a crescut cu până la 70% în perioada de după incident. Perioada de creditare a împrumutului, în Columbia, este de 5,4 luni, iar după un jaf această perioadă creşte la 8,7 luni. De asemenea, bancherii cer garanţii mai mari, dar oferă dobândă mai mică decât în mod normal.

    Astfel bancherii nu trebuie să se întâlnească prea des cu noi clienţi, iar garanţiile mai mari scurtează procesul de aprobare a creditului.

    Interesant este faptul că aceste schimbări se întâmplă doar în urma unui jaf armat. Jafurile mai puţin traumatizante nu au acelaşi efect.

  • Studiu: După ce sunt jefuite, băncile îşi tratează mai bine noii clienţi

    În Colombia au avut loc 835 de jafuri bancare între 2003 şi 2011. Paola Acevedo şi Steven Ongena au decis să realizeze un studiu pe această temă, numit “Fear, anger and credit: On Bank robberies and loan conditions”, şi au descoperit că banca care a fost jefuită îşi tratează preferenţial clienţii în căutarea unui împrumut, relatează The Economist.

    Numărul de credite nu a crescut, în schimb durata împrumutului emis a crescut cu până la 70% în perioada de după incident. Perioada de creditare a împrumutului, în Columbia, este de 5,4 luni, iar după un jaf această perioadă creşte la 8,7 luni. De asemenea, bancherii cer garanţii mai mari, dar oferă dobândă mai mică decât în mod normal.

    Astfel bancherii nu trebuie să se întâlnească prea des cu noi clienţi, iar garanţiile mai mari scurtează procesul de aprobare a creditului.

    Interesant este faptul că aceste schimbări se întâmplă doar în urma unui jaf armat. Jafurile mai puţin traumatizante nu au acelaşi efect.

  • Şi-a trimis robotul să stea în locul ei la coada din faţa unui magazin Apple pentru a-şi cumpăra un iPhone

    Lucy Kelly din Sydney, Australia, a împrumutat un robot de la agenţia media unde lucrează pentru a sta în locul ei la coadă, relatează Mirror.

    Aşa-zisul robot este compus dintr-un iPad ataşat unui device, asemănător Segway-ului, care este controlat de la distanţă, iar Lucy Kelly este conectată la device prin intermediul unei aplicaţii care îi permite să vadă prin camera iPad-ului.

    “Utilizăm roboţii pentru orice (în companie), să arătăm noua tehnologie. E o demonstraţie cool a modului cum tehnologia va arăta în viitor”, a declarat ea site-ului Mashable. Lucy Kelly foloseşte robotul atât de acasă cât şi de la birou.

    Robotul Lucy a ajuns în faţa magazinului din Sydney la ora 5 dimineaţa, dar nu a fost prima, în faţa ei se mai aflau alte trei persoane.

    “Toată lumea crede că e cool, sunt bucuroşi să aştepte la coadă alături de un robot”, a mai spus ea.