BusinessMagazin

Tag: condamnare

  • Primarul Buzăului, condamnat la 5 ani de închisoare pentru abuz în serviciu. Decizia nu e definitivă

    Decizia a fost dată de magistraţii Judecătoriei Braşov.

    Potrivit purtătorului de cuvânt al instanţei, judecătorul Anda Sânpetru, primarul Buzăului a fost judecat pentru trei fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice, fiind condamnat pentru două dintre acestea, iar pentru cea de-a treia achitat.

    Astfel, Boşcodeală a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare şi un spor de pedeapsă de un an, urmând să execute cinci ani de închisoare.

    Sentinţa Judecătoriei Braşov nu este definitivă, putând fi contestată în zece zile de la pronunţare.

    În iulie 2013, primarul municipiului Buzău, Constantin Boşcodeală, a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, fiind acuzat, printre altele, că ar fi dat ilegal din bugetul local peste 1,6 milioane de lei Asociaţiei Sportive Fotbal Club Gloria Buzău

    Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) – Serviciul teritorial Ploieşti au dispus trimiterea în judecată a lui Boşcodeală pentru trei infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial.

    Potrivit procurorilor, în perioada 2002 – 2008, Boşcodeală a acordat unor asociaţii sportive, persoane juridice non-profit, în mod ilegal, fonduri nerambursabile din bugetul local şi le-a asigurat folosinţa gratuită a Complexului Sportiv Gloria Buzău, beneficiarii finali ai acestor sume şi ai dreptului de a folosi complexul sportiv find societăţi comerciale aflate în diverse raporturi juridice cu asociaţiile sportive.

    “În cursul anului 2008, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu pe care le avea în calitate de ordonator principal de credite, inculpatul Boşcodeală Constantin Octavian a dispus, în mod nelegal, plata sumei de 1.633.496,32 lei către Asociaţia Sportivă Fotbal Club Gloria Buzău cu titlu de finanţare nerambursabila – din care suma de 279.496,32 lei reprezintă plăţi directe efectuate către Regia Autonomă Municipală (RAM) Buzău (unitate din subordinea Consiliului local Buzău, la care Asociaţia sportivă avea debite restante). De această sumă de bani a beneficiat, în mod indirect, SC Fotbal Club Gloria SA Buzău (agent economic privat la care primarul era acţionar, în calitate de persoană fizică), firmă cu care Asociaţia sportivă avea încheiat un protocol conform căruia se obliga, contrar legii, să susţină activitatea sportivă a societăţii comerciale cu sumele primite de la bugetul local. De asemenea, S.C. Fotbal Club Gloria S.A. Buzău fusese obligată, prin hotărâre judecătorească, la plata debitelor restante către RAM Buzău, în solidar cu Asociaţia sportivă (suma de 279.496,32 lei)”, preciza DNA.

    În acest mod, susţin anchetatorii, bugetul local al municipiului Buzău a fost prejudiciat cu suma de 1.633.496,32 lei.

    De asemenea, afirma DNA, la 19 mai 2006, fără a exista o hotărâre a Consiliului Local al Municipiului Buzău, Boşcodeală a acordat direct, în folosinţă gratuită, o parte a Complexului Sportiv Gloria, obiectiv aflat în proprietatea publică a municipiului Buzău, Asocierii în participaţiune formate din Asociaţia Sportivă “Voinţa Buzău” şi SC Monte Cris SR. Buzău, bugetul local fiind prejudiciat cu 2.675.555,22 lei, reprezentând veniturile nerealizate în perioada 1 ianuarie 2008 – 31 octombrie 2009.

    În plus, mai susţin procurorii, începând din 2002, când Complexul Sportiv Gloria a intrat în proprietatea publică a municipiului Buzău, primarul a asigurat nelegal folosinţa gratuită a stadionului de fotbal Asociaţiei Sportive Fotbal Club Gloria Buzău şi, prin intermediul acesteia, SC Fotbal Club Gloria SA. În acest mod, bugetul local a fost prejudiciat cu suma de 587.942,55 lei, reprezentând veniturile nerealizate din exploatarea bunului, potrivit sursei citate.

    În iunie 2014, Constantin Boşcodeală, a fost trimis în judecată într-un nou dosar, în care este acuzat că a preluat nelegal un teren de 33 de hectare de la Staţiunea de Cercetare pentru Legumicultură Buzău, în condiţiile în care primise un alt teren, prejudicul fiind de peste 24 milioane de lei.

    Acest dosar este judecat de Tribunalul Dâmboviţa.

    În ambele dosare, procurorii au instituit sechestru asigurător asupra mai multor imobile, terenuri şi maşini ale primarului.

    Boşcodeală este la al cincilea mandat de primar al muncipiului Buzău. Din 2010, el este liderul organizaţiei judeţene PSD Buzău. De-a lungul timpului, a mai fost membru PDL şi ApR.

  • Suedia închide patru închisori din lipsă de infractori. Numărul condamnărilor atinge un minim istoric

    Autorităţile din Suedia au anunţat că vor închide patru penitenciare şi un centru pentru arestări preventive, ca urmare a numărului redus de condamnaţi care execută pedepse privative de libertate. În prezent, oficialii de la Stockholm raportează 4.500 de deţinuţi la o populaţie de 9,5 de locuitori.

    Numărul deţinuţilor din Suedia a scăzut cu peste o mie, în perioada 2005-2014, ca urmare a diminuării pedepselor pentru persoanele acuzate de trafic de droguri şi a programului de reeducare a deţinuţilor demarat de conducerea penitenciarelor. “Rolul nostru nu este să pedepsim deţinuţii. Pedeapsa este însăşi codamnarea, adică privarea de libertate. Pedeapsa constă în faptul că se află aici”, spune Nils Öberg, directorul general al administraţiei penitenciarelor suedeze.

    Numărul codamnaţilor a ajuns de la 5.722 la 4.500, iar rata recidivismului este de 40%, mult mai scăzută decât cea din Statele Unite ale Americii sau alte ţări europene.

    “Unele persoane trebuie încarcerate, dar scopul principal al unei închisori trebuie să fie acela de a-i integra în societate şi a-i aduce într-o formă mult mai bună decât cea în care erau când au intrat aici”, mai spune Öberg.

    Închisorile suedeze sunt dotate cu mese de tenis şi biliard, săli de pictură, sală de sport cu saună şi solar, sere şi stupi, iar fiecărui condamnat îi este alocat un ofiţer de legătură, direct responsabil de integrarea sa în societate. 

  • Foştii miniştri Codruţ Şereş şi Zsolt Nagy, condamnaţi definitiv la 4 ani de închisoare cu executare

    Completul de cinci judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a redus astfel pedeapsa primită la fondul dosarului de fostul ministru al Economiei Codruţ Şereş, de la şase ani la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Şi în cazul lui Zsolt Nagy, fost ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei, pedeapsa a fost redusă de la cinci ani la patru ani de închisoare cu executare, pentru aderare la un grup infracţional.

    Consultantul internaţional Vadim Benyatov a fost condamnat patru ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru spionaj. La fondul dosarului, Benyatov primise o pedeapsă de zece ani de închisoare cu executare. În cazul acestuia, instanţa a dispus reducerea cu şase luni a pedepsei, pentru perioada în care a fost reţinut şi arestat preventiv.

    Stamen Stanchev a primit cea mai mare pedeapsă din dosar, respectiv cinci ani şi două luni de închisoare cu executare. Instanţa i-a redus astfel pedeapsa primită la fond, de 11 ani de închisoare pentru spionaj şi iniţierea şi sprijinirea unui grup infracţional organizat.

    Mihai Radu Donciu, fost consilier al ministrului Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei în mandatul lui Nagy (cu responsabilităţi pe linia privatizării agenţilor economici în subordinea ministrului), a primit o pedeapsă de cinci ani de închisoare cu execure. La fondul dosarului, Donciu fusese condamnat la şapte ani de închisoare cu executare, pentru trădare prin transmitere de secrete.

    Mihai Dorinel Mucea, fost adjunct al şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie (OPSPI), a fost condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. Pedeapsa i-a fost astfel redusă de la şase ani de închisoare cu executare primită la fondul cauzei, pentru trădare prin transmitere de secrete, din care i-au fost scăzute două luni, perioada arestului preventiv.

    Instanţa l-a mai condamnat pe cetăţeanul ceh Michal Susak la patru ani şi opt luni de închisoare cu executare. Susak fusese condamnat iniţial la zece ani de închisoare.

    Mircea Călin Flore, senior director CSFB Europe Ltd. Londra la data faptelor, cetăţean româno-englez, a primit o pedeapsă de patru ani şi şase luni de închisoare cu executare. La judecarea în primă instanţă, Flore primise o pedeapsă de nouă ani şi şase luni de închisoare.

    Gabor Kerekes a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare, pedeapsă redusă de la cinci ani de închisoare primită la instanţa de fond, pentru aderare şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Cetăţeanul turc Mustafa Oral a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare. Instanţa de fond îl condamnase pe Mustafa Oral la cinci ani de închisoare, pentru iniţiere şi sprijinire a unui grup infracţional transnaţional.

    Procesul “privatizărilor strategice” a început în 20 aprilie 2007 doar cu acuzaţii Stamen Stanchev, Mihai Dorinel Mucea şi Mihai Radu Donciu. Aceştia au fost trimişi în judecată, în 18 aprilie 2007, sub acuzaţiile de constituire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi spionaj, aderare şi sprijinire a unui grup infracţional organizat cu caracter transnaţional şi trădare prin transmitere de secrete. În acelaşi timp, s-a dispus judecarea separată a părţii din dosar referitoare la Vadim Benyatov Don.

    Vadim Benyatov Don a fost trimis în judecată în 13 septembrie 2007 de către procurorii DIICOT, fiind acuzat că ar fi luat măsuri în vederea obţinerii de informaţii secrete din domeniul energetic, al economiei naţionale a României, informaţii care ar fi fost de natură să pericliteze securitatea statului.

    În 30 martie 2009, procurorii DIICOT i-au trimis în judecată şi pe Codruţ Şereş, Zsolt Nagy, Gabor Kerekes, Mircea Călin Flore, Michal Susak şi Mustafa Oral.

    Potrivit procurorilor DIICOT, în perioada 30 mai 2005 – 21 noiembrie 2006, aceştia au constituit sau aderat la un grup infracţional organizat cu caracter transnaţional, din care au făcut parte şi Vadim Benyatov, Stamen Stanchev, Dorinel Mihai Mucea şi Mihai Radu Donciu, în scopul comiterii unor infracţiuni grave, pentru a obţine direct sau indirect un beneficiu financiar sau alt beneficiu material.

    Cei şase trimişi în judecată în martie 2009 sunt acuzaţi de activităţi ilicite cu caracter penal derulate în legătură cu privatizarea SC Electrica Muntenia Sud, vânzarea unui pachet de 8% din acţiunile Petrom, procese de privatizare/restructurare a SC Romaero SA Bucureşti şi SC Avioane SA Craiova, aflate în portofoliul MEC-OPSPI, consultanţă în vederea privatizării SN Radiocomunicaţii, adjudecarea licitaţiei pentru asigurarea consultanţei în vederea restructurării şi privatizării CN Poşta Română din portofoliul MCTI, selectarea prin licitaţie a consultantului internaţional pentru listarea la bursă a pachetului de 46% din acţiunile deţinute de statul român la SC Romtelecom SA din portofoliul MCTI.

    Ulterior, dosarele au fost comasate, cei zece inculpaţi fiind judecaţi, în aceeaşi cauză, de magistraţii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.

    La începutul lunii decembrie 2006, Codruţ Şereş şi-a dat demisia din funcţia de ministru. El fusese interceptat de Serviciul Român de Informaţii, în 2005, monitorizările relevând raporturile directe dintre acesta şi Stamen Stanchev, precum şi aranjamentele de culise privind privatizările unor firme din domeniul energetic, inclusiv promovarea proiectului de hotărâre de Guvern privind vânzarea pachetului de opt la sută din acţiunile Petrom.

    Codruţ Şereş a mai fost condamnat, la 31 martie 2014, de instanţa supremă, la patru ani de închisoare cu executare pentru complicitate la abuz în serviciu, în dosarul “Hidroelectrica”, decizia nefiind definitivă.

  • Fostul director adjunct al APIA, condamnat la şapte ani şi şase luni de închisoare

    Decizia nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    Magistraţii Tribunalului Bucureşti au dedus din cei şapte ani şi şase luni perioada reţinerii, arestului preventiv şi arestului la domiciliu, de la 14 august 2013 la 17 mai 2014.

    Aurel Pană şi Mugur George Voinea, membru PC şi director al unei firme, acuzaţi de fapte de corupţie, au fost trimişi în judecată de procurorii anticorupţie, în 8 noiembrie 2013. Tribunalul Bucureşti a decis, însă, judecarea celor doi în dosare separate.

    Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus trimiterea în judecată a lui Aurel Pană, pentru săvârşirea infracţiunilor luare de mită şi trafic de influenţă, şi a lui Mugur George Voinea, director la SC Evalserv Standard SRL, cercetat pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă şi complicitate la luare de mită.

    În rechizitoriul întocmit, procurorii au reţinut că, în perioada mai – august 2013, Aurel Pană, în calitate de director general adjunct la APIA şi de preşedinte al comisiei de evaluare a ofertelor pentru achiziţia de ulei în cadrul programului PEAD 2013, împreună cu Mugur Voinea, în baza unei înţelegeri prealabile, a pretins de la denunţător un comision de 10 la sută din valoarea contractelor adjudecate de societatea administrată de denunţător, circa 5.200.000 lei (aprox. 1.200.000 de euro) şi externalizarea serviciilor de transport, în scopul de a-şi îndeplini sau de a nu întârzia îndeplinirea atribuţiilor sale de serviciu în legătura cu procedura de achiziţie pentru ulei organizată de APIA.

    În schimb, inculpaţii urmau să-şi exercite influenţa asupra celorlalţi membri ai comisiei de licitaţie astfel încât ofertele formulate de către societatea denunţătorului să fie declarate câştigătoare şi pentru a asigura societăţii susţinere în ceea ce priveşte derularea contractelor (plăţi în avans, modificarea favorabilă a graficului de livrări, confirmarea unor livrări neefectuate).

    Totodată, Pană a cerut, în 8 aprilie 2013, de la reprezentanţii unei societăţi comerciale suma de 1.000.000 euro şi subcontractarea serviciilor de transport către o firmă indicată de acesta, în scopul de a-şi îndeplini atribuţiile de serviciu în sensul favorizării câştigării licitaţiei şi pentru a-şi exercita influenţa asupra membrilor comisiei de licitaţie.

    În aceeaşi perioadă, Mugur Voinea a obţinut foloase necuvenite constând într-un contract de lucrări prin care firma denunţătorului se obliga să plătească către SC Evalserv Standard SRL suma de 516.871,00 lei la care se adaugă TVA de 124.049,04 lei şi i-a înlesnit lui Aurel Pană semnarea unui contract de transport încheiat de către o societatea comercială cu societatea denunţătorului, mai arată sursa citată.

  • Fiul vitreg al lui Corneliu Dobriţoiu, condamnat definitiv la cinci ani de închisoare cu executare

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au anulat decizia de achitare a lui Dumitru Samson, dispusă de Judecătoria Sectorului 1 în decembrie 2013, şi l-au condamnat pe fiul vitreg al fostului ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu la cinci ani de închisoare cu executare, pentru participaţie improprie la complicitate la fals intelectual şi la abuz în serviciu contra intereselor publice.

    Fostul şef al Direcţiei Promovare şi Relaţii Internaţionale din Autoritatea Naţională pentru Turism (ANT) Mili Cristina Motorga a fost condamnată tot la cinci ani de închisoare cu executare, pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, fals intelectual şi uz de fals. La Judecătorie, aceasta primise o pedeapsă de nouă luni de închisoare cu suspendare.

    În cazul inculpaţilor Traian Iordănescu, Ileana Vlădoiu, Crina Alexandra Chiriac, Mirela Puşcoi (Stofring) şi Sorina Elena Paul, instanţa a încetat procesul penal pentru acuzaţia de fals intelectual.

    Curtea de Apel Bucureşti a admis acţiunea civilă a Autorităţii Naţionale pentru Turism şi i-a obligat pe Samson şi Motorga să îi pătească, în solidar, 5.356.701 de lei.

    În cazul celorlalţi inculpaţi din dosar, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au menţinut pedepsele dispuse prin sentinţa Judecătoriei Sectorului 1.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, inculpaţii condamnaţi la pedepse cu executare urmând să fie încarceraţi.

    În decembrie 2013, prin decizia Judecătoriei Sectorului 1, vicepreşedinte ANT Livia Sima, fostul consilier personal al ministrului Transporturilor Mihai Dragu, Ilie Traian Stăniloaie, Cosmin Dumitru Ghiţulescu, Dumitru Samson, Cristian Burtan şi Nicoleta Luminiţa Ortopelea au fost achitaţi.

    Tot atunci au fost condamnaţi fostul director general adjunct al Direcţiei Promovare şi Relaţii Internaţionale din ANT Traian Iordănescu – la opt luni de închisoare cu suspendare, fostul directorul adjunct al Direcţiei Juridice, Autorizare şi Control din ANT Elena-Sorina Paul, referentul economic Ileana Vlădoiu şi consilierii superiori Alexandra Crina Chiriac şi Mirela Puşcoi – la câte şase luni de închisoare cu suspendare.

    Potrivit procurorilor DNA, în 30 noiembrie 2006, comisia de evaluare a ofertelor de achiziţie publică constituită la nivelul ANT şi formată din Traian Iordănescu – preşedinte, Mihai Dragu, Nicoleta Ortopelea, Cristian Burtan şi Ileana Vlădoiu – membri, a desfăşurat procedura de licitaţie publică iniţiată în vederea atribuirii contractului de servicii având ca obiect realizarea “Campaniei de media pe plan internaţional”, cu o valoare de 1,5 milioane de euro. Licitaţia avea ca obiect achiziţionarea a cinci clipuri publicitare de promovare a ofertei turistice româneşti şi a cinci machete de banner, care să aibă acelaşi specific.

    După evaluarea ofertelor depuse de trei firme, comisia a declarat câştigătoare oferta SC SM Art Advertising Group SRL, la care Samson Dumitru era director economic şi asociat. Comisia de evaluare ar fi fost însă constituită cu încălcarea prevederilor legale, iar firma, declarată câştigătoare în mod nelegal, cu încălcarea principiului tratamentului egal.

    La aceeaşi dată, comisia de evaluare a întocmit un proces verbal de licitaţie în care s-ar fi consemnat date nereale cu privire la legalitatea constituirii comisiei, iar Livia Sima ar fi aprobat raportul procedurii de licitaţie.

    Motorga ar fi aprobat, în 21 decembrie 2006, plata către firma câştigătoare a unei sumei de peste 1,6 milioane lei (echivalentul a aproximativ 475.000 euro), care reprezenta o primă tranşă din valoarea contractului.

    De asemenea, la 27 decembrie 2006, Iordănescu, Vlădoiu, Chiriac, Puşcoi şi Paul, în calitate de membri ai comisiei de recepţie, ajutaţi de Samson Dumitru, ar fi întocmit în fals procesul verbal de predare-primire, în care s-a consemnat în mod nereal că au fost recepţionate clipurile publicitare şi machetele de banner.

    La aproximativ două luni după data efectuării plăţii, reprezentanţii firmei de publicitate au predat ANT, cu nerespectarea procedurilor legale, cinci clipuri publicitare cu tema “Ţara de basm”, în care personajul principal era Dracula. Clipurile, care au costat aproximativ 200.000 de euro, au fost apreciate ca necorespunzătoare calitativ de către director general Cristina Lili Motorga, motiv pentru care s-a dispus refacerea acestora.

    Anchetatorii au stabilit un prejudiciu total cauzat în dauna ANT la peste cinci milioane de lei (echivalentul a 1.594.256 de euro).

  • DOSARUL CAROM: Tender, condamnat la 11 ani şi 4 luni de închisoare, Marian Iancu – 13 ani şi 8 luni

    Decizia Tribunalului Capitalei nu este definitivă şi poate fi contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În acest dosar, Ovidiu Tender şi Marian Iancu au fost trimişi în judecată în 2006, rechizitoriul fiind întocmit de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica, trimisă în judecată, în stare de arest, în dosarul despăgubirilor pentru un teren supraevaluat.

    Tender şi Iancu sunt acuzaţi că au preluat ilegal controlul companiei Carom SA Oneşti şi au prejudiciat-o cu 1.400 de miliarde de lei vechi, sumă stabilită la nivelul anului 2003. Înainte de 1990, Carom SA a făcut parte din Platforma Petrochimică Oneşti.

    Cei doi oameni de afaceri sunt acuzaţi că au drenat resursele Carom prin intermediul unui circuit financiar complex.

    În acelaşi dosar au fost trimişi în judecată Cicilia Dumitrescu, Marin Badea, Toader Găurean şi Bogdan Sălăjan.

    “Se poate constata că avem de-a face cu un grup infracţional bine definit, în care fiecare persoană are un rol structurat şi determinat, urmărind îndeplinirea unor activităţi punctual stabilite de către iniţiatorii grupului, inculpaţii Iancu Alexandru Marian şi Tender Ovidiu Lucian”, au notat anchetatorii, în rechizitoriu.

    Referitor la sentinţa pronunţată marţi, Ovidiu Tender declarase pentru Gândul că se aşteaptă la o achitare. “Mă aştept la o achitare. Nu am făcut nimic”, a spus el.

    Omul de afaceri Marian Iancu se află în închisoare, după ce a fost condamnat definitiv de Curtea de Apel Bucureşti, în 14 octombrie, la 12 ani de închisoare în dosarul de evaziune fiscală şi spălare de bani cunoscut ca “RAFO”. Şi în acest caz, procesul a fost unul maraton, cu o durată de opt ani.

  • Curtea de Apel Bucureşti: Interceptarea convorbirilor lui Patriciu a fost legală, faptele lui afectau siguranţa naţională

    În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat în 7 octombrie decizia definitivă, instanţa dispunând condamnări la pedepse cu închisoarea între doi ani şi şi şase ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare, pentru 11 persoane. În cazul lui Dinu Patriciu, trimis şi el în judecată în dosarul Rompetrol, instanţa a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia în 19 august.

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) arată, în motivarea deciziei de condamnare, că interceptările convorbirilor telefonice dispuse în dosarul Rompetrol au avut bază legală, precizând că a fost verificată amănunţit legalitatea acestora.

    Instanţa a constatat, în urma analizei judiciare, că decizia irevocabilă a instanţei civile, prin care s-a stabilit despăgubirea lui Dinu Patriciu pe motiv că ar fi fost interceptat ilegal, este greşită.

    “Contrar apărărilor formulate de intimaţii inculpaţi în cauză, care au invocat nelegalitatea interceptărilor şi au solicitat excluderea lor, Curtea constată … că interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache a fost autorizată în baza ordonanţei nr. 002034 din 31.10.2003, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Cabinet Procuror General, mandat solicitat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României şi hotărârii 0034/2004 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, se arată în motivarea deciziei, făcută publică vineri.

    În ce priveşte dosarul civil, judecătorii CAB au precizat că în 7 aprilie 2006, în timp ce se afla sub urmărire penală în dosarul Rompetrol, Dinu Patriciu a solicitat daune morale pentru că i-ar fi fost interceptate ilegal convorbirile telefonice, în perioada 2003-2004. Cererea a fost admisă prin sentinţa civilă din 11 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, rămasă definitivă prin respingerea apelului (cu opinie separată) şi irevocabilă prin decizia din 18 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală. Instanţa civilă a reţinut, în esenţă, existenţa “faptei” de ascultare a convorbirilor telefonice purtate de la posturi telefonice private sau afectarea vieţii private, săvârşită “cu încălcarea art.3 din Legea 51/1991”.

    “Dincolo de soluţia instanţei civile, care potrivit art. 28 Cod procedură penală nu poate avea niciun efect în faţa instanţei penale, Curtea observă că inculpatul Patriciu Dan Costache a recurs la aceeaşi manieră de a-şi premedita apărările precum «preconstituirea» de «opinii legale» ca şi în cazul Creanţei Libia”, a precizat instanţa CAB.

    Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au stabilit că interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu a avut bază legală, în condiţiile în care faptele comise de omul de afaceri în legătură cu Creanţa Libia şi cu procesul de privatizare şi postprivatizare a Petromidia (cu privire la care cercetările au fost disjunse) sunt de natură a aduce atingere siguranţei naţionale a statului, astfel că nu se poate reţine încălcarea articolului 3 din Legea 51/1991.

    Mai mult, judecătorii au arătat că baza legală a efectuării interceptărilor telefonice la data reţinută a comiterii faptelor din dosarul Rompetrol, “chiar în condiţiile în care instanţa de contencios european a reţinut lipsa de previzibilitate a Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României, a fost validată, la acea dată, prin decizia Curţii Constituţionale nr.766/16.01.2007, publicată în Monitorul Oficial nr.25 din 16.05.2007, în sensul că măsurile de supraveghere în cazurile reglementate de Legea 51/1991 rămân supuse procedurii impuse de art. 13 din legea specială, care nu au fost abrogate implicit şi nici modificate”.

    “Aşa fiind, interceptarea convorbirilor telefonice efectuate în baza art. 13 din Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României nu poate fi privită de Curte ca un mijloc de probă nelegal obţinut cu consecinţa că proba nu poate fi folosită în procesul penal. Interceptarea convorbirilor telefonice ale inculpatului Patriciu Dan Costache a avut bază legală, fiind respectate prevederile procesual penale existente la momentul constatării infracţiunilor”, au mai notat judecătorii în motivare.

    Instanţa a mai aprecizat că, prin interceptarea convorbirilor, “s-au constatat elemente de fapt care, în opinia Curţii, au fost de natură să confirme, o dată în plus, existenţa faptelor astfel cum rezultă, dincolo de orice îndoială, din toate celelalte probe administrate”.

    “Aşa cum s-a subliniat, convorbirile telefonice interceptate astfel cum sunt redate prin notele aflate la dosarul cauzei oferă o bază factuală puternică, având în vedere că detaliile operaţiunilor predeterminate, manipulative cu referire la preţul, volumul, modul de introducere a ordinelor de tranzacţionare conţinute în comunicările purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache se reflectă fidel în documentele puse la dispoziţie de Bursa de Valori Bucureşti cu privire la tranzacţiile acţiunilor simbol RRC, în perioada infracţională reţinută”, se mai arată în motivarea judecătorilor de la CAB.

    Instanţa a menţionat că Patriciu şi ceilalţi inculpaţi nu au contestat elementele de fapt din conţinutul discuţiilor prezentate, “ci au reacţionat identic, invocând încălcarea drepturilor cetăţeneşti şi faptul că interceptările sunt nelegale”.

    În dosarul Rompetrol, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată de procurorii DIICOT sub două aspecte: creanţa Libia şi manipularea pieţei de capital.

    În 28 august 2012, Dinu Patriciu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru mai multe infracţiuni, printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial.

    Totodată, instanţa i-a achitat atunci şi pe ceilalţi 12 inculpaţi. Decizia a fost contestată de procurori şi de inculpaţi la Curtea de Apel Bucureşti, care în 7 octombrie a dat decizia definitivă în cauză.

    Instanţa i-a condamnat la pedepse cu executare pe Sorin Roşca Stănescu, senator la data condamnării, care a primit doi ani şi patru luni de închisoare, pe fostul ministru Sorin Pantiş – doi ani şi opt luni, pe Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor – şase ani, pe Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor – cinci ani, pe Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor – patru ani, pe Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice – doi ani şi patru luni de închisoare.

    De asemenea, au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), care a primit trei ani de închisoare, Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM – trei ani, Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor – doi ani, Victor Eros, fost membru CNVM – doi ani, Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor – trei ani de închisoare. Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată.

    În dosarul civil, în 18 februarie 2011, Dinu Patriciu a câştigat procesul cu SRI, care a fost obligat de instanţa supremă să-i plătească omului de afaceri daune de 50.000 de lei pentru încălcarea dreptului la viaţă intimă în perioada în care i-au fost interceptate convorbirile telefonice.

    Instanţa supremă arăta, în motivarea deciziei, că interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu şi antrenarea în acest scop a logisticii şi personalului unei instituţii a statului “sunt chiar elemente specifice faptei ilicite reţinute în sarcina pârâtului (SRI), aceea de interceptare ilegală a convorbirilor telefonice”.

    “Din cele arătate nu rezultă că instanţa de apel nu a procedat arbitrar sau discreţionar atunci când a menţinut cuantumul despăgubirilor la suma de 50.000 de lei şi a respins apelul prin care se cerea acordarea sumei de 1.325.000 de lei, ci a avut în vedere criterii pertinente şi obiective”, nota instanţa supremă în motivare.

  • Senatorul PNL Dian Popescu a fost condamnat la cinci luni de închisoare cu suspendare

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) l-a condamnat pe Dumitru Dian Popescu la cinci luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice şi a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei pe un termen de încercare de doi ani şi cinci luni.

    Prin aceeaşi decizie, Dian Popescu a fost achitat pentru infracţiunile de uz de fals şi de dare de mită de care l-au acuzat procurorii.

    Fratele lui Dian Popescu, Gabriel Titus Popescu, a fost condamnat tot la cinci luni de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice, pedeapsă suspendată pe un termen de încercare de doi ani şi cinci luni. Acesta a mai primit o pedeapsă de două luni de închisoare pentru uz de fals, care a fost contopită cu cea de cinci luni.

    În acelaşi dosar, Florin Pavel, primarul comunei Peştişani la data faptelor, a primit o pedeapsă de trei ani de închisoare pentru abuz în serviciu şi 30.000 de lei amendă penală pentru neglijenţă în serviciu. Instanţa a dispus şi în cazul lui Pavel suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei pe un termen de încercare de şase ani.

    Instanţa l-a achitat pe fostul secretar general adjunct în Ministerul Economiei Dumitru Pârvulescu pentru infracţiunea de instigare la abuz în serviciu în formă calificată.

    Omul de afaceri gorjean Dan Radu Floarea a fost condamnat la trei ani de închisoare pentru complicitate la abuz în serviciu şi uz de fals, pedeapsa fiind suspendată pe un termen de încercare de şase ani. Floarea a fost acuzat că firma sa, deşi avea de executat la Peştişani un campus şcolar pentru care primise banii necesari, nu a făcut această lucrare.

    Nicolae Isar, fost diriginte de şantier la firma lui Dan Radu Floarea, a fost şi el găsit vinovat şi condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare, pe un termen de încercare de patru ani, pentru complicitate la abuz în serviciu şi fals material în înscrisuri oficiale.

    Instanţa a luat act că Primăria comunei Peştişani nu s-a constituit parte civilă în cauză.

    Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă, aceasta putând fi contestată la Completul de cinci judecători al aceleiaşi instanţe.

    În 12 decembrie 2012 cei şase au fost trimişi în faţa instanţei şi, conform rechizitoriului întocmit de Parchetul Tribunalului Gorj, Dian Dumitru Popescu şi fratele său, Gabriel Titus Popescu, în calitate de administratori la Maserati SRL Ţicleni, au încasat, în mod necuvenit, de la Primăria Peştişani 154.000 de lei pentru lucrări de proiectare şi execuţie, care nu au fost însă realizate.

    Cei doi au fost acuzaţi de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, dar şi de uz de fals întrucât, la un control, au prezentat Curţii de Conturi documente care nu corespundeau realităţii. Documentele respective sunt procese-verbale de luare în custodie a unor mărfuri, firma celor doi trebuind să construiască la Peştişani un stadion pentru care de la bugetul de stat, Guvern şi autorităţi locale a fost alocată suma de circa 650.000 de lei pentru ca investiţia să fie finalizată în zece luni, în cursul anului 2009. Termenul de finalizare a lucrărilor nu a fost însă respectat, lucrările la stadion începând abia în vara anului 2012, după declanşarea anchetei procurorilor.

    Dian Popescu a mai fost acuzat de anchetatori de dare de mită, întrucât i-ar fi oferit, în anul 2008, primarului comunei Peştişani, Florin Pavel, membru al PNL Gorj, 7.000 de lei, banii fiind folosiţi atunci, susţin anchetatorii, în campania electorală. Suma a fost dată “în scopul obţinerii unui contract pentru proiectare şi execuţie lucrări”, după cum se preciza în rechizitoriul procurorilor.

    Dian Popescu şi fratele său au fost reţinuţi în luna iulie 2012, pentru 24 de ore, ulterior instanţele respingând solicitarea de arestare preventivă a celor doi.

    Primarul Florin Pavel a fost arestat preventiv de la sfârşitul lunii iunie, imediat după ce a fost ales pentru ce de-al treilea mandat de edil al comunei Peştişani. Ulterior, mandatele sale de arestare preventivă au fost prelungite succesiv, pâmă când, în 1 februarie 2013, ICCJ a dispus eliberarea sa.

    Pavel a fost trimis în judecată pentru trei fapte de abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, pentru două fapte de luare de mită, precum şi pentru neglijenţă în serviciu.

    Conform rechizitoriului înaintat Tribunalului Gorj, Pavel, în calitate de ordonator de credite, a dispus la plată aproape 1,6 milioane lei către firma Tech Safety SRL Târgu Jiu, deţinută de omul de afaceri Dan Radu Floarea. Firma respectivă avea de executat la Peştişani un campus şcolar care, la fel ca şi în cazul stadionului ce trebuia realizat de firma lui Dian Popescu, nu a fost finalizat nici până în prezent.

    Anchetatorii susţin că Pavel a dispus plata sumei de 1,6 milioane lei pentru lucrări neexecutate. În schimb, firma lui Floarea a executat lucrări la un apartament deţinut de primar, valoarea acestiora fiind estimată la 1.600 de lei.

    Florin Pavel mai fost acuzat de procurori şi că a acceptat la plată două contracte de cesiune de creanţă în valoare de 2,5 milioane lei de la două persoane fizice cu care Primăria Peştişani nu avea nicio relaţie contractuale. Cele două persoane fizice sunt Aristică Doru Şerban şi soţia sa Marioara, bărbatul fiind judecat în prezent pentru cămătărie, după ce a fost denunţat la Parchet de către Dan Radu Floarea.

    Omul de afaceri s-a plâns că ar fi fost sechestrat şi ameninţat după ce a luat bani cu camătă de la Şerban, cunoscut ca “Habitu”, bani pe care nu ar fi putut să-i restituie în totalitate. El a convenit atunci cu primarul Pavel, ca în contul banilor pe care îi avea de încasat pentru lucrările la campusul şcolar, Primăria Peştişani să-i plătească lui Habitu datoriile sale, edilul fiind acuzat de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată, mai ales că Tech Safety avea relaţii contractuale cu Consiliul Local Peştişani, nu cu Primăria.

    Pavel s-a consultat înainte de a accepta cesiunea de creanţe către Habitu cu factori de decizie din cadrul Direcţiei Finaneţelor Publice Gorj, din această cauză procurorii trimiţându-l în judecată şi pe fostul şef al Direcţiei Contribuabili Mici şi Mijlocii, Dumitru Pârvulescu, care în iunie 2012a fost numit secretar general adjunct al Ministerului Economiei.

    Pârvulescu este acuzat că “în mod direct şi nemijlocit a îndemnat pe inculpatul Pavel Ion Florin să semneze două contracte de cesiune de creanţă în valoare de 2.500.000 lei către două persoane fizice, creanţa nefiind certă, lichidă şi exigibilă şi de a încerca să influenţeze o persoană cu atribuţii de serviciu să dispună plata prin trezorerie a acestei sume de bani către persoanele fizice”, el fiind acuzat de instigare la infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă calificată

    La începutul lunii septembrie 2012, Pârvulescu a fost reţinut pentru 24 de ore, ulterior procurorul de caz neobţinând mandat de arestare pe numele său.

    La rândul său, omul de afaceri Dan Radu Floarea, este acuzat de procurori de săvârşirea infracţiunilor de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, după ce l-a determinat pe Pavel, în baza unor situaţii nereale, să facă plăţi către firma sa în valoare de aproape 1,6 milioane lei. El este acuzat şi de comiterea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grave, după ce l-a îndemnat pe Pavel să semneze cele două contracte de cesiune de creanţe în valoare de 2,5 milioane lei.

    Anchetatorii au reţinut în sarcina sa şi acuzaţiile de uz de fals şi dare de mită, ultima fiind formulată după ce firma sa a amenajat apartamentul primarului din Peştişani.

    În acelaşi dosar a fost trimis în judecată şi Nicolae Isar, fost diriginte de şantier la firma lui Dan Radu Floarea. Bărbatul este acuzat de complicitate la abuz în serviciu contra intereselor publice cu consecinţe deosebit de grav şi fals intelectual, după ce a întocmit şi avizat situaţii de lucrări ce nu reflectă realitatea şi în baza cărora Primăria Peştişani a plătit 1,6 milioane lei către Tech Safety SRL.

    În acest dosar au mai fost cercetate şi alte patru persoane, procurorii dispunând în cazul acestora aplicarea unei amenzi administrativede 1.000 de lei pentru fiecare. Trei dintre persoanele respective sunt angajaţi ai Primăriei Peştişani, cea de-a patra persoană fiind Lucreţia Pârvulescu, soţia inculpatului Dumitru Pârvulescu. Aceasta a fost anchetată după ce firma sa, care comercializează materiale de construcţii, a eliberat pentru firma lui Dian Popescu un proces-verbal de custodie pentru materiale pe care acesta le-ar fi achiziţionat de la ea. Pe parcursul cercetărilor Lucreţia Pârvulescu a precizat că documentul nu conţine date reale.

    De asemenea, potrivit rechizitoriului, primarul Florin Pavel a mai fost trimis în judecată pentru că, în 2009, a ordonanţat la plată peste 132.000 de lei sub formă de drepturi salariale pentru angajaţii Primăriei Peştişani. O parte dintre aceştia şi-au câştigat în instanţă o serie de drepturi speciale, iar primarul a dispus ca toţi salariaţii să primească aceleaşi drepturi, pe considerentul că aşa ar fi fost corect faţă de toţi, banii fiind încasaţi şi de cei care nu deschiseseră proces pentru a câştiga sporurile respective.

    Iniţial, dosarul s-a judecat la Tribunalul Gorj, însă la începutul lui 2013 această instanţă şi-a declinat competenţa în favoarea ICCJ.

  • Fostul deputat Pal Arpad, condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare pentru conflict de interese

    “Interzice inculpatului dreptul de a fi ales în autorităţile publice sau în funcţii elective publice, dreptul de a ocupa o funcţie publică implicând exerciţiul autorităţii de stat, dreptul de a ocupa o funcţie sau de a exercita o profesie ori de a desfăşura o activitate de natura aceleia de care s-a folosit condamnatul pentru savârşirea infracţiunii, pe o durată de 10 ani”, potrivit deciziei instanţei supreme.

    Fostul deputat Pal Arpad va avea un termen de încercare de şapte ani, conform deciziei instanţei supreme.

    Hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nu este definitivă, aceasta putând fi contestată cu apel.

    Pal Arpad a fost trimis în judecată în 8 august, de procurorii Parchetului instanţei supeme, care l-au acuzat că, în mandatul de deputat (2008-2012), a propus angajarea fiicei sale, Katalin Pal, în cadrul Biroului său Parlamentar din Circumscripţia electorală nr. 21 Harghita şi a avizat contractele individuale de muncă încheiate cu aceasta în 2008 şi, respectiv, 2009. În baza acestor contracte, Katalin Pal a câştigat 35.221 de lei, sumă plătită din bugetul Camerei Deputaţilor.

    Dosarul a fost deschis în urma sesizării Agenţiei Naţionale de Integritate, care în noiembrie 2011 anunţa că deputatul UDMR Pal Arpad a fost în conflict de interese.

  • CONDAMNĂRI în dosarul Poşta Română: Maricel Păcuraru şi Mihail Toader, 4 ani de închisoare cu executare

    Omul de afaceri Maricel Păcuraru a fost condamnat de Curtea de Apel Bucureşti la patru ani de închisoare cu executare, pentru spălare de bani şi complicitate la abuz în serviciu, după ce Tribunalul Bucureşti îl condamnase la opt ani de închisoare.

    Şi pedeapsa fostului director al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR) Mihail Toader a fost redusă la Curtea de Apel Bucureşti de la şase ani la patru ani, pentru acuzaţia de abuz în serviciu contra intereselor publice.

    Emanoil Lepădatu, fost director economic executiv al Poştei Române, şi Niculae Pintilie, administrator al SC Continental Asig, au primit pedepse de câte patru ani de închisoare cu executare. La Tribunalul Bucureşti, cei doi au fost condamnaţi la pedepse de câte şase ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, judecătorii Curţii de Apel Bucureşti i-au condamnat pe Andrei Marinescu, fost director executiv al Direcţiei de dezvoltare strategică a Poştei Române, Iulian Ditcov, administrator la SC Genius Network SRL, şi Lucian Beşchea la câte trei ani şi şase luni de închisoare, tot cu executare. Cei trei fuseseră condamnaţi în primă instanţă la câte cinci ani de închisoare.

    Şi pedeapsa Danielei Moisă, administrator la SC Pronova, a fost redusă de la cinci ani la trei ani de închisoare cu executare.

    Decizia Curţii de Apel Bucureşti este definitivă, persoanele condamnate urmând să fie încarcerate.

    Pe latură civilă, instanţa i-a obligat pe cei opt să restituie Poştei Române suma de 14,3 milioane de lei, la care va fi adăugată dobânda calculată până la plata efectivă a datoriei. De asemenea, Neculai Pintilie şi Daniela Moisă au fost obligaţi să plătească statului român 1,1 milioane de lei şi, respectiv, peste 488.000 de lei.

    Dosarul a fost soluţionat definitiv după patru ani, timp în care Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe cei opt inculpaţi la pedepse cu executate, iar decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti.

    În 13 octombrie 2009, cei opt au fost trimişi în judecată de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în legătură cu semnarea a şase poliţie de asigurare, prin care Compania Naţională Poşta Română a fost păgubită cu peste patru milioane de euro.

    Toader Mihai, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu au fost acuzaţi de abuz în serviciu contra intereselor publice, Neculai Pintilie şi Daniela Moisă, de complicitate la abuz în serviciu, spălare de bani şi evaziune fiscală, Iulian Ditcov, de spălare de bani, iar Maricel Păcuraru şi Lucian Beşchea, de complicitate la abuz în serviciu.

    După aproape doi ani şi şase luni, în 21 mai 2012, Tribunalul Bucureşti i-a condamnat pe cei opt la pedepse între cinci şi opt ani de închisoare cu executare.

    Decizia a fost contestată la Curtea de Apel Bucureşti, care în 28 noiembrie 2012 a decis rejudecarea dosarului. Procurorii DNA au contestat însă soluţia, iar instanţa supremă a dispus, în 18 iunie 2013, ca judecata în dosar să continue la Curtea de Apel Bucureşti. Reluat la aceeaşi instanţă, în septembrie 2013, dosarul a fost soluţionat definitiv în 3 noiembrie 2014.

    Procurorii arătau, în rechizitoriu, că în cursul anului 2006, Mihai Toader, Emanoil Lepădatu şi Andrei Marinescu ar fi iniţiat şi aprobat încheierea a şase poliţe de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, pentru riscuri cum ar fi accidente, boli profesionale, riscuri de sănătate. Poliţele au fost încheiate între Poşta Română şi SC Allianz Ţiriac Asigurări, SC Astra Asigurări şi SC Omniasig Vienna Insurance Group cu încălcarea regulamentelor CNPR SA şi a condiţiilor generale şi specifice privind asigurările de viaţă. În urma acestor contracte, s-a produs un prejudiciu în dauna Poştei Române în valoare de 14.387.819,59 lei, echivalentul a aproximativ 4.087.000 de euro.

    La încheierea acestor poliţe au participat în mod fictiv, ca intermediari, Neculai Pintilie, Daniela Moisă şi Lucian Beşchea, beneficiind astfel în mod nelegal de suma totală de 6.944.765 de lei, reprezentând comisionul de intermediere, potrivit procurorilor.

    Anchetatorii mai arătau, în actul de sesizare a instanţei, că Maricel Păcuraru ar fi beneficiat de suma totală de 6.781.465 lei. De asemenea, Păcuraru a dobândit suma de 1.741.500 lei, pe care a folosit-o în interes personal şi a transferat-o către alte persoane fizice sau juridice, deşi cunoştea că provine din infracţiuni.

    La rândul lor, cunoscând că provine din încheierea nelegală a poliţelor de asigurare, Pintilie, Moisă şi Ditcov au înregistrat în contabilitatea firmelor administrate de ei şi controlate de Păcuraru suma totală de 12.892.273,86 lei, pe care ulterior au transferat-o, prin diferite modalităţi, către alte persoane fizice sau juridice, pentru a-i ascunde originea ilicită. De asemenea, Pintilie şi Moisă au înregistrat în contabilitatea firmelor cheltuieli fictive, sustrăgându-se de la plata unui impozit pe profit către bugetul de stat în valoare totală de 2.313.439 lei, au mai arătat procurorii DNA.