BusinessMagazin

Tag: cladiri

  • Antreprenorul Ovidiu Buluc mută cartierul general la Baloteşti

    In biroul său aflat la câţiva paşi de staţia de metrou Pipera, Ovidiu Buluc este liniştit. A încheiat anul 2013 între primii trei în clasamentul distribuitorilor de medicamente din România, iar afacerile sale au crescut cu 17%, în timp ce profitul brut a urcat cu 50%. „A fost o creştere de 6% a pieţei, iar restul vine din cota de piaţă luată de la alţii.

    Profitabilitatea a crescut printr-o mai bună gestionare a costurilor şi o sporire a productivităţii personalului, pentru că numărul de angajaţi a rămas constant. Chiar acum stau eu personal în birou şi pritocesc fiecare capitol de cheltuieli şi sunt convins că până la finalul lunii mai pot face două-trei milioane de lei economii.„ Anul 2014 a debutat pentru Farmexim cu mutarea integrală a activităţii logistice la Baloteşti, loc unde antreprenorul a investit 14 milioane de euro într-un depozit de 15.000 de metri pătraţi care permite stocarea a 6.000 de paleţi.

    „Ce am operat până în şase ianuarie nu era depozit. Era un spaţiu adus cât de cât la un nivel, dar nu aveam viteză de operare în interior. Actualele facilităţi din Pipera nu mai corespund stadiului de dezvoltare a companiei. Aveam nevoie de un spaţiu mai mare, iar din punct de vedere tehnologic aceste spaţii au fost gândite ca nişte hale industriale, nu ca nişte depozite. Nu puteam să construim fluxuri sau să intrăm cu TIR-ul„, spune Buluc.

    Omul de afaceri a cumpărat în urmă cu doi ani terenul de 40.000 de metri pătraţi de la Baloteşti de la un cetăţean turc, la un preţ de 1,6 milioane de euro. „Mi-am trimis echipa de arhitecţi şi specialişti să vadă zece depozite din străinătate să avem un model funcţional. Nu mai inventăm noi roata. Actualul depozit central permite şi extinderea activităţii.„ Farmexim şi-a propus pentru anul în curs o creştere a cifrei de afaceri de 10%, însă Buluc admite că „zece la sută înseamnă 150 de milioane de lei în plus la vânzări, ceea ce e un obiectiv curajos„.

    Noul centru logistic are implementat un sistem de warehouse management şi va permite o gestionare mai precisă a întregului lanţ de operaţiuni logistice la nivel naţional, cu efecte în scurtarea timpului de distribuţie şi creşterea profitabilităţii pe termen mediu şi lung. Investiţia în depozit se va amortiza în 20 de ani.

    În prezent, în sediul din Pipera mai activează doar birourile Farmexim şi Help Net. „Am scos tot la vânzare. Vorbim de 26.000 mp, din care 4.600 reprezintă spaţii de birouri şi 10.000 mp înseamnă depozite. Vreau să vând pentru că nu pot să gestionez două imobile. Din vară vom funcţiona în totalitate la Baloteşti„, spune Buluc. Preţul cerut de antreprenor este de circa 600 de euro/mp, ceea ce înseamnă un cost total de 15,6 milioane de euro.

    „Sunt în discuţii. Nu m-am agitat pentru că nu sunt sub presiune. Nu vreau să vând în orice condiţii. Faptul că este în gura metroului o face una dintre cele mai bune zone. În plus, pe şoseaua Fabrica de Glucoză o să intre autostrada Bucureşti – Ploieşti, ceea ce îi oferă o poziţie foarte bună. Aici se poate face un foarte frumos centru comercial.„ Centrul logistic la Baloteşti include şi o clădire de 6.000 mp de birouri, cu termen de finalizare în luna iunie.

    Şeful Farmexim plănuieşte să cumpere şi un teren de 10-12 mii mp la Timişoara, unde va construi un depozit de 5.000 mp. „Cei trei mari (Mediplus, Farmexpert şi Farmexim – n.red.) continuă să facă investiţii. Va urma o perioadă de consolidare a pieţei în care distribuitorii mari îşi vor creşte afacerile pe seama reducerii activităţii celor mici.„

  • Ambasadorul Franţei: Vreau ca Bucureştiul să-şi păstreze clădirile vechi, sunt excepţionale

     Ambasadorul Philippe Gustin a povestit că Bucureştiul a fost, la sfârşitul secolului 19 – începutul secolului 20, “un paradis” pentru arhitecţi, întrucât erau bani mulţi din petrol şi a existat “o voinţă de a construi în mod vizibil, ostentativ şi astfel numeroşi arhitecţi au lucrat în România”.

    “Relaţiile dintre ţările noastre erau deja foarte strânse şi mai mult de jumătate din arhitecţii (60%) care au fost la Bucureşti, la sfârşitul secolului 19 – începutul secolului 20, au studiat în Franţa, la Beaux Arts, sau erau francezi. Un procent mic, circa 10% erau francezi. Dar aceşti arhitecţi francezi, precum Paul Gottereau, au avut şansa de a construi marile clădiri ale Bucureştiului: Ateneul, CEC. Aceste clăduri care sunt foarte vizibile. Au fost şi arhitecţi germani în număr mai mare, au fost şi arhitecţi olandezi.

    Această clădire (reşedinţa Franţei) a fost construită de un arhitect olandez. Aceştia au fost mai numeroşi dar au realizat clădiri mai mici. Acest amestec, acest melting-pot de arhitecţi şi banii care au fost au dus la construirea acestui oraş care seamănă mult cu Parisul, şi ca urmare a faptului că în Bucureşti, un oraş nou, a fost copiat sistemul baronului Osman, cu bulevarde largi, şi asta a contribuit la renumele de Micul Paris”, a explicat Gustin faptul că Bucureştiul era supranumit în acea epocă “Micul Paris”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Revolta din Ucraina, transmisă în direct pe Internet

     Posturile de televiziune pe Internet s-au înmulţit de la începutul protestelor, iar toate oferă programe în direct susţinute de prezentatori purtând căşti cu microfon care transmit din studiouri improvizate.

    Toate aceste posturi de televiziune transmit în special imagini de la manifestaţii, cum a procedat în 2004 postul de opoziţie Kanal 5, primul care a transmis imagini de la “revoluţia portocalie”, în urma căreia au ajuns la putere prooccidentalii.

    Ironia face ca postul Kanal 5 să fie în continuare foarte activ, însă preia programele postate online de aceste posturi, cum ar fi Espreso TV.

    Conţinutul programelor transmise de aceste posturi de televiziune online a urmat evoluţiile din Ucraina. Dacă în urmă cu două luni puteau fi văzute imagini cu mulţimea adunată în Piaţa Independenţei într-o atmosferă paşnică, programele sunt acum difuzate într-un ritm alert şi prezintă imagini de la intervenţia forţelor speciale ucraiene împotriva baricadelor ridicate de protestatari sau de la preluarea controlului asupra instituţiilor oficiale, ministerelor de la Kiev şi administraţiilor regionale din alte oraşe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România ar putea economisi până la 7 miliarde euro, dacă ar aplica măsuri de eficienţă energetică

     “Pierderile energetice în sectorul industrial ating 30-35% din energia consumată, în timp ce la clădiri se constată pierderi energetice de circa 40-50% din energia consumată”, se arată într-un comunicat al Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti şi al Asociaţiei Române pentru Promovarea Eficienţei Energetice (ARPEE).

    ARPEE are ca membri fondatori companiile BB, Alstom, Dalkia, EnergoBit, Elcomex, GDF SUEZ Energy România, Lafarge, OMV Petrom şi PricewaterhouseCoopers.

    Potrivit preşedintelui ARPEE, Gilles Humbert, eficienţa energetică este o “prioritate fundamentală în România”.

    Comisia Europeană a anunţat, în luna octombrie a anului trecut, că a lansat procedura de infringement împotriva României şi Cehiei pentru că nu au furnizat informaţii cu privire la implementarea unei directive referitoare la eficienţa energetică a clădirilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ALERTĂ TERORISTĂ în SUA: Patru clădiri ale Universităţii americane Harvard, evacuate – CNN

     Poliţia prestigioasei instituţii de învăţământ şi forţele de ordine din oraşul Cambridge au intervenit în campusul Universităţii.

    Patru clădiri au fost evacuate, iar echipele pirotehnice verifică informaţiile privind dispozitivele explozive.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Lucrările de construcţii au crescut la zece luni

     Ca serie brută, la lucrările de reparaţii capitale volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 28,3% şi la lucrările de întreţinere şi reparaţii curente cu 17,8%. Lucrările de construcţii noi au scăzut cu 8,5%, se arată într-un comunicat al INS.

    Pe obiecte de construcţii, volumul lucrărilor de construcţii a crescut la clădirile rezidenţiale cu 6,7% şi la clădirile nerezidenţiale cu 1,2%, iar construcţiile inginereşti au scăzut cu 0,1%.

    Ca serie ajustată, lucrările de reparaţii capitale şi lucrările de întreţinere şi reparaţii curente au crescut cu 31,2%, respectiv cu 13,9%. Pe obiecte de construcţii s-au înregistrat creşteri la clădirile rezidenţiale şi la clădirile nerezidenţiale cu 7,6%, respectiv cu 1,1%, în timp ce construcţiile inginereşti au scăzut cu 3,6%.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiul privind reabilitarea a zece clădiri cu risc seismic din Centrul Vechi, aprobat de Consiliul General. Care sunt imobilele vizate

     Proiectul de hotărâre are în vederea aprobarea unui studiu de fundamentare prin care să fie prospectată posibilitatea începerii unui proiect de investiţie în regim de concesiune de lucrări publice sau servicii ori printr-un parteneriat public- privat pentru consolidarea şi restaurarea clădirilor cu risc seismic din Centrul Istoric aflate în proprietatea municipiului Bucureşti.

    Pe lista imobilelor pentru care ar putea fi realizat studiul de fundamentare se află zece clădiri cu ani de construcţie între 1824 şi 1930, cu regim de înălţime de până la patru etaje şi cu suprafeţe între 144,45 metri pătraţi şi 3.132,85 metri pătraţi.

    Trei din cele zece clădiri sunt pe strada Lipscani, la numerele 33, 44 şi 75, alte două sunt pe strada Blănari, la numerele 6 şi 13 şi câte una pe străzile Franceză nr. 5, Covaci nr. 11, Bărăţiei nr. 50, Sfânta Vineri nr. 7, corpul B şi Calea Moşilor nr. 82 (cunoscută sub numele de Hanul Polonez).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zgonea vrea să recepţioneze clădirea Palatului Parlamentului, pentru a se putea accesa fonduri europene

     “Vreau să facem recepţia. Această clădire mănâncă bani mulţi de 23 de ani şi nu s-a încheiat niciodată recepţia. Dacă nu este recepţionată, nu este cadastrată, neavând cadastru nu putem aplica pentru fonduri europene”, a afirmat Valeriu Zgonea.

    El a spus că fără recepţia clădirii nu se poate face nimic, cum ar fi accesarea de fonduri europene pentru instalaţiile de încălzie, de energie electrică, pentru deşeuri.

    “Noi nu putem să accesăm fonduri pentru că nu avem instrumente, documente care să confere statului român că este proprietarul acestei clădiri şi atunci este exclus din strat de la fonduri europene”, a adăugat Zgonea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sud-coreenii vor ridica primul zgarie-nori invizibil. Cum functioneaza tehnologia ce ii permite sa dispara

     Incheon, orasul port de pe coasta de vest a Coreei de Sud va gazdui primul zgarie-nori care se va integra perfect in mediul incojurator, scrie Wall Street Journal.  

    Firma GDS Architects a anuntat saptamana trecuta ca guvernul sud-coreean a aprobat planurile pentru ridicarea unei cladiri echipate cu diode care emit lumini si camere de luat vederi ce imita cerul. Pe peretii turnului apar imagini generate de un calculator si videoclipuri care imita cerul si norii. Astfel, ochiul este pacalit sa creada ca intreaga cladire dispare in peisaj.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Valoarea tranzacţiilor imobiliare ar putea stagna în acest an la circa 200 milioane euro. Care au fost cele mai tranzacţionate proprietăţi

     “Cele mai tranzacţionate proprietăţi în perioada perioada 2010- 2013 au fost clădirile de birouri (42%), urmate de centrele comerciale (40%) şi de spaţiile industriale (10%). Interesul pentru clădiri de birouri şi centre comerciale va continua să crească, având în vedere dezvoltarea acestor segmente şi apetitul tot mai mare pentru aceste proprietăţi. Astfel, nivelul din 2012 (peste 200 milioane de euro) ar putea fi egalat până la finalul anului 2013, însă cel din 2010 şi 2011 (peste 300 milioane de euro în fiecare an) este dificil de atins”, a apreciat Iorgu, într-un comunicat al companiei de consultanţă imobiliară.

    Potrivit CBRE, volumul total investiţional din România a crescut cu 32% la 79 milioane de euro în primul semestru al acestui an, comparativ cu aceeaşi perioadă a anului precedent. Proprietăţile prime din întreaga ţară continuă să fie atractive atât pentru investitorii internaţionali, cât şi pentru cei locali, o creştere a acestui interes fiind înregistrată pe piaţa de centre comerciale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro