BusinessMagazin

Tag: conflict

  • Expert militar rus: Estul Ucrainei nu va deveni o nouă Transnistrie

    “Donbas nu va deveni o nouă Transnistrie. Conflictul se va încheia de la sine atunci când Rusia îşi va înceta interferenţa”, a declarat expertul militar rus Arkadi Babcenko într-un interviu acordat sâmbătă publicaţiei Apostrof.

    Este dificil de anticipat cât va mai dura războiul din estul Ucrainei dar este clar că în cele din urmă se va încheia, afirmă el. “Nu cred că Donbas va deveni o nouă Transnistrie pentru că nu există bază pentru înfiinţarea unui stat cu drepturi depline”, a declarat Babcenko.

    Războiul se va încheia atunci când situaţia din Rusia va deveni atât de gravă încât Moscova va fi obligată să nu mai aibă de-a face cu rebelii din Donbas, a adăugat expertul rus.

    Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până în prezent cu cel puţin 6.100 de morţi, potrivit estimărilor ONU.

  • Kremlin: Prezenţa instructorilor militari riscă să destabilizeze situaţia în Ucraina

    “Prezenţa instructorilor militari şi a specialiştilor din alte ţări pe teritoriul Ucrainei, unde conflictul intern este nesoluţionat, ar putea destabiliza situaţia”, a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

    Trei sute de instructori militari americani au sosit zilele trecute în vestul Ucrainei, într-o misiune prin rotaţie de şase luni.

    Marea Britanie, Canada şi Polonia au anunţat intenţiile de a trimite instructori militari în vestul Ucrainei.

    Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în martie 2014, s-a soldat până acum cu cel puţin 6.100 de morţi.

  • Două persoane, transportate la spital în urma unui conflict izbucnit într-un restaurant din Capitală

    Potrivit sursei citate, în altercaţie a fost implicat şi un consilier local.

    Cearta a pornit duminică, la ora 6.00, după ce mai mulţi membri ai clanului Amet au intrat într-un conflict cu alţi clienţi ai localului, apropiaţi ai clanului Corsicanului. Disputa ar fi fost cauzată de nişte dedicaţii muzicale, au mai spus surse din Poliţie.

    Sursele menţionate au precizat că în timpul conflictului s-a tras cu un pistol cu bile cauciuc.

    În urma scandalului, mai multe persoane au fost duse la audieri la Secţia 26 de Poliţie din Capitală.

  • Arseni Iaţeniuk pledează pentru un “format Kiev” în negocierile privind criza din estul Ucrainei

    “Văd Uniunea Europeană, Statele Unite şi Ucraina stând la masă cu aceeaşi poziţie şi exercitând presiuni asupra Rusiei pentru a o forţa să acţioneze în spiritul legii”, a declarat Iaţeniuk, propunând un “format Kiev”.

    Ucraina este afectată de un “război între întuneric şi lumină, între autoritarism şi democraţie, între trecut şi viitor”, a apreciat premierul ucrainean.

    Circa 1,1 milioane de ucraineni au rămas fără tot ce au agonisit, a subliniat Iaţeniuk.

    Potrivit lui, Ucraina respectă în totalitate Acordul de la Minsk semnat pe 12 februarie cu rebelii proruşi din regiunile Doneţk şi Lugansk.

    Grupul de contact, din care fac parte reprezentanţi ai Moscovei, Kievului, OSCE şi lideri separatişti proruşi din estul Ucrainei, a semnat la Minsk o înţelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean. Înţelegerea a fost negociată în “formatul Normandia”, de către preşedinţii Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Poroşenko, Franţei Francois Hollande şi cancelarul Germaniei Angela Merkel.

    Între măsurile prevăzute în documentul final se află un armistiţiu între forţele guvernamentale ucrainene şi separatiştii proruşi din estul ţării, crearea unei zone demilitarizate de ambele părţi beligerante, retragerea armamentului greu din regiune şi un schimb de prizonieri.

    Armistiţiul a intrat în vigoare la 15 februarie, dar a fost deja încălcat de către rebelii proruşi, care au preluat controlul asupra oraşului Debalţeve, un nod feroviar strategic din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei.

    Moscova este acuzată de către Kiev şi Occident de implicare – cu armament şi personal – în criza din estul Ucrainei. Rusia neagă orice implicare.

    Conflictul separatist ucrainean, izbucnit în martie 2014 în regiunile Doneţk şi Lugansk, s-a soldat cu peste 6.000 de morţi până în prezent, potrivit ONU.

    Preşedintele belarus Aleksandr Lukaşenko a pledat de asemenea, într-un interviu pentru Bloomberg, pentru participarea directă a Statelor Unite în negocierile privind soluţionarea crizei din estul Ucrainei.

  • Kievul se teme că Rusia ar putea ataca Ucraina de pe mare

    “Dacă se aduc forţe, dacă sunt nave de desant, atunci evident că este o ameninţare. Vecinul nostru neprietenos a adus astfel de forţe. Acestea sunt nave amfibie de asalt, avioane militare de transport şi brigăzi ale marinei”, a declarat el.

    Atât unităţile combatante terestre, cât şi trupele aeropurtate pot fi implicate în operaţiuni de asalt. Potrivit lui Tarasov, acestea pot fi aduse nu numai cu aeronave, ci şi cu nave.

    “Aceasta înseamnă că o astfel de ameninţare există, este reală”, a insistat el.

    În opinia lui, Rusia nu are suficientă putere pentru un desant de amploare.

    “Având în vedere numărul navelor amfibie, al avioanele deţinute de vecinul nostru ostil, aceste forţe nu sunt suficiente pentru a desfăşura un desant de amploare. Acesta ar putea fi un desant la nivel tactic”, a declarat el.

     

  • Deputatul PSD Florin Pâslaru, amendat penal cu 2.000 de lei pentru că şi-a angajat fiul la Parlament

    Decizia luată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie poate fi contestată, atât de parlamentar, cât şi de procurori.

    În 7 ianuarie 2014, deputatul PSD a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), pentru conflict de interese.

    “Procurori ai Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au finalizat cercetările şi au dispus trimiterea în judecată a inculpatului Pâslaru Florin Costin, sub aspectul săvârşirii infracţiunii de conflict de interese”, se arăta într-un comunicat transmis MEDIAFAX de PICCJ.

    Potrivit procurorilor, Florin Pâslaru, în calitate de deputat, a încheiat un contract civil şi ulterior a propus angajarea şi a avizat contractul individual de muncă prin care fiul său a fost angajat, în perioada 2009-2012, în cadrul biroului său parlamentar, fiind remunerat din bugetul Camerei Deputaţilor.

  • Cum să ajutăm Ucraina

    După ce preşedintele ucrainean Petro Poroşenko l-a invitat pe omologul său român Klaus Iohannis în România şi a cerut o întâlnire cu el la Consiliul European, salutându-l inclusiv în limba română, a venit rândul miniştrilor de externe, odată cu vizita la Bucureşti a lui Pavlo Klimkin, ministrul de externe, care a propus organizarea în premieră a unor şedinţe de guvern româno-ucrainene, aşa cum în prezent România mai are numai cu Ungaria.

    Ministrul de externe Bogdan Aurescu, urmându-i preşedintelui Klaus Iohannis, care s-a arătat în repetate rânduri chiar mai critic faţă de Rusia în privinţa conflictului din Ucraina decât predecesorul său de la Cotroceni (care a şi dezavuat public o implicare a României ca posibil mediator în conflictul ruso-ucrainean), a făcut apel la separatiştii pro-ruşi şi la cei care îi susţin să respecte condiţiile armistiţiului Minsk 2 şi a insistat că România este un susţinător ferm al suveranităţii, unităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei.

    În curând va intra în vigoare şi acordul privind micul trafic de frontieră, după ratificarea sa de către parlamentul de la Kiev. ”De acest document va depinde pentru aproximativ două milioane de cetăţeni ai României şi Ucrainei, de pe o parte şi de alta a frontierei comune, să circule mai uşor, fără viză„, a spus Aurescu. El a anunţat, de asemenea, că România e gata să acorde asistenţă Ucrainei în privinţa negocierilor privind acordul de asociere cu UE şi aplicarea acquisului comunitar.

  • Rebelii separatişti proruşi continuă ATACURILE în estul Ucrainei, în ciuda armistiţiului – FOTO

    Surse citate de Reuters au declarat că rebelii au continuat bombardamentele în zona localităţii Debalţeve.

    Rebelii au confirmat că au ocupat zone ale oraşului Debalţeve, precizând că unii militari ucraineni s-au predat. Administraţia prooccidentală de la Kiev a negat informaţiile, relatează Euronews.

    “În momentul de faţă, au loc lupte intense la periferia oraşului Debalţeve. Dar forţele ucrainene opun rezistenţă şi au tot dreptul de a răspunde atacurilor”, a declarat Andrei Lisenko, un purtător de cuvânt al armatei ucrainene.

    Kievul a subliniat că nu va retrage armamentul greu dacă armistiţiul nu va fi respectat de către insurgenţii proruşi.

    Bilanţul conflictului separatist izbucnit în estul Ucrainei în martie 2014 este de peste 5.400 de morţi.

  • Ce nu s-a văzut la summitul de la Minsk: Schimburile de priviri dintre Putin, Poroşenko, Merkel şi Hollande la negocierile pentru acordul de pace – GALERIE FOTO

    Germania a fost destul de rezervată în comentariile privind rezultatele negocierilor de la Minsk. Toate părţile au lucrat pentru a se înregistra progrese, negocierile au fost “foarte dificile”, dar rezultatele lor “nu sunt o realizare”, a declarat ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier. “Acordurile de astăzi nu sunt nici o soluţie universală, nici o realizare”, a declarat el.

    GALERIE FOTO – Imagini din timpul negocierilor de la Minsk pentru acordul de pace

    GALERIE FOTO

    Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a calificat acordul drept unul încurajator, dar a precizat că doar speranţa nu este suficientă. “Acordul de astăzi de la Minsk este o veste binevenită şi ne dă speranţă. Speranţa este bună, chiar esenţială, dar nu suficientă. Testul real este respectarea armistiţiului pe teren. Primul acord de la Minsk nu a fost respectat, aşa cum vă amintiţi. După discuţia mea cu cancelarul Angela Merkel am sentimentul că ar trebui să rămânem extrem de precauţi”, a declarat el.

    Un set de măsuri pentru implementarea Acordurilor de la Minsk, adoptat joi, prevede retragerea artileriei grele atât de către forţele guvernamentale ucrainene, cât şi de către rebelii proruşi, cu scopul de a crea o zonă demilitarizată de 40 până la 150 de kilometri lăţime pe linia frontului din regiunea Donbas (est).

    Textul prevede şi o retragere a “trupelor străine, a armamentului greu şi mercenarilor” din Ucraina, sub monitorizarea OSCE, iar “grupările armate ilegale” urmează să fie dezarmate.

    Hollande a declarat că membrii “formatului Normandia” – el însuşi, cancelarul german Angela Merkel şi preşedinţii ucrainean Petro Poroşenko şi rus Vladimir Putin – vor păstra permanent contactul, pe telefon, şi că s-ar putea întâlni din nou, săptămâna viitoare, în cazul în care implementarea armistiţiului de joi de la Minsk va impune acest lucru.

  • Şeful OSCE: Nu există militari ruşi în estul Ucrainei

    “Avem informaţii despre prezenţa unor cetăţeni ruşi, dar nu şi despre prezenţa unor unităţi militare ruse în estul Ucrainei”, a spus Lamberto Zannier, citat de Sputnik.

    “Activităţile de monitorizare din estul Ucrainei sunt obstrucţionate din cauza situaţiei fragile de securitate”, a subliniat Zannier.

    “Sperăm ca ostilităţile să se încheie până la termenul-limită stabilit la Minsk”, a subliniat Zannier, citat de Euronews.

    Preşedintele rus, Vladimir Putin, a anunţat joi că s-a ajuns la un acord, la Minsk, pentru încetarea ostilităţilor în Ucraina începând din 15 februarie. Conflictul separatist din estul Ucrainei, izbucnit în aprilie 2014, s-a soldat până acum cu peste 5.350 de morţi.