Tag: finante

  • Oamenii de afaceri RĂSUFLĂ UŞURAŢI: Senatul a decis ce firme vor aplica Split TVA

    Astfel, doar societăţile comerciale înregistrate ca plătotoare de TVA şi care au relaţii contractuale cu statul vor fi obligate să spliteze plata TVA, indiferent de ponderea respectivelor contracte publice în cifra de afaceri, celelalte companii – care nu au relaţii contractuale cu statul – fiind lăsate să aplice opţional măsura.

    Pe traseul de avizare, proiectul adoptat de senatorii din Comisia de Buget-Finanţe urmează să fie dezbătut în plenul Senatului, apoi să fie trimis la Camera Deputaţilor, care este cameră decizională.

    Eugen Teodorovici, preşedintele Comisiei şi iniţiator al amendamentului, a declarat: „Eu merg pe ideea să fie obligatoriu numai pentru firmele care au relaţii cu statul, apoi pentru restul să fie opţională această măsură, cu sau fără un termen anume. Dacă măsura este bună, celelalte firme se vor înghesui să o aplice”.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Veste bună pentru greci: au ieşit de sub incidenţa procedurii de deficit excesiv impusă de Uniunea Europeană

    Iniţiativa, în mare parte simbolică, trimite mesajul că finanţele publice ale Greciei sunt din nou sub control, notează Reuters.

    Statele Uniunii Europene au susţinut recomandarea Comisiei Europene de a încheia procedura de deficit excesiv. „După mulţi ani de dificultăţi, finanţele Greciei sunt mai bune. Decizia de azi este, astfel, bine primită”, a transmis ministrul de Finanţe al Estoniei, Toomas Toniste.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mavrodin, Trezorerie, despre split TVA: Peste două săptămâni vor fi generate extrasele electronice

    “În următoarele două săptămâni vor fi generate automat extrasele electronice. Structura fişerului va fi standardizată”, a declarat, joi, 21 septembrie, Valentin Mavrodin, directorul general al Direcţiei Generale Trezorerie şi Contabilitate Publică din cadrul Ministerului Finanţelor.

    Declaraţia a fost făcută în cadrul unei conferinţe dedicate introducerii sistemului de defalcare a plăţii TVA începând cu 1 ianuarie 2018, firmele putând opta pentru palta defalcată de la 1 octombrie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plata defalcată a TVA: Joi se publică procedura pe site-ul Ministerului Finanţelor

    „În cursul acestei zile va fi publicată pe site-ul Ministerului Finanţelor procedura, iar ANAF va trebui să o aplice cât mai lin şi să înlăture problemele care pot interveni. ANAF este bine pregătit şi nu vor fi probleme în implementarea Ordonanţei 23. Dacă vor fi, cu siguranţă că le vom îndrepta”, a declarat joi, 21 septembrie, Daniel Anghel, vicepreşedinte al ANAF, într-o conferinţă dedicată plăţii defalcate a TVA.

    Acesta a recunoscut că: „Sunt probleme legate de personal, de pregătirea colegilor noştri şi de sistemul IT”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia şoc de la Finanţe are urmări surpriză: Creşte cheltuiala angajatorului, nu a angajatului

    ”Noul regim al contribuţiilor de asigurări sociale este echivalent, ceteris paribus, cu o creştere a impozitării muncii strict prin intermediul modificării regimului CAS, în pofida noilor cote de 35% comparativ cu cota cumulată de 39,33% aplicată în prezent, ca urmare a bazei de aplicare diferite. Taxarea muncii scade marginal, în condiţiile în care această măsură este însoţită şi de reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%. Impactul asupra veniturilor bugetare este favorabil la nivelul CAS şi nefavorabil la nivelul impozitului pe venit, impactul agregat fiind însă negativ”.

    Actualul regim al contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) va fi modificat de la 1 ianuarie 2018, urmând ca, de la situaţia curentă în care cotele de contribuţie însumează 22,83% la angajator şi 16,5% la angajat, să se treacă la un sistem în care CAS se datorează doar de către angajat într-o cotă de 35%, la o primă vedere inferioară cumulului cotelor anterioare de 39,33%.

    De asemenea, autorităţile au în vedere şi reducerea cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%.

    ”Această nouă modalitate de calcul este echivalentă, ceteris paribus, cu o creştere a taxării muncii în ceea ce priveşte strict partea de CAS, în timp ce scăderea poverii fiscale totale este reală, dar se datorează exclusiv diminuării cotei impozitului pe venit”, explică Bogdan Dumitrescu.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Anunţul de la Fisc care îi sperie pe toţi românii. Inspectorii ANAF nu mai iartă pe nimeni

    Regulile prin care autorităţile fiscale comunică documentele pe care le emit contribuabililor ar putea suferi modificări importante, conform unui proiect de act normativ aflat în dezbatere publică.

    Mai exact, actele administrativ-fiscale vor putea fi comunicate inclusiv de către angajaţii Fiscului la domiciliul fiscal. În caz de refuz sau dacă nu va fi găsit nimeni, se va pune o înştiinţare pe uşă.

    Ministerul Finanţelor vrea să introducă o nouă modalitate prin care să comunice actele administrativ-fiscale către firme şi persoanele fizice, aceasta fiind una dintre propunerile incluse recent într-un proiect de ordonanţă a Guvernului.

    Mai precis, actele administrativ-fiscale tipărite vor putea fi comunicate chiar de angajaţii proprii ai Fiscului, în cazuri mai deosebite. Acest lucru se va face prin remiterea sub semnătură, la domiciliul fiscal al companiei, ori împuternicitului/curatorului acesteia.

    „Prin excepţie (…), organul fiscal competent poate decide comunicarea actului administrativ fiscal emis pe suport hârtie, prin remiterea, sub semnătură, la domiciliul fiscal al contribuabilului/plătitorului ori împuternicitului sau curatorului acestuia, prin angajaţii poprii ai organului fiscal”, scrie în propunerea de act normativ citata de AvocatNet, cu precizarea că, în caz de refuz sau dacă nu este găsit nimeni la adresa de comunicare, se va afişa pe uşă o înştiinţare, scrie realitatea.net

  • Un joc bun pentru CV

    “Traderion este un simulator de pieţe financiare care funcţionează ca un simulator de zbor, doar că este destinat celor care vor să activeze în domeniul financiar, indiferent că vorbim despre bănci, de industria de asigurări, de fonduri de pensii etc.; oferă un mediu interactiv în care jucătorii pot învăţa, pe parcursul unor scenarii, ce înseamnă pieţele financiare, să deprindă tot ceea ce au nevoie pentru a funcţiona la noul loc de muncă – de aceea îl numim jocul pe care îl poţi pune în CV-ul tău“, descrie Florin Cioacă, cofondatorul platformei Traderion, modul în care funcţionează platforma creată de ei.

    Concret, aceasta este o platformă de management al talentului pentru traderii din departamentele de trezorerie ale băncilor. Platforma conţine şi un simulator al pieţei de capital ce permite celor care o folosesc, la fel ca într-un simulator de zbor, să se antreneze chiar şi după finalizarea programelor de training la care au participat. Din noiembrie anul trecut, prin Traderion s-au antrenat peste 1.500 de traderi, care lucrează pentru toate marile bănci de investiţii de pe planetă, precum JPMorgan, Goldman Sachs, Wells Fargo, Bank of America, Deutsche Bank etc. – în Londra, Singapore, Hong Kong. ”Acoperim cam toate fusurile orare în momentul acesta“, povesteşte Florin Grosu. Vor genera astfel venituri de circa jumătate de milion de euro anul acesta, care este primul an complet de funcţionare a businessului, iar valoarea la care este evaluată platforma depăşeşte 5 milioane de euro, potrivit fondatorilor.

    Florin Grosu se axează pe zona de business development, iar Florin Cioacă pe program management. Cei doi spun că se completează, un motiv fiind şi formaţia profesională diferită. Florin Cioacă a absolvit Finanţe-Bănci în cadrul ASE. În liceu a fost olimpic la matermatică şi a studiat 11 ani de algoritmică, iar în timpul facultăţii a participat la un internship în trezoreria Citibank, unde, spune el, a avut şansa să fie într-o echipă ”de fier„. Ulterior, a fost acceptat în postul de junior trader în cadrul Citibank, însă apoi toată echipa s-a mutat la Bancpost. Florin Grosu şi-a început cariera tot în mediul corporate, după finalizarea studiilor de cibernetică la ASE. Încă din liceu s-a implicat în programe ale Junior Achievement, în care a luat pentru prima oară contact cu o simulare de management şi cu experienţa competiţiilor internaţionale. La facultate a continuat să participe la astfel de programe. După ce s-a întors de la un program masterial la Universitatea Gothenburg din Suedia, s-a angajat la biroul ONU din România, dar a început şi să organizeze şcoala de vară destinată pasionaţilor de finanţe, pentru a umple golul participării la programele de Junior Achievement.

    Ideea dezvoltării Traderion a venit în 2012, în cadrul unei ediţii a acestei şcoli de vară, unde Florin Cioacă a propus organizarea unui joc de trading pentru participanţi. Jocul respectiv se baza pe bilete de hârtie pe care se făceau tranzacţii fictive. Participanţilor le-a plăcut atât de mult acest joc, încât, la finalul şcolii de vară, voiau să continue să se joace. Astfel, au sugerat dezvoltarea unei versiuni online a jocului. Un an mai târziu, se scriau deja primele linii de cod pentru Traderion, iar la finalul anului 2014, start-up-ul lor a fost acceptat într-unul dintre cele mai cunoscute acceleratoare de afaceri din Statele Unite ale Americii, Queen City Fintech. ”Ideea s-a suprapus interesant pe anii de criză, acum ne suprapunem pe anii postcriză, în care lumea are nevoie de training, are nevoie de angajaţi noi, are nevoie de mai multe lucruri legate de reglementări, iar noi suntem aici pentru a adresa acesta nevoi“, povesteşte Florin Cioacă.

    În 2014 aveau deja un prototip şi începuseră să aplice la acceleratoare: ”Ne-am dorit foarte mult să ajungem în cea mai mare piaţă posibilă din lume pentru serviciile pe care noi le ofeream, şi anume Statele Unite, pentru că acolo puteam obţine validarea de care aveam nevoie – pentru produsul nostru“, spune Grosu. Au aplicat pentru acceleratorul QC Fintech din SUA susţinut de Bank of America şi Wells Fargo, iar la sfârşitul anului 2014 au primit vestea că au fost acceptaţi, după cinci interviuri şi un proces de selecţie care s-a derulat pe parcursul câtorva luni. Erau, de altfel, reprezentanţii singurului start-up din afara SUA care a fost acceptat. ”Nu există nicio idee preconcepută în Statele Unite referitoare la un start-up venit din România – dimpotrivă, românii au acolo reputaţia unor ingineri foarte buni, deşi noi nu eram ingineri, beneficiam de reputaţia generală a celor din România.“

    Au participat la program în prima jumătate a anului 2015, iar acesta le-a schimbat traiectoria: ”Ne-a dus de la un prototip pe care voiam noi să-l oferim unui anume tip de clientelă către un produs pe care la un moment dat îl ofeream, spre un alt tip de clientelă, am înţeles cum funcţionează băncile de magnitudinea aceea, am învăţat cum să abordăm oamenii de acolo şi cum să scurtăm ciclul de vânzare a produsului nostru, explică Cioacă. La finalul programului, au primit o finanţare de 25.000 de dolari din partea unui grup de angel investors din Statele Unite, urmată de o alta, de 75.000 de euro, primită în cadrul acceleratorului londonez Seedcamp. Acestea au fost urmate de granturi europene, iar cu banii primiţi au dezvoltat produsul. Anul trecut au reuşit astfel să îl prezinte şi primului client important, banca de investiţii JPMorgan din Londra. Ulterior, au început să colaboreze şi cu firme de training, accesul la marile bănci fiind mai facil prin intermediul unui partener acceptat deja de acestea, potrivit antreprenorilor.

  • Lista băncilor care au raportat pierderi nete în fiecare an din perioada 2008-2016

    ZF publică lista băncilor care au raportat pierderi nete în fiecare an din perioada 2008-2016, conform statisticilor transmise de Registrul Comerţului din datele primite pe bază de protocol de la Ministerul Finanţelor cu privire la situaţiile financiare anuale depuse.
     
    Dincolo de invocata „optimizare fiscală“, criza economică, nivelul ridicat al creditelor neperformante (NPL – non-performing loans), şi problemele de eficienţă ale băncilor comerciale au provocat pierderi pentru o parte dintre instituţiile de credit de pe piaţa locală, iar bugetul a pierdut o parte importantă din resursele virate de sectorul bancar, impozitele pe profit fiind în scădere în ultimii ani.
     
  • Ministrul de Finanţe: Mii de firme vor să aplice TVA defalcat de la 1 octombrie 2017, fiind atrase de reducerile de 5% din impozitul pe profit

    „Firmele oneste au fost atrase de facilitatea oferită prin care plătesc mai puţin cu 5% impozit pe profit. Această sumă acoperă cu mult cheltuielile necesare pentru modificarea siste­melor informatice“, a spus ministrul Finanţelor.

    Plata TVA defalcat presupune vărsarea banilor pe care o firmă îi primeşte drept TVA într-un cont separat de TVA deschis la o bancă din România. Măsura va intra în vigoare în mod obligatoriu la 1 ianuarie 2018 şi în mod opţional la 1 octombrie 2017. Firmele care intră opţional primesc deducere de 5% din impozitul pe profit şi alte facilităţi fiscale.

    Măsura a provocat vii dezbateri în mediul de business, fiind în continuare contestată. Ministerul Finanţelor a acceptat o parte din propunerile oamenilor de afaceri, dar în cele din urmă Guvernul a promovat noul sistem printr-o ordonanţă de urgenţă care a fost votată săptămâna trecută.

    „Firmele mari, cu plăţile la zi şi care plătesc impozit pe profit, vor fi primele care vor trece la TVA defalcat“, a mai spus ministrul Finanţelor. „Miza introducerii TVA defalcat este imposibilitatea ca în viitor firmele în insolvenţă şi în faliment să nu mai ramburseze TVA datorată statului. De la începutul anului până acum, avem TVA de recuperat de la firmele în insolvenţă şi în faliment de 8 miliarde de lei. Doar 3% din companiile în insolvenţă reuşesc să iasă, astfel încât de cele mai multe ori aceştia sunt bani pierduţi“, a explicat Ionuţ Mişa.

    Referindu-se la investigţiile ANAF asupra băncilor, ministrul Finanţelor a precizat: „Am stabilit debite suplimentare pentru o singură bancă în valoare de 650 de milioane de lei. Acolo este vorba şi de o fraudă. Avem o plângere penală”.

    Privind a acciza pe benzină, Ionuţ Mişa a explicat că „nu facem decât să corectăm o anomalie: am scăzut acciza, vânzările au crescut, dar petroliştii n-au plătit mai mult impozit pe profit”.

    În fine, „reducerea cotei de TVA la 18% se va aplica de la 1 ianuarie 2019”, a mai spus ministrul Finanţelor.

     

  • Rectificarea bugetară anunţată ca fiind “pozitivă” este de fapt pe minus. De unde a luat bani Guvernul

    PROIECTUL DE RECTIFICARE AICI 

    ANEXA AICI 

    NOTA DE FUNDAMENTARE AICI 

    Potrivit proiectului de act normativ „bugetul de stat pe anul 2017 se diminuează la venituri cu suma de 1.326,5 milioane lei, la cheltuieli se diminuează cu suma de 347,7 milioane lei, iar deficitul se majorează cu suma de 978,8 milioane lei”.

    Actul normativ relevă o estimare negativă în privinţa veniturilor fiscale ale statului, de nu mai puţin de 2,9 miliarde de lei. Scăderea este de 1,78 de miliarde de lei în cazul impozitului pe profit al agenţilor economici, în vreme ce de la bănci se aşteaptă un plus de 284 de milioane de lei.

    Şi veniturile estimate din TVA sunt cu minus, statul aşteptându-se la încasări mai mici cu 1,2 miliarde de lei.

    Finanţele se aşteaptă să încaseze 587 de milioane în plus din accize, alte 2 miliarde la capitolul venituri nefiscale, 74 de milioane din impozitul pe salarii şi 304 din cel pe dividende.