BusinessMagazin

Tag: europa

  • Care este cea mai bogată familie regală din Europa, cu o tradiţie de aproape 1000 de ani şi o avere de peste 300 de miliarde de euro, mai mult decât PIB-ul României

    Cel mai important membru al familiei regale de Liechtenstein, una dintre cele mai mici naţiuni ale lumii, conduce o dinastie de miliarde de dolari, care datează de aproape 1.000 de ani şi care a trecut prin numeroase războaie şi calamităţi, scrie Bloomberg.

    În prezent, imperiul financiar din spatele prinţului Hans-Adam al II-lea de Liechtenstein valorează nu mai puţin de 300 de miliarde de euro, iar majoritatea banilor vin din domeniul în care prinţul este cel mai versat: gestionarea banilor pentru super-bogaţii lumii.

    LGT Group, banca privată şi firma de gestionare a activelor familiei regale, a raportat luna trecută un nivel record al activelor gestionate, de aproape 314 miliarde de euro la 30 iunie, o creştere de 6% de la sfârşitul anului trecut.

    „Ne concentrăm pe creştere organică”, a declarat Olivier de Perregaux, 58 de ani, director executiv al LGT Private Banking.

    Creşterea rapidă a LGT reflectă un fel de revenire a Liechtensteinului, o mică naţiune alpină de 39.000 de locuitori care, cândva, se număra printre cele mai renumite paradisuri fiscale din lume.

    Firma, veche de aproximativ un secol, şi-a dublat activele administrate şi veniturile din exploatare în ultimul deceniu, revenindu-şi după ce, în urma crizei financiare din 2008, SUA şi alte naţiuni au luat în vizor centrele financiare offshore.

    LGT se numără printre firmele care au recrutat personal de la Credit Suisse după ce creditorul cu sediul la Zurich s-a prăbuşit şi a fost achiziţionat de UBS Group AG, contribuind la creşterea numărului de angajaţi la aproximativ 5.000.

    În august, fostul director executiv al Credit Suisse, Ajay Punjabi, s-a alăturat unităţii de avere din India a LGT, unul dintre cei cel puţin o jumătate de duzină de foşti angajaţi ai băncii elveţiene care s-au alăturat firmei în acest an.

    De asemenea, impulsul LGT îl ajută pe prinţul Hans-Adam să urce în rândurile ultra-bogaţilor, consolidând statutul de cel mai bogat membru al familiei regale din Europa, în vârstă de 78 de ani.

    Prinţul, unicul beneficiar al rezultatelor LGT, este în prezent pe locul 215 în topul celor mai bogate personae din lume , cu o avere de aproximativ 9,2 miliarde de dolari –  urcând 71 de poziţie mai mult decât la începutul acestui an, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

     

  • Care este lanţul românesc de cafenele ce tocmai a ajuns unul dintre cele mai mari din Europa, fiind în primele 10

    Lanţul românesc de cafenele 5 to go, lansat pe piaţă acum mai puţin de un deceniu, este al nouălea cel mai extins jucător de pe piaţa europeană de profil, având la final de 2022, ultimul an pentru care există date publice, 450 de unităţi. Compania locală a urcat o poziţie în topul celor mai extinse reţele, ca urmare a expansiunii rapide, cu peste 100 de cafenele în 2022, arată analiza Food Service, Europe & Middle East, companie ce publică periodic rapoarte pe piaţa de profil.

    Ca număr de unităţi nou deschise, 5 to go este reţeaua cu cea mai rapidă expansiune anul trecut, urmată de Cofix, One Price Coffee, Segafredo Zanetti Espresso şi Starbucks, fiecare cu peste 90 de inaugurări.

    „Încă de la lansarea 5 to go ne-am propus să devenim un punct de reper pentru consumatorii din România, în primul rând, apoi, prin dezvoltare constantă şi creşterea notorietăţii, şi în industria locală şi internaţională a cafelei. Această poziţionare, după doar opt ani de prezenţă pe piaţă, şi faptul că avansăm constant în topul lanţurilor de cafenele din Europa ne plasează acolo unde ne dorim să fim. Pe o piaţă alertă şi competitivă, (…) vom continua investiţiile strategice în dezvoltarea brandului”, a declarat Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Clasamentul Food Service, Europe & Middle East, ce cuprinde în total 80 de reţele de cafenele, este condus de McCafe (brand al McDonald’s), Costa Coffee şi Starbucks. Acestea sunt reţele internaţionale, ce au în spate zeci de ani de istorie şi sprijin financiar pe măsură.

    În perioada următoare, 5 to go continuă expansiunea, atât local, cât şi internaţional. De la începutul lui 2023 au fost inaugurate 84 de unităţi, reţeaua dezvoltându-se prin parteneri francizaţi, în total 270 astăzi.

    „Păstrăm în continuare radarul activ pentru a detecta noi oportunităţi de dezvoltare şi ne adaptăm abordarea şi portofoliul în permanenţă, astfel încât să ne atingem obiectivele setate, prin explorarea zonelor cu potenţial. După o analiză complexă a pieţei şi a comportamentelor de consum, avem convingerea că brandul 5 to go va fi foarte bine primit în Slovacia, unde intenţionăm să atragem şi să fidelizăm consumatorii din comunităţile locale”, completează Lucian Bădilă, cofondator 5 to go.

    În curând se vor deschide două noi cafenele în Ungaria, reţeaua ajungând la patru unităţi în această ţară. Compania are prezenţă şi-n Franţa. Slovacia este pe lista brandului în 2024, expansiunea vizând 50 de cafenele în patru ani. În anii următori, şi alte pieţe internaţionale vor fi testate şi incluse pe harta dezvoltării globale a brandului, spun fondatorii.

    Reţeaua românească a obţinut în primele opt luni din an afaceri de 25 mil. euro, plus 50% versus perioada similară din 2022.

     

     


     

     

  • Cea mai bogată familie regală din Europa a construieşte şi controlează discret un imperiu cât PIB-ul României: În conturile Casei de Liechtenstein, cu o istorie de aproape 1.000 de ani, s-au adunat cu timpul nu mai puţin de 300 de miliarde de euro, iar planurile de extindere continuă

    Cel mai important membru al familiei regale de Liechtenstein, una dintre cele mai mici naţiuni ale lumii, conduce o dinastie de miliarde de dolari, care datează de aproape 1.000 de ani şi care a trecut prin numeroase războaie şi calamităţi, scrie Bloomberg.

    În prezent, imperiul financiar din spatele prinţului Hans-Adam al II-lea de Liechtenstein valorează nu mai puţin de 300 de miliarde de euro, iar majoritatea banilor vin din domeniul în care prinţul este cel mai versat: gestionarea banilor pentru super-bogaţii lumii.

    LGT Group, banca privată şi firma de gestionare a activelor familiei regale, a raportat luna trecută un nivel record al activelor gestionate, de aproape 314 miliarde de euro la 30 iunie, o creştere de 6% de la sfârşitul anului trecut.

    „Ne concentrăm pe creştere organică”, a declarat Olivier de Perregaux, 58 de ani, director executiv al LGT Private Banking.

    Creşterea rapidă a LGT reflectă un fel de revenire a Liechtensteinului, o mică naţiune alpină de 39.000 de locuitori care, cândva, se număra printre cele mai renumite paradisuri fiscale din lume.

    Firma, veche de aproximativ un secol, şi-a dublat activele administrate şi veniturile din exploatare în ultimul deceniu, revenindu-şi după ce, în urma crizei financiare din 2008, SUA şi alte naţiuni au luat în vizor centrele financiare offshore.

    LGT se numără printre firmele care au recrutat personal de la Credit Suisse după ce creditorul cu sediul la Zurich s-a prăbuşit şi a fost achiziţionat de UBS Group AG, contribuind la creşterea numărului de angajaţi la aproximativ 5.000.

    În august, fostul director executiv al Credit Suisse, Ajay Punjabi, s-a alăturat unităţii de avere din India a LGT, unul dintre cei cel puţin o jumătate de duzină de foşti angajaţi ai băncii elveţiene care s-au alăturat firmei în acest an.

    De asemenea, impulsul LGT îl ajută pe prinţul Hans-Adam să urce în rândurile ultra-bogaţilor, consolidând statutul de cel mai bogat membru al familiei regale din Europa, în vârstă de 78 de ani.

    Prinţul, unicul beneficiar al rezultatelor LGT, este în prezent pe locul 215 în topul celor mai bogate personae din lume , cu o avere de aproximativ 9,2 miliarde de dolari –  urcând 71 de poziţie mai mult decât la începutul acestui an, potrivit Bloomberg Billionaires Index.

     

     

  • Europa se pregateste iar de Covid: Comisia Europeană negociază un nou acord cu Moderna pentru furnizarea de vaccinuri. Ultimul contract de acest fel a expirat anul trecut în august

    Uniunea Europeană negociază un nou acord de achiziţie pentru vaccinuri anti Covid-19 de la producătorul american Moderna, autorităţile europene fiind îngrijorate de o creştere a cazurilor, scrie Financial Times.

    Acordul ar putea acoperi aprovizionarea cu vaccinuri până în 2026. Termenii contractului ar permite autorităţilor de sănătate publică să opteze pentru formula vaccinului în timpul fiecărui sezon. Producătorii de vaccinuri şi-au actualizat produsele pentru a fi eficiente împotriva noilor subvariante de Omicron, tulpina dominantă a virusului.

    „În contextul în care campaniile de vaccinare urmează să înceapă în octombrie, timpul este esenţial pentru Comisia Europeană pentru a asigura aprovizionarea diversificată”, a explicat compania Moderna.

    Moderna a semnat anterior acorduri cu UE în timpul pandemiei de Covid-19, dar ultimul dintre acestea a expirat anul trecut în august fără a mai fi reînnoit.

    Contractul ar veni într-un moment în care Pfizer deţine aproape un monopol în aprovizionarea de vaccinuri în spaţiul comunitar. În mai, Comisia Europeană şi Pfizer au convenit reducerea numărului de vaccinuri furnizate, punând capăt tensiunilor dintre statele membre care plătesc în exces pentru vaccinuri care riscau să nu fie folosite.

  • Economia Europei continuă să sufere: Cele mai mari economii ale bătrânului continent au încheiat al treilea trimestru în scădere

    Activitatea din sectorul privat din zona euro a continuat să se reducă în septembrie, ceea ce sugerează că economia s-a contractat în trimestrul curent, raportează Bloomberg.

    Un indice bazat pe sondajele efectuate de S&P Global în rândul directorilor de achiziţii a indicat a patra lună consecutivă de scădere a producţiei, ajungând la 47,1. Deşi reprezintă o uşoară îmbunătăţire faţă de luna august, indicatorul se situează clar sub nivelul de 50 care indică o contracţie. Economiştii prevăzuseră o scădere la 46,5.

    În timp ce încetinirea s-a atenuat în Germania, aceasta s-a adâncit în Franţa, potrivit sondajelor de conjunctură publicate vineri de S&P Global. Economiştii se aşteptau ca dinamica în ambele ţări să rămână în general stabilă.

    Performanţa sectorului serviciilor din Germania a reprezentat o „surpriză plăcută”, deoarece s-a contractat doar marginal în această lună, a precizat S&P Global. Industria prelucrătoare, care a avut de suferit din cauza încetinirii economiei mondiale şi a creşterii ratelor dobânzilor, a condus declinul activităţii generale.

    Cu toate acestea, cifrele pentru importantul sector industrial al ţării indică faptul că „lucrurile nu se duc la vale la fel de repede ca înainte, declinul comenzilor noi încetinind”, a declarat Cyrus de la Rubia, economist-şef la Hamburg Commercial Bank. „În plus, reducerea activităţii de cumpărare îşi pierde din avânt”.

    În Franţa, atât serviciile, cât şi industria prelucrătoare s-au înrăutăţit, ceea ce a dus la cea mai mare scădere a activităţii din sectorul privat din noiembrie 2020. Au existat rapoarte răspândite privind cererea slabă în ambele sectoare, iar încrederea în ceea ce priveşte următoarele 12 luni a slăbit simţitor, a precizat S&P Global.

    „Economia franceză va naviga, în viitorul apropiat, în ape foarte tulburi”, a declarat Norman Liebke, economist la Hamburg Commercial Bank. „Credem că în 2024 creşterea economică va fi mai mică decât se aştepta anterior”.

    El a adăugat că inflaţia este încă la pândă în Franţa, fiind determinată în întregime de servicii, fără a se vedea încă „prea multe semne de impact” în urma deciziei guvernului de a impune plafoane de preţ pentru anumite produse alimentare începând cu luna iulie.

    În cursul zilei de vineri, datele privind indicele managerilor de achiziţii pentru zona euro vor confirma continuarea contracţiei, în timp ce cifrele anterioare din Australia şi Japonia au indicat o expansiune. Se aşteaptă ca un indicator pentru Regatul Unit să arate o încetinire similară cu cea de luna trecută. Se preconizează că cifrele din SUA vor arăta o uşoară creştere.

  • Probleme mari pentru europeni. Aceştia se confruntă cu o nouă realitate economică, una pe care nu au mai trăit-o de zeci de ani

    Europenii se confruntă cu o nouă realitate economică, una pe care nu au mai trăit-o de zeci de ani. Ei sărăcesc. Cheltuielile reduse şi perspectivele demografice descurajante fac Europa mai puţin atractivă pentru companii, de la gigantul de bunuri de larg consum Procter & Gamble până la imperiul luxului LVMH, care-şi obţin o parte din ce în ce mai mare din venituri în America de Nord. În trei ani şi jumătate, consumul privat din zona euro a scăzut cu 1%. În SUA, unde gospodăriile se bucură de o piaţă a muncii puternică şi de venituri în creştere, consumul a crescut cu aproape 9%, scrie The Wall Street Journal.

    Economia medie a UE este mai săracă pe cap de locuitor decât oricare stat din SUA, cu excepţia Idaho şi Mississippi, potrivit unei analize a Centrului European pentru Economie Politică Internaţională, un think tank independent cu sediul la Bruxelles.

    Dacă tendinţa actuală continuă, până în 2035 decalajul dintre producţiile economice pe cap de locuitor din SUA şi din UE va fi asemănător celui dintre Japonia şi Ecuador în prezent, se arată în raport. „Da, ne este tuturor mai rău”, se plâng europenii. O populaţie îmbătrânită care îşi preţuieşte timpul liber a pus bazele stagnării economice. Apoi au venit pandemia de COVID-19 şi războiul pornit de Rusia contra Ucrainei. Europenii se confruntă cu o nouă realitate economică, una pe care nu au mai experimentat-o de zeci de ani. Ei devin din ce în ce mai săraci.Viaţa pe continentul mult invidiat de străini pentru arta traiului îşi pierde rapid din strălucire, pe măsură ce europenii văd că puterea lor de cumpărare se topeşte. Francezii mănâncă mai puţin foie gras şi beau mai puţin vin roşu.

    Spaniolii îşi drămuiesc uleiul de măsline. Finlandezii sunt îndemnaţi să folosească saunele în zilele cu vânt, când energia este mai puţin costisitoare. În Germania, consumul de carne şi lapte a scăzut la cel mai mic nivel din ultimele trei decenii, iar piaţa cândva în plină expansiune a alimentelor ecologice a luat-o în jos. Ministrul italian al dezvoltării economice, Adolfo Urso, a convocat o întâlnire de criză în luna mai cu privire la preţurile la paste, alimentele de bază preferate ale ţării, după ce acestea au crescut de peste două ori rata inflaţiei naţionale. Cu cheltuielile de consum în cădere liberă, Europa a intrat în recesiune la începutul anului, întărind sentimentul de declin economic, politic şi militar relativ care a început la începutul secolului. Riscul recesiunii persistă şi este însoţit de o inflaţie încăpăţânată. Situaţia actuală dificilă a Europei a durat mult timp.

    O populaţie îmbătrânită, cu o preferinţă pentru timpul liber şi pentru siguranţa locului de muncă în detrimentul câştigurilor, a dus la ani de creştere economică şi productivitate slabe. Apoi au venit loviturile ca de uppercut şi de croşeu ale pandemiei de Covid-19 şi războiul prelungit al Rusiei în Ucraina. Prin răsturnarea lanţurilor globale de aprovizionare şi prin creşterea vertiginoasă a preţurilor energiei şi alimentelor, crizele au agravat bolile care se înrăutăţeau de zeci de ani. Răspunsurile guvernelor nu fac decât să agraveze problema. Pentru a proteja locurile de muncă, ele şi-au direcţionat subvenţiile în primul rând către angajatori, lăsând consumatorii fără un amortizor de numerar atunci când a venit şocul preţurilor.

    În trecut, formidabila industrie de export a continentului ar fi putut veni în ajutor. Dar o redresare lentă în China, o piaţă vitală pentru Europa, blochează acest motor de creştere. Costurile ridicate ale energiei şi inflaţia rampantă, ajunsă la niveluri nemaiîntâlnite din anii 1970, anulează avantajul de preţ al producătorilor pe pieţele internaţionale şi distrug relaţiile de muncă cândva armonioase ale continentului. Pe măsură ce comerţul global se răceşte, dependenţa puternică a Europei de exporturi – care reprezintă aproximativ 50% din PIB-ul zonei euro faţă de 10% pentru SUA – devine o slăbiciune. Consumul privat a scăzut cu 1% în zona euro, regiune cu 20 de naţiuni, de la sfârşitul anului 2019, după ajustarea pentru inflaţie, potrivit Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică, un club cu sediul la Paris al ţărilor bogate. În SUA, unde gospodăriile se bucură de o piaţă a muncii puternică şi de venituri în creştere, consumul a crescut cu aproape 9%.

     

    Uniunea Europeană reprezintă acum aproximativ 18% din toate cheltuielile globale de consum, comparativ cu 28% pentru America. În urmă cu cincisprezece ani, UE şi SUA reprezentau fiecare aproximativ un sfert din acest total. Ajustate pentru inflaţie şi puterea de cumpărare, salariile au scăzut cu aproximativ 3% din 2019 în Germania, cu 3,5% în Italia şi Spania şi cu 6% în Grecia.

    Durerea radiază adânc în clasa de mijloc. La Bruxelles, unul dintre cele mai bogate oraşe din Europa, profesori şi asistente stau, într-o seară de vară, la coadă pentru a lua alimente vândute la jumătate de preţ dintr-un camion. Vânzătorul, Happy Hours Market, colectează alimente ajunse aproape de data de expirare din supermarketuri şi le face publicitate printr-o aplicaţie. Clienţii pot comanda la începutul după-amiezii şi îşi pot ridica alimentele la preţ redus seara. „Unii clienţi îmi spun că prin acest serviciu pot mânca carne de două sau trei ori pe săptămână”, a spus Pierre van Hede, care împarte lăzi cu alimente. Cheltuielile pentru mâncare scumpă s-au prăbuşit. Germanii au consumat 52 de kilograme de carne de persoană în 2022, cu aproximativ 8% mai puţin decât în anul precedent şi cel mai scăzut nivel din cel puţin 1989. Deşi o parte din aceste statistici reflectă preocupările societăţii cu privire la alimentaţia sănătoasă şi bunăstarea animalelor, experţii spun că tendinţa a fost accelerată de preţurile la carne, care au crescut cu până la 30% în ultimele luni. De asemenea, germanii înlocuiesc carnea precum cea de vită şi mânzat cu alta mai puţin costisitoare, cum ar fi carnea de pasăre, potrivit Centrului Federal de Informare pentru Agricultură. Cheltuielile slabe şi perspectivele demografice descurajante fac Europa mai puţin atractivă pentru afaceri, de la gigantul de bunuri de larg consum Procter & Gamble până la imperiul produselor de lux LVMH, care îşi obţin o parte din ce în ce mai însemnată din vânzări în America de Nord. „Consumatorul din SUA este mai rezistent decât cel din Europa”, a declarat directorul financiar al Unilever, Graeme Pitkethly, în aprilie.

    Economia zonei euro a crescut cu aproximativ 6% în ultimii 15 ani, măsurată în dolari, comparativ cu 82% pentru SUA, potrivit datelor Fondului Monetar Internaţional. Acest lucru a făcut ca ţara medie din UE să fie mai săracă pe cap de locuitor decât oricare stat din SUA cu excepţia lui Idaho şi Mississippi, potrivit unui raport al Centrului European pentru Economie Politică Internaţională.

    Italia este cu puţin înaintea lui Mississippi, cel mai sărac dintre cele cincizeci de state americane, în timp ce Franţa este situată între Idaho şi Arkansas, respectiv al 48-lea şi al 49-lea stat american. Germania nu salvează turma Europei, fiind între Oklahoma şi Maine (locul 38 şi 39).

    Dacă tendinţa actuală continuă, până în 2035 diferenţa dintre producţia economică pe cap de locuitor din SUA şi UE va fi la fel de mare ca aceea dintre Japonia şi Ecuador astăzi.

     

    Creşterea economică slabă şi explozia ratelor dobânzilor pun  presiuni pe statele providenţă din Europa, care oferă servicii de sănătate şi de pensii populare. Guvernele europene constată că vechile reţete pentru remedierea problemei fie devin inaccesibile, fie nu mai funcţionează. 750 de miliarde de euro în subvenţii, scutiri de taxe şi alte forme de facilităţi fiscale au fost îndreptate către consumatori şi întreprinderi pentru a compensa costurile mai mari ale energiei – ceva ce economiştii spun că acum alimentează inflaţia, acţionând contra scopului subvenţiilor. Reducerea cheltuielilor publice după criza financiară globală a înfometat sistemele europene de sănătate finanţate de stat, în special Serviciul Naţional de Sănătate din Marea Britanie. Huw Pill, economistul-şef al Băncii Angliei, i-a avertizat pe cetăţenii Marii Britanii în aprilie că trebuie să accepte că sunt mai săraci şi să înceteze să ceară salarii mai mari. „Da, ne este tuturor mai rău”, a spus el, explicând că încercarea de a compensa creşterea preţurilor cu salarii mai mari ar crea şi mai multă inflaţie.

    Având în vedere că guvernele europene trebuie să mărească cheltuielile pentru apărare şi creşterea costurilor împrumuturilor, economiştii se aşteaptă ca impozitele să urce, creând noi presiuni asupra consumatorilor. Taxele în Europa sunt deja mari în comparaţie cu cele din alte ţări bogate, echivalând cu aproximativ 40-45% din PIB, comparativ cu 27% în SUA. Sărăcirea Europei a întărit rândurile sindicatelor, care adună zeci de mii de membri pe tot continentul, inversând un declin de decenii, subliniază WSJ. Totul se va vedea în greve paralizante pentru întregi sectoare economice.

  • Şocant. 98% dintre europeni respiră aer poluat extrem de nociv, iar numărul deceselor anuale asociate cu poluarea au atins cifre fabuloase

    Aproape toată lumea din Europa respiră aer toxic. O investigaţie a The Guardian a descoperit că 98% dintre europeni respiră aer poluat extrem de nociv, asociat cu 400.000 de decese pe an. România se află printre ţările cu nivel dublu de particule, faţă de indicaţiile OMS.

    Europa se confruntă cu o “criză gravă de sănătate publică”, aproape toată lumea de pe continent trăind în zone cu niveluri periculoase de poluare a aerului, potrivit unei investigaţii realizate de The Guardian.

    Analiza datelor colectate cu ajutorul unei metodologii de ultimă oră dezvăluie o imagine dezastruoasă a aerului poluat. 98% dintre oameni trăiesc în zone cu poluare cu particule fine extrem de dăunătoare, care depăşesc liniile directoare ale Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii.

    Aproape două treimi trăiesc în zone în care calitatea aerului are particule în suspensie în aer mai mult decât dublu faţă de orientările OMS.

    Cea mai afectată ţară din Europa este Macedonia de Nord. Aproape două treimi din populaţia acestei ţări trăiesc în zone în care poluarea aerului depăşeşte de peste patru ori valorile recomandate de OMS pentru PM2,5, în timp ce în patru zone s-a constatat că poluarea aerului este de aproape şase ori mai mare, inclusiv în capitala Skopje.

    Situaţia din Europa de Est este semnificativ mai rea decât cea din Europa de Vest, cu excepţia Italiei, unde mai mult de o treime dintre cei care locuiesc în Valea Po şi în zonele învecinate din nordul ţării respiră un aer care este de patru ori mai poluat decât cel stabilit de OMS pentru cele mai periculoase particule în suspensie.

    The Guardian a colaborat cu experţi în poluare pentru a realiza o hartă interactivă care dezvăluie cele mai afectate zone de pe continent. Măsurătorile se referă la particule minuscule în suspensie în aer, produse în principal din arderea combustibililor fosili, dintre care unele pot trece prin plămâni şi în fluxul sanguin, afectând aproape toate organele corpului.

    Conform actualelor orientări ale OMS, concentraţiile medii anuale de PM2,5 nu ar trebui să depăşească 5 micrograme pe metru cub (µg/m3). Noua analiză a constatat că doar 2% din populaţia Europei trăieşte în zone care se încadrează în această limită.

    Experţii spun că poluarea cu PM2,5 provoacă aproximativ 400.000 de decese pe an pe întregul continent.

    “Aceasta este o criză gravă de sănătate publică”, a declarat Roel Vermeulen, profesor de epidemiologie de mediu la Universitatea din Utrecht, care a condus echipa de cercetători de pe întregul continent care a compilat datele. “Ceea ce vedem destul de clar este că aproape toată lumea din Europa respiră un aer nesănătos”.

    Datele relevă, de asemenea, următoarele:

    Aproape toţi locuitorii din şapte ţări din Europa de Est – Serbia, România, Albania, Macedonia de Nord, Polonia, Slovacia şi Ungaria – au un nivel dublu faţă de indicaţiile OMS.

    Mai mult de jumătate din populaţia Macedoniei de Nord şi a Serbiei trăieşte cu un nivel de aer de patru ori mai mare decât cel indicat de OMS.

    În Germania, trei sferturi din populaţie respiră aer ce depăşeşte de două ori mai mult orientarea OMS. În Spania, această cifră este de 49%, iar în Franţa de 37%.

    În Regatul Unit, trei sferturi din populaţie trăieşte în zone în care expunerea este între una şi două ori mai mare decât cea recomandată de OMS, iar aproape un sfert din populaţie trăieşte peste această valoare.

    Aproape 30 de milioane de europeni locuiesc în zone cu concentraţii de particule mici de cel puţin patru ori mai mari decât orientările OMS.

    În Suedia, în schimb, nu există nicio zonă în care PM2,5 să atingă mai mult de două ori valoarea recomandată de OMS, iar unele zone din nordul Scoţiei sunt printre puţinele din Europa care se situează sub această valoare.

    Traficul, industria, încălzirea casnică şi agricultura sunt principalele surse de PM2,5, iar impactul este adesea resimţit în mod disproporţionat de comunităţile cele mai sărace.

    Săptămâna trecută, Parlamentul European a votat pentru adoptarea, până în 2035, a orientărilor OMS privind PM2,5. Legea, care trebuie încă finalizată în cadrul negocierilor cu Consiliul, ar stabili o limită obligatorie din punct de vedere juridic pentru concentraţiile anuale de PM2,5 de 5 μg/m3, faţă de 25 μg/m3 în prezent.

    Dar experţii spun că trebuie luate măsuri urgente acum. Aceştia indică un număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea atmosferică afectează aproape fiecare organ din corp şi este legată de o gamă largă de probleme de sănătate, de la boli cardiace şi pulmonare la cancer şi diabet, depresie şi boli mintale la tulburări cognitive şi greutate mică la naştere.

    Un studiu recent a constatat că poluarea aerului este responsabilă pentru 1 milion de naşteri de copii morţi pe an, iar un altul că tinerii care trăiesc în oraşe au deja miliarde de particule toxice de poluare atmosferică în inimă.

    Unele oraşe din Europa, printre care Londra şi Milano, fac eforturi pentru a combate poluarea aerului, de la introducerea unor zone cu emisii foarte scăzute de noxe până la programe de reducere a traficului şi iniţiative de mers pe jos şi cu bicicleta. Însă experţii spun că politicienii trebuie să acţioneze mai urgent, având în vedere dovezile tot mai numeroase privind efectele nocive.

  • Ţara din Europa care se confruntă cu un nou tip de pandemie: Tot mai mulţi oameni rămân pe străzi după ce chiriile au explodat. La capătul opus se află proprietarii locuinţelor prin a căror buzunare bate vântul atunci când vine vorba de plata creditului imobiliar

    Când executorii judecătoreşti au ameninţat-o pe Elizabeth că va fi aruncată în stradă, primul gând al acesteia a fost îl sune pe proprietarul ei pentru ajutor. După ce a luat legătură cu acesta s-a dovedit că proprietarul nu-şi plătise ipoteca, aşa că Elizabeth, mamă singură a trei copii, a fost evacuată şi plasată într-o locuinţă temporară de către consiliul local din Oldham, în apropiere de Manchester, scrie Financial Times.

    Povestea lui Elizabeth devine din ce în ce mai des întâlnită, deoarece lipsa de locuinţe la preţuri accesibile din Marea Britanie se ciocneşte cu cererea tot mai mare, cu creşterea costurilor de trai şi cu ratele tot mai mari cu care se confruntă proprietarii.

    Chiriile din ţară sunt la cel mai ridicat nivel de când Oficiul Naţional de Statistică a început să le înregistreze în 2016, după ani de stagnare a construcţiei de locuinţe şi de creştere a cererii.

    Această creştere a făcut ca zone care nu au avut probleme semnificative cu persoanele fără adăpost să se confrunte brusc cu un număr tot mai mare de persoane care nu au unde să locuiască.

    Oldham a fost, din punct de vedere istoric, un loc relativ accesibil pentru a închiria, dar rata persoanelor fără adăpost este acum de aproape două ori mai mare decât media naţională, cu o creştere de 80% de la an la an între ianuarie şi aprilie, şi o creştere similară a numărului de copii care trăiesc în locuinţe provizorii.

    Cele mai recente statistici guvernamentale privind persoanele fără adăpost dezvăluie numărul tot mai mare de persoane aflate la capătul crizei; numărul copiilor care trăiesc în locuinţe temporare a crescut cu 10 % faţă de anul trecut în primele trei luni ale acestui an.

    Experţii au declarat că deficitul de locuinţe din Marea Britanie se află în centrul crizei.

    „Problema pleacă de la lipsa de locuinţe” a spus Ben Beadle, directorul executiv al Asociaţiei Naţionale a Proprietarilor de Locuinţe.

    Lipsa de locuinţe de închiriat a fost agravată de provocările cu care se confruntă proprietarii de locuinţe, care au fost afectaţi de creşterea ratelor dobânzilor şi de costurile mai mari ale creditelor ipotecare în ultimul an, ceea ce a făcut ca investiţiile în cumpărarea de locuinţe să fie mai puţin atractive.

    Un raport realizat de compania de consultanţă imobiliară Savills la începutul acestui an a constatat că profiturile nete ale investitorilor din sectorul locativ privat au scăzut la cel mai scăzut nivel din 2007 încoace, ca urmare a creşterii ratelor dobânzilor şi a modificărilor fiscale.

    Astfel de decizii contribuie la statisticile privind sărăcia. În primul trimestru al anului 2023, numărul oamenilor care au rămas fără adăpost ca urmare a faptului că proprietarii fie au vândut proprietatea, fie au mărit chiria a crescut cu 27% faţă de anul precedent, potrivit datelor guvernamentale.

     

  • Preţurile gazelor din Europa, aşteptate să scadă pe fondul unui început blând de iarnă

    Un nou început blând de iarnă ar putea amâna cererea de încălzire în Europa, scrie Bloomberg. Valurile recente de căldură sunt aşteptate să fie urmate de temperaturi peste normal în octombrie, iar lunile următoare ar putea fi de asemenea blânde în vestul Europei.

  • Numărul falimentelor de companii continuă să crească în marile economii ale Europei

    Peste 8.000 de companii s-au prăbuşit în cea mai mare economie europeană în acest an, relevă date publicate recent de biroul federal de statistică al ţării.

    În luna august, numărul proce­du­rilor de insolvenţă a fost cu 13,8% mai mare decât în aceeaşi lună a anu­lui trecut. Aceasta după ce în iulie fusese consemnat un avans de 23,8%.

    Cifrele pe prima jumătate a anu­lui relevă de asemenea o creştere no­ta­bilă a insolvenţelor. Instanţele locale din Germania au raportat în această perioadă un număr total de 8.571 de insolvenţe, reprezentând o creştere de 20,5% faţă de anul anterior.

    Sumele solicitate de creditori sunt estimate la aproximativ 13,9 mi­li­arde de euro, faţă de aproximativ 8,2 miliarde raportate în prima jumătate a anului trecut.

    Această tendinţă ascendentă mar­chează o schimbare faţă de anii anteriori, când susţinerea guverna­mentală şi suspendarea temporară a cerinţelor privind iniţierea insolven­ţelor au diminuat numărul de fali­mente în timpul crizei COVID-19 şi a energiei. Experţii anticipaseră creş­terea numărului de insolvenţe odată cu retragerea măsurilor respective de protecţie, reflectând condiţiile eco­no­mice actuale.

    Şi în Franţa, a doua mare eco­no­mie europeană, numărul de falimen­te a continuat să crească, apropiin­du-se de nivelul din 2019, dinaintea pan­demiei de COVID-19, relevă cifrele publicate de banca centrală a Franţei, citate de Le Figaro.

    În decurs de 12 luni până la fina­lul lunii august, numărul falimentelor a atins 50.441, în creştere cu 41,5% faţă de luna august 2022 şi faţă de 51.145 în 2019.

    Numărul falimentelor coborâse la minime istorice în urma măsurilor de susţinere a companiilor introduse în criza sanitară, însă acesta şi-a reluat creşterea de la începutul anului trecut.

    Falimentele depăşesc cu 61,9% nivelul din 2019 în cazul microîntre­prinderilor, cu 79,1% în cazul între­prin­derilor mici, cu 55% în cazul în­tre­prinderilor medii şi cu 92,6% în cazul companiilor de dimeniune inter­mediară şi grupurilor mari.

    Pe sectoare, numărul fali­men­telor a consemnat cele mai mari creş­teri în termeni anuali în sectorul ospi­talităţii-restaurantelor, cu un avans de 66,5%. Şi în industrie numărul fa­li­mentelor este în creştere puternică, de 50% în termeni anuali, în pofida dorinţei guvernului de reindustriali­zare a ţării.

    În sectorul activităţilor financiare şi de asigurări, creşterea este de 44,6%.

    Spania a consemnat în perioada ianuarie-august o creştere cu 18% a numărului de lichidări de active comparativ cu perioada similară din 2022, potrivit df.cl, citat de Ziarul Financiar.

    Numărul falimentelor din Olanda este în creştere de 16 luni consecutive, relatează nltimes.nl.

    În august, instanţele au declarat cu 5% mai multe falimente decât în iulie.