Tag: europene

  • Jandarmeria: Gazele lacrimogene sunt legale. Substanţele sunt folosite şi de forţe de ordine europene

    „Referitor la informaţiile apărute în spaţiul public privind substanţele iritant lacrimogene, Jandarmeria Română face următoarele precizări: Gazele iritant lacrimogene folosite de Jandarmeria Română în diferite dispozitive (spray de mână, pulverizator de capacitate mărită sau cartuşe iritant lacrimogene) sunt achiziţionate de către instituţia noastră exclusiv de la producători autorizaţi şi certificaţi conform legii. Menţionăm totodată că aceste substanţe sunt folosite de majoritatea forţelor de poliţie şi jandarmerie europene”, au precizat reprezentanţii Jandarmeriei Capitalei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţ SURPRINZĂTOR: Bugetul zonei euro ar putea fi integrat în cel general al Uniunii Europene

    “În acest moment, înclinăm spre integrarea unui buget al zonei euro în bugetul general UE, astfel încât Parlamentul European să îl poată superviza”, a declarat Angela Merkel.

    Cancelarul Germaniei a reiterat susţinerea pentru acordul obţinut în iunie cu Franţa în sensul stimulării investiţiilor şi consolidării convergenţei economice în zona euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România a avut cea mai mare creştere economică din UE în T2 faţă de T1 2018

    Comparativ cu acelaşi trimestru al anului precedent, creşterea economică a României din trimestrul doi al anului 2018, a fost de 4,2%, menţionează Eurostat.

    După România, ţările cu cele mai mari creşteri economice din trimestrul II 2018, faţă de trimestrul anterior au fost Slovacia şi Suedia (ambele cu 1%), Ungaria şi Polonia (ambele cu 0,9%), urmate de Bulgaria, Cipru şi Letonia (toate 0,8%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: CJUE a decis că băncile pot cesiona creditele fără ca debitorul să-şi poată răscumpăra datoria

    De asemenea, decizia CJUE nu se aplică nici dispoziţiilor legale naţionale care reglementează transmiterea creditelor şi substituirea cedentului de către cesionar în procedurile în curs.

    CJUE a emis această decizie, când a pronunţat, în data de 7 august 2018, o hotărâre legată de o serie de cereri referitoare la interpretarea Directivei 93/13/CE. Cererile au fost făcute în cazul unor litigii între Banca Santander şi doi clienţi (cazul-96/16) şi, respectiv, între Banco de Sabadel SA şi un client (cazul C-94/17), în legătură cu executarea unor contracte de credit încheiate între părţi.

    „Motivarea CJUE este aceea că «Directiva privind clauzele abuzive în contactele încheiate cu consumatorii trebuie interpretată că… nu este aplicabilă practicii unui profesionist care constă în cesiunea sau în cumpărarea unei creanţe deţinute faţă de un consumator, fără ca posibilitatea unei asemenea cesiuni să fie prevăzută în contractul de împrumut încheiat cu acest consumator, fără ca acesta din urmă să fie informat în prealabil despre respectiva cesiune sau să îşi dea consimţământul la aceasta şi fără a i se acorda acestuia posibilitatea să îşi răscumpere datoria şi, astfel, să o stingă, prin rambursarea către cesionar a preţului pe care acesta l-a plătit pentru cesiunea menţionată, majorat cu costurile, cu dobânzile şi cu cheltuielile de judecată aplicabile». Totodată, motivarea CJUE stabileşte că directiva în cauză nu este aplicabilă nici unor dispoziţii naţionale, precum cele ce figurează în dreptul spaniol, care încadrează posibilitatea de răscumpărare şi substituirea cesionarului în drepturile cedentului în procedurile în curs. Altfel spus, CJUE a stabilit că institutiile de credit pot realiza cesiuni de credite fără ca debitorului să i se dea posibilitatea să-şi răscumpere datoria”, explică Cristian Bichi, consilierul guvernatorului Băncii Naţionale a României (BNR), într-o opinie publicată pe blogul instituţiei, www.opiniibnr.ro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Politicieni din Austria critică situaţia din România,exprimă dubii privind Preşedinţia ConsiliuluiUE

    Tensiunile politice din România ar putea avea consecinţe pe plan european, în contextul în care România va prelua din ianuarie 2019 preşedinţia Consiliului UE, notează Der Standard.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile britanice, printre cele mai afectate de implementarea procedurilor vamale de după Brexit

    În plus, un număr de 180.000 de companii britanice vor trebui să parcurgă procedurile vamale pentru prima oară, în urma părăsirii Pieţei Unice Europene.

    Dar implementarea procedurilor vamale va afecta şi companiile ce provin în Uniunea Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Eurostat: România se află pe ultimul loc în UE la numărul de angajaţi cu contracte temporare

    Din raportul publicat de Eurostat reiese faptul că în România, rata angajărilor cu contracte temporare a persoanelor cu vârste cuprinse între 20 şi 64 de ani este de 1,2%, în timp ce media europeană a fost de 13,4%, în 2017.

    De asemenea, în România ponderea femeilor angajate a fost de 60,2%, cea a bărbaţilor 77,3%, iar ponderea tinerilor cu vârsta cuprinsă între 20 şi 24 de ani a fost de 40,8%.

    Ponderea totală a angajaţilor temporari a variat printre statele membre, cele mai mari fiind înregistrate în Polonia şi Spania (26%), Portugalia (22%) şi Croaţia (20%), iar cel mai scăzut în România (1% (2%), Estonia şi Letonia (ambele 3%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Vineri, GREVĂ de 24 de ore la Ryanair GERMANIA

    Uniunile Piloţilor din mai multe ţări cer condiţii de lucru mai bune, salarii mai mari, cerinţe pe care compania Ryanair nu le poate îndeplini.

    ”Îmbunătăţirile cerute nu sunt posibile fără creşterea cheltuielilor pentru salariile personalului aerian”, a declarat Martin Locher, preşedintele Uniunii Piloţilor din Germania. Ryanair a anulat deja 6% din cele peste 2.400 de zboruri europene programate vineri, în urma anunţurilor privind grevele din Irlanda, Suedia şi Belgia.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • De la 1 august, cetăţenii non-UE, care au alerte SIS, nu vor mai putea intra în România şi Bulgaria

    Intrarea în vigoare a acestei interdicţii a fost făcută prin decizia (UE) 934/2018 a Consiliului privind punerea în aplicare a dispoziţiilor rămase ale acquis-ului Schengen referitoare la Sistemul de Informaţii Schengen în Bulgaria şi în România, informează MAE, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Sistemul de Informaţii Schengen reprezintă o bază de date electronică de interes poliţienesc care permite autorităţilor competente din statele membre să coopereze în vederea menţinerii ordinii publice şi securităţii naţionale pe teritoriul statelor membre, folosind informaţii comunicate prin intermediul acestui sistem.

    Începând cu 1 august 2018 autorităţile române pot transmite către Sistemul de Informaţii Schengen propriile semnalări privind cetăţeni terţi pe ale căror nume au fost emise alerte în scopul refuzării intrării sau şederii pe teritoriul Uniunii Europene şi sunt abilitate să pună în aplicare alertele altor state membre în acelaşi scop. De asemenea, decizia va permite derularea de consultări între autorităţile naţionale din statele membre în ceea ce priveşte acest tip de semnalări, potrivit sursei citate.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • ”Speranţa” politicii europene se confruntă cu prima sa criză: Cum face faţă Macron propriului scandal “Watergate”

    În timpul protestelor de pe 1 mai, unul dintre membrii gărzii de corp a preşedintelui, Alexandre Benalla a fost surprins într-un video cum agresa protestatarii şi brusca o femeie.

    Benalla purta un vizor şi o cască a poliţiei, dar rolul său era să observe poliţia în acţiune.

    La câteva zile dupa incident, Benalla a fost suspendat din poziţie, dar nu a fost demis decât după ce a fost indentificat de ziarul Le Monde.

    Macron nu a dat nici o declaraţie publică cu referire la incident, fapt pentru care a fost criticat. Macron a agravat situaţia după ce le-ar fi spus miniştrilor săi că „rivalii săi pot veni după el dacă îndrăznesc”

    „Macron se comportă ca un copil, nu ca un om de stat”, le-a spus Thomas Guenole, analist politic la Sciences Po, celor de la CNBC.

    „Imaginea de lider puternic, creată de Macron, a fost avariată de refuzul acestuia de a confrunta presa şi rivalii cu privire la acest subiect”, a adăugat analistul politic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro