BusinessMagazin

Tag: Impact

  • Top 100 cei mai admiraţi CEO: Gabriela Matei, general manager Microsoft România

    Din ianuarie 2014, Gabriela Matei a condus operaţiunile Microsoft România pentru segmentul firmelor mici şi mijlocii, precum şi ecosistemul de parteneri prin care Microsoft îşi valorifică oferta pe piaţa locală, înglobând în prezent peste 1.700 de parteneri activi.

    Între anii 2012 şi 2014, în calitate de cloud director, a pus la punct şi a implementat strategia de cloud a Microsoft România, influenţând pozitiv atât rezultatele companiei, cât şi impactul tehnologiei în piaţa locală.

    Gabriela Matei este absolventă a Universităţii Politehnice din Bucureşti şi, înainte de a se alătura Microsoft, a lucrat pentru Vodafone România peste 15 ani, unde a avansat până la funcţia de chief commercial officer, Enterprise unit, fiind membru al boardului Vodafone România.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Romanian Business Leaders – „2018 este anul în care economia României poate reintra în haos”

    Considerăm că introducerea de măsuri fiscale netestate, complicate şi greu de aplicat pune în pericol stabilitatea economică a ţării şi ameninţă coeziunea socială.România are deja cel mai fragil buget din Uniunea Europeană (UE), cu pondere a veniturilor în PIB de aprox. 25%, la peste 15 puncte procentuale faţă de media UE şi la 10 puncte procentuale de media statelor UE din Europa centrală (Ungaria, 38%, Croaţia, 37%, Cehia şi Polonia, câte 35% din PIB). În 2018, bugetul va pierde atât fluxurile de numerar prin nereţinerea la sursă a impozitului pe venit, precum şi cca. 1,4% din PIB, conform estimării FMI, rezultate din reducerea cotelor de impunere la 0% şi 10%, prin introducerea impozitului pe venitul global al unei gospodării. Considerăm că, per total, pentru mediul de afaceri, sistemul de impozitare propus nu va genera beneficii care să depăşească costul birocraţiei necesare implementării lui. Mai mult, beneficiile pe termen mediu şi lung aduse de noul sistem cetăţenilor sunt sub un mare semn de întrebare, creată de probabila instabilitate economică.

    În acelaşi timp, prin legea salarizării unitare, statul va cheltui mai mulţi bani cu salariile angajaţilor din sectorul public. Este o majorare făcută în mod haotic şi fără un fundament economic realist: excedentul bugetar raportat pentru primul trimestru din 2017 este calculat înainte de majorarea concretă a salariilor. Salariile din sectorul public pot fi majorate, în linie cu veniturile bugetare reale, cu criterii clare de performanţă, scopul fiind creşterea eficienţei totale a sistemului bugetar.

    Schimbarea regulilor jocului într-un interval de mai puţin de un an arată că statul român este impredictibil, instabil şi netransparent. RBL solicită o consultare reală între guvernanţi şi mediul de afaceri, pentru a construi încrederea între partenerii sociali. Practica legiferării prin punerea mediului de afaceri în faţa faptului împlinit duce la rezultate negative pe termen mediu şi lung şi vulnerabilizează guvernele, fenomen din care are de pierdut inclusiv mediul de afaceri. 

    În tot acest timp, nu primesc prioritate măsurile care chiar pot stimula activitatea economică şi duce la venituri mai mari din care să fie crescute în mod realist şi sustenabil salariale bugetare. RBL solicită parlamentarilor din coaliţia majoritară de guvernare să se concentreze pe măsuri şi legi care să reducă birocraţia (ex. eliminarea prevederilor care blochează înregistrarea în scop de TVA, care în fapt au rămas neatinse după aşa-zisa eliminare a formularului D088), să elimine barierele administrative inutile în domeniul autorizaţiilor de construire şi să încurajeze bugetarea multianuală şi programele de investiţii în infrastructură. Toate sunt subiecte care privesc interesele a milioane de cetăţeni români, indiferent că sunt antreprenori, manageri sau angajaţi.

    Atât investitorii, cât şi milioane de angajaţi români au suferit suficient în anii de criză din 2008, până în 2013, când peste 200.000 de firme (majoritatea cu capital românesc) au intrat în insolvenţă şi faliment, iar peste 1.000.000 de români au devenit şomeri. RBL semnalează că măsurile luate de decidenţii politici de câteva luni încoace riscă să ducă ţara şi pe noi toţi, împreună, spre un dezastru economic care va anula progresul obţinut cu greu din ultimii trei ani.

    Romanian Business Leaders (RBL) este o organizaţie apolitică, neguvernamentală şi non-profit care oferă o platformă de acţiune şi implicare socială pentru antreprenorii şi şefii de companii din mediul de business privat. Misiunea RBL este ca România să devină o ţară mai bună pentru afacerile responsabile şi, în felul acesta, o ţară mai bună pentru români.

  • Numărul bărbaţilor care îşi comandă online produse de înfrumuseţare a crescut cu 5% în 2016

    Varietatea de produse, brandurile de renume care lansează game dedicate pentru bărbaţi, dar şi o atenţie sporită acordată aspectului fizic, sunt cele mai importante motive care i-au făcut pe bărbaţii din România să devină clienţi fideli ai magazinelor online de specialitate.

    „Deşi cea mai mare parte a portofoliului de produse este dedicată femeilor, am început treptat să introducem articole unisex şi, ulterior, să dezvoltăm o categorie specială pentru bărbaţi. Astfel, în 2016, am remarcat o creştere de 5% a numărului de clienţi de sex masculin, aceştia reprezentând acum 40% din totalul clienţilor shop-ului virtual”, a menţionat Angela Ţiboc, Director al Diviziei de Fashion&Lifestyle a SOLE.

    Potrivit companiei, bărbaţii ajung să surclaseze numărul de cliente de sex feminin doar în perioadele de sărbători, în mod special de Crăciun, şi cu ocazia campaniilor de oferte precum Black Friday, însă, în general, reprezentanţii SOLE anticipează că ponderile celor două segmente de public vor fi echivalente în maxim 3 ani.

    În ceea ce priveşte tipul de produse solicitate, reprezentanta companiei afirmă că parfumurile se află pe primul loc în topul cumpărăturilor, acesta fiind completat de şampoane şi produse pentru întreţinerea bărbii, cea din urmă categorie reprezentând un trend care a cunoscut o creştere remarcabilă într-un timp foarte scurt. De asemenea, se pune un accent deosebit şi pe gama de accesorii precum ceasuri şi genţi de mici dimensiuni. Astfel, printre cele mai comandate branduri se numără Paco Rabanne, Gucci, Carolina Herrera şi Hugo Boss.

    Bugetul mediu alocat de bărbaţi pentru produsele de înfrumuseţare ajunge la 300 lei

    Chiar dacă frecvenţa cu care aceştia achiziţionează produse de styling şi întreţinere nu este atât de crescută precum în cazul femeilor, valoarea medie a coşului de cumpărături comandat de bărbaţi ajunge la cca. 300 lei. Spre deosebire, femeile dau şi 500 lei o dată la trei luni pentru reînnoirea stocului de cosmetice.

    „Pe măsură ce acest segment de public are acces la o gamă de produse din ce în ce mai variată, suntem siguri că numărul lor va continua să crească. Este necesar însă ca aceştia să găsească o interfaţă cât mai simplistă, uşor de navigat, o categorie dedicată pentru produsele pe care le caută şi, desigur, acces la ultimele noutăţi de pe piaţă, în special pe zona de accesorii” a completat reprezentanta companiei.

    Potrivit analizelor companiei, cei mai mulţi bărbaţi care îşi comandă articole de îngrijire personală şi accesorii provin din Bucureşti, Cluj şi Timişoara.

  • Numărul bărbaţilor care îşi comandă online produse de înfrumuseţare a crescut cu 5% în 2016

    Varietatea de produse, brandurile de renume care lansează game dedicate pentru bărbaţi, dar şi o atenţie sporită acordată aspectului fizic, sunt cele mai importante motive care i-au făcut pe bărbaţii din România să devină clienţi fideli ai magazinelor online de specialitate.

    „Deşi cea mai mare parte a portofoliului de produse este dedicată femeilor, am început treptat să introducem articole unisex şi, ulterior, să dezvoltăm o categorie specială pentru bărbaţi. Astfel, în 2016, am remarcat o creştere de 5% a numărului de clienţi de sex masculin, aceştia reprezentând acum 40% din totalul clienţilor shop-ului virtual”, a menţionat Angela Ţiboc, Director al Diviziei de Fashion&Lifestyle a SOLE.

    Potrivit companiei, bărbaţii ajung să surclaseze numărul de cliente de sex feminin doar în perioadele de sărbători, în mod special de Crăciun, şi cu ocazia campaniilor de oferte precum Black Friday, însă, în general, reprezentanţii SOLE anticipează că ponderile celor două segmente de public vor fi echivalente în maxim 3 ani.

    În ceea ce priveşte tipul de produse solicitate, reprezentanta companiei afirmă că parfumurile se află pe primul loc în topul cumpărăturilor, acesta fiind completat de şampoane şi produse pentru întreţinerea bărbii, cea din urmă categorie reprezentând un trend care a cunoscut o creştere remarcabilă într-un timp foarte scurt. De asemenea, se pune un accent deosebit şi pe gama de accesorii precum ceasuri şi genţi de mici dimensiuni. Astfel, printre cele mai comandate branduri se numără Paco Rabanne, Gucci, Carolina Herrera şi Hugo Boss.

    Bugetul mediu alocat de bărbaţi pentru produsele de înfrumuseţare ajunge la 300 lei

    Chiar dacă frecvenţa cu care aceştia achiziţionează produse de styling şi întreţinere nu este atât de crescută precum în cazul femeilor, valoarea medie a coşului de cumpărături comandat de bărbaţi ajunge la cca. 300 lei. Spre deosebire, femeile dau şi 500 lei o dată la trei luni pentru reînnoirea stocului de cosmetice.

    „Pe măsură ce acest segment de public are acces la o gamă de produse din ce în ce mai variată, suntem siguri că numărul lor va continua să crească. Este necesar însă ca aceştia să găsească o interfaţă cât mai simplistă, uşor de navigat, o categorie dedicată pentru produsele pe care le caută şi, desigur, acces la ultimele noutăţi de pe piaţă, în special pe zona de accesorii” a completat reprezentanta companiei.

    Potrivit analizelor companiei, cei mai mulţi bărbaţi care îşi comandă articole de îngrijire personală şi accesorii provin din Bucureşti, Cluj şi Timişoara.

  • Impozitul pe gospodărie: România are 5000 de consultanţi fiscali, iar în unele judeţe sunt doar cinci

    “În primul an de zile, probabil, oamenii vor percepe acest nou impozit ca ceva pozitiv fiindcă vor fi mai mulţi bani. Însă, în anul următor va trebui să vin să calculez şi să plătesc tot impozitul din urmă. Există riscul ca oamenii să nu mai aibă banii respectivi fiindcă i-au cheltuit între timp. Procesul în sine este greoi: completarea declaraţiei la Fisc, adunarea chitanţelor de la diverşi prestatori de servicii etc. E greu de crezut că fiecare gospodărie poate să beneficieze de asistenţa nemijlocită a unui consultant fiscal. În acest moment se pare că nu avem capacitatea necesară. În ţară sunt doar 5000 de consultanţi fiscali, iar în unele judeţe sunt doar cinci-şase consultanţi. Este o realitate pe care nu o putem ignora. Ce mari schimbări pot avea loc de azi şi până pe 25 mai 2019 când vor fi adunate primele declaraţii?”, a declaran, pentru MEDIAFAX, Alexandra Smedoiu, director, Consultanţă fiscală, PwC România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul ÎNFIORĂTOR al unuia dintre cei mai mari antreprenori ai lumii: “În următorii 30 de ani, lumea va cunoaşte mai mult durere”

    În cadrul unei conferinţe în China, miliardarul a spus că “în următorii 30 de ani, lumea va cunoaşte mai mult durere şi mai puţin fericire”, potrivit Business Insider. “Conflictele sociale în următoarele trei decenii vor avea un impact asupra tuturor industriilor şi a modurilor de viaţă.”

    Jack Ma a făcut referire la ideea de automatizare: în anii ce vin, roboţii şi inteligenţa artificială ar trebui să preia o parte semnificativă din sarcinile derulate azi de oameni.

    Forumul Economic Internaţional (WEF) a lansat, în vederea întâlnirii anuale de la Davos, un studiu numit “Viitorul locurilor de muncă”, în cadrul căruia explică fenomenul de automatizare a posturilor. Mai exact, autorii documentului arată că până la finalul anului 2020 peste 7 milioane de locuri de muncă vor dispărea, sarcinile respective fiind preluate de roboţi şi maşini automate.

    Interesant este că femeile vor avea mai mult de suferit din această cauză. În primul rând, explică autorii studiului, roboţii vor prelua sarcini din administraţie, acestea fiind în prezent îndeplinite mai mult de femei.

    În al doilea rând, chiar dacă se estimează că alte 2 milioane de locuri de muncă vor fi create până în 2020, majoritatea acestora va fi în domenii precum programarea, arhictura sau ingineria, în care bărbaţii ocupă marea parte a forţei de muncă.

    În grupul de domenii numit STEM (ştiinţă, tehnologie, inginerie, matematică), raportul dintre femei angajate şi bărbaţi angajaţi este de 1 la 4. “Faptul că am identificat această problemă înseamnă o oportunitate unică de a rezolva diferenţele de gen din piaţa muncii”, a explicat Saadia Zahidi, reprezentant al WEF. “Dacă nu găsim o soluţie, este foarte probabil să ne confruntăm cu o inegalitate a veniturilor în întreaga societate.”

  • Imagini care demonstrează modul în care omenirea a distrus Pământul

    Oamenii, de-a lungul istoriei, au avut un impact serios asupra mediului înconjurător, iar noi imagini din spaţiu surprinse de NASA demonstrează felul în care omenirea a distrus planeta.

    Gheţarul Muir. Stânga 1941, dreapta 2004.

    Muntele Matterhorn, Elveţia (1960 în stânga şi 2005 în dreapta).

    Defrişarea este vizibilă în pădurea Salta din Argentina (1972 stânga şi 2009 dreapta).

    Alt exemplu de defrişare masivă este evident în pădurea Mau din Kenya (1973 stânga şi 2009 dreapta).

    Defrişare în America de Sud (1973 stânga şi 2008 dreapta)

    Defrişare în Brazilia -1975 şi 2009

    Schimbarea climei afectează gheţarii. Gheţarul Qori Kalis din Peru 1978 şi 2011.

    Al exemplu de topirea gheţii în Ecuador – 1986 şi 2007.

    Secarea Mării Aral din Asia Centrală 2000 – 2014

    Un alt lac care a secat mult este Elephant Butte Reservoir din New Mexico – 1994 şi 2013

    Evoluţia secetei în Kansas (SUA) -2010, 2011, 2012

  • Imagini care demonstrează modul în care omenirea a distrus Pământul

    Oamenii, de-a lungul istoriei, au avut un impact serios asupra mediului înconjurător, iar noi imagini din spaţiu surprinse de NASA demonstrează felul în care omenirea a distrus planeta.

    Gheţarul Muir. Stânga 1941, dreapta 2004.

    Muntele Matterhorn, Elveţia (1960 în stânga şi 2005 în dreapta).

    Defrişarea este vizibilă în pădurea Salta din Argentina (1972 stânga şi 2009 dreapta).

    Alt exemplu de defrişare masivă este evident în pădurea Mau din Kenya (1973 stânga şi 2009 dreapta).

    Defrişare în America de Sud (1973 stânga şi 2008 dreapta)

    Defrişare în Brazilia -1975 şi 2009

    Schimbarea climei afectează gheţarii. Gheţarul Qori Kalis din Peru 1978 şi 2011.

    Al exemplu de topirea gheţii în Ecuador – 1986 şi 2007.

    Secarea Mării Aral din Asia Centrală 2000 – 2014

    Un alt lac care a secat mult este Elephant Butte Reservoir din New Mexico – 1994 şi 2013

    Evoluţia secetei în Kansas (SUA) -2010, 2011, 2012

  • Doar 2 din 100 de firme din România sunt performante, dar ele generează aproape jumătate din valoarea creată de sectorul companiilor nefinanciare

    13.100 de firme din România sunt calificate de studiu BNR drept performante; în total, există 608.000 de companii active înregistrate. Efectul pe care îl au aceste 2,1% din firmele de pe piaţa românească în economie este uriaş. Companiile-elită sunt un etalon în ce priveşte capacitatea economiei de a face faţă provocărilor viitoare, de a genera creştere economică sustenabilă şi de a schimba structura economiei spre sectoare mai inovative, bazate pe cunoaştere. Firmele performante au avut profit mulţi ani, au un grad scăzut de îndatorare şi productivitate ridicată, au un rol important la nivelul ramurii economice în care îşi desfăşoară activitatea şi gestionează mai eficient resursele umane şi materiale.

    Verdictul dat de analiza acestei elite economice este că, în lipsa unor modificări structurale importante în economie, o creştere anuală sustenabilă a PIB nu poate depăşi 3-4%. De exemplu, dacă am fi avut în economie, în ultimul deceniu, numai firme care ar fi obţinut rezultate precum cele mai performante companii, atunci creşterea medie anualizată a PIB ar fi fost de 3,5% în perioada 2006-2015 (faţă de 2,65% cât a fost efectiv), reiese dintr-un studiu publicat de Banca Naţională, coordonat de Florian Neagu, director adjunct al Direcţiei Stabilitate Financiară.

    În aceste condiţii, ce am putea să facem dacă ne dorim creşteri mai mari ale PIB în mod sustenabil? Iniţiativa ar aparţine în mod preponderent autorităţilor, nu firmelor, care şi-au făcut treaba, susţin autorii studiului.

    „Avem în vedere, pe lângă reforme structurale (în special în infrastructură şi educaţie) care să sprijine firmele să genereze mai multă valoare adăugată, eficientizarea administraţiei publice, debirocratizarea, reevaluarea cheltuielilor cu asigurările sociale şi o mai bună colectare fiscală (inclusiv prin întărirea disciplinei financiare a firmelor). De altfel, în opinia managerilor care conduc firmele cele mai performante, problema cea mai presantă cu care se confruntă în desfăşurarea activităţii este nivelul ridicat al fiscalităţii. Disponibilitatea forţei de muncă bine pregătite este pe locul secund. Accesul la finanţare este enumerat de firmele cele mai performante ca fiind pe ultimul loc în lista problemelor cu care se confruntă”, se arată în analiza realizată de specialiştii din BNR.

    Cele mai multe firme performante din economia României au dimensiune mică, iar problema este că provin din sectoare care nu solicită un grad de inovare sau un nivel de cunoştinţe ridicat, conform studiului.

    Numărul de companii din sectoarele cu grad tehnologic ridicat şi foarte ridicat este redus – circa 630 -, dar acestea au o pondere ridicată în total valoare adăugată brută din industria prelucrătoare (38,3%, în decembrie 2015). Adică aportul pe care îl au la PIB este însemnat. Şi analiza companiilor celor mai performante din sectoarele prestatoare de servicii arată că multe au activităţi în sectoare care presupun niveluri mai reduse ale cunoaşterii (less knowledge-intensive services) şi generează valoare adăugată semnificativ mai mare decât firmele cele mai performante care funcţionează în sectoare cu creativitate mai ridicată (sectoarele de tip knowledge-intensive services).

    În funcţie de dimensiunea firmelor performante, ponderea cea mai ridicată este deţinută de întreprinderile mici (62%), urmată de cele mijlocii (29%) şi corporaţii (7%), în timp ce microîntreprinderile au o pondere de 2%.

    Iar după ramura de activitate, cele mai multe companii performante aparţin sectoarelor industrie prelucrătoare şi comerţ (30%, respectiv 26,4%), urmate de servicii (21%) şi construcţii (13%).

    În ce priveşte piaţa muncii, firmele performante au un rol important angajând circa 44% din numărul total de salariaţi din industria prelucrătoare şi 22% din sectorul servicii (cele două sectoare deţin cei mai mulţi salariaţi aparţinând companiilor nefinanciare).

    Împărţirea companiilor din industria prelucrătoare după criteriul tehnologic indică faptul că o pondere foarte ridicată face parte din sectoarele low-tech şi medium low-tech (84%, în decembrie 2015), după cum indică studiul publicat de BNR.

    Analizând companiile performante în funcţie de provenienţa capitalului, se constată că cele mai multe firme performante sunt cu capital majoritar autohton, adică 10.800 din totalul de circa 13.100 de companii. Însă contribuţia la generarea valorii adăugate brute a acestora este mai redusă decât cea a firmelor performante cu capital majoritar străin (16,8% în totalul valorii adăugate brute generate comparativ cu 18,9% în decembrie 2015). Astfel, forţa economică (capacitatea de a produce valoare adăugată) a unei firme cu capital majoritar românesc este în medie de circa şase ori mai mică decât în cazul uneia cu capital majoritar străin, conform studiului publicat de BNR

    Specialiştii de la banca centrală au identificat câteva caracteristici care pot explica rezultatele firmelor performante.

    În primul rând, îşi asumă riscuri mai mici şi mai puţine şi sunt prudente în ce priveşte datoriile. Astfel, structura bilanţieră a acestor entităţi este mai prudentă decât a restului economiei, ceea ce indică faptul că se pot obţine rezultate economice sustenabile şi fără asumarea de riscuri sau fără practicarea de măsuri care sunt sau care ar putea fi interpretate ca fiind optimizări fiscale excesive. Gradul de îndatorare a firmelor performante este scăzut, capitalurile proprii menţinându-se componenta principală a pasivului (54% în 2015, în scădere de la 79,5%, în anul 1994).

    În al doilea rând, cele mai performante firme beneficiază de o monitorizare mai amplă din partea creditorilor specializaţi, în condiţiile în care apelează într‑un număr considerabil mai mare la resursele băncilor pentru a-şi finanţa activitatea comparativ cu restul firmelor din economie. În consecinţă, aceste firme sunt mai constrânse să fie disciplinate, pentru că se află continuu sub monitorizarea creditorului (bancă sau instituţie financiară nebancară), iar deteriorări ale sănătăţii financiare pot să fie observate mai de timpuriu şi remediate într-o măsură mai mare decât în lipsa unei asemenea monitorizări. Aproximativ 67% dintre companiile cele mai performante utilizează credite în finanţarea activităţii (concentrând circa 30% din creditul total acordat companiilor nefinanciare de către bănci şi IFN, în decembrie 2015).