BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Dovada că niciodată nu trebuie să renunţi: A eşuat cu primul business, dar a perseverat şi a prins aripi. Povestea braşoveanului care a reuşit să ajungă la primul milion de lei afaceri

    Firma de cercetare înfiinţată de cercetătorul care şi-a luat doctoratul cu o teză care a studiat primele zece ediţii din catalogul 100 Tineri Manageri de top a depăşit anul trecut pragul de un milion de lei cifră de afaceri. A doua încercare a antreprenorului de a dezvolta propria firmă a prins aripi, dar prima experienţă a fost un eşec. Cum a fost drumul până aici şi ce planuri are în continuare, povesteşte braşoveanul Romulus Oprica, cel care a înfiinţat şi a crescut BrandBerry.

    În această etapă a dezvoltării firmei, spune antreprenorul care a înfiinţat firma de cercetare de piaţă BrandBerry, rolul său s-a transformat tot mai mult în unul de project manager. În continuare se ocupă de vânzări, analiză de date şi consultanţă, dar procentul cel mai mare din timp îi este ocupat de mangementul proiectelor şi facilitarea colaborării experţilor implicaţi în proiecte. „Dacă ar fi să descriu în câteva cuvinte rolul meu de acum, aş spune că sunt «BD în acţiune»; dar nu «brigada diverse», deşi fac diverse, ci «business developer». Cel puţin în ultimii trei ani acesta a fost primordial rolul meu, în detrimentul analizelor de date şi raportărilor către client. Dacă l-aş pune pe fiu-meu cel mare să descrie ce fac, ar spune că «toată ziua stau la cafele», ceea ce, evident, e consistent cu poziţia de BD.”

    Modelul pe care funcţionează BrandBerry este de tip colaborativ, „deci nu pot spune că am oameni «în subordine». Există proiecte în care sunt implicaţi şi câte 150 de oameni, cum ar fi cercetările reprezentative naţional desfăşurate «on-field», dar majoritatea proiectelor presupun coordonarea unei echipe de cinci până la zece oameni.”

    Anul trecut, BrandBerry a depăşit, după cum spune chiar Romulus Oprica, pragul psihologic de un milion de lei cifră de afaceri, „prag care, evident, este unul încă mic, dar foarte promiţător şi am pus bazele unui proiect pe care urmează să-l lansăm în toamna lui 2018”. Pentru anul în curs, planurile se referă la un plus de 30% faţă de rezultatele din 2017.

    Despre parcursul său profesional, antreprenorul spune: „Am lucrat de puştan; părinţii mei aveau un mic magazin şi am făcut multă practică în el – micul comerţ din anii ’90, până în 2000. După absolvirea facultăţii, când am decis că rămân în ţară, am vrut să mă angajez, dar am ratat două joburi şi am decis că mă fac antreprenor şi să realizez studii de piaţă”.

    Profilul său educaţional este unul eminamente socio-uman, dar cu multă practică în vânzări şi relaţii cu clienţii. A absolvit liceul cu profil psiho-pedagogic din Braşov, prima sa calificare fiind de învăţător/educatoare; „în nomenclatorul de meserii nu există echivalentul masculin pentru «educatoare», aşa că m-au asimilat. Facultatea de sociologie a fost o alegere necontrastantă, iar faptul că am început-o la Braşov a fost determinat mai degrabă de constrângeri economice”. Pe aceeaşi filieră, socio-umane, a urmat şi masterul la câţiva ani distanţă şi, ceva mai recent, doctoratul. Educaţia a fost esenţială în evoluţia sa, în perioada studenţiei având şi prima ieşire din ţară, cu o bursă Erasmus, în Copenhaga, punctează Oprica. „A fost unul dintre cei mai marcanţi ani din viaţa mea; primisem bursa pentru o perioadă de trei luni, dar am rămas un întreg an universitar. E greu de povestit în câteva cuvinte şocul cultural pe care l-am trăit acolo.”

    În timpul facultăţii a lucrat, ca mulţi dintre colegii săi, ca operator de interviu (în cercetare de piaţă), dar a fost şi profesor suplinitor pentru doi ani, iar în perioada bursei în Copenhaga a avut chiar două slujbe. Bursa primită era total insuficientă şi a ales să îşi prelungească şederea, aşa că a fost constrâns să lucrez; „am lucrat şi în curăţenie şi am fost pentru câteva luni «starter» (ajutor de bucătar) într-un restaurant mexican. În ultimul an de facultate m-am dedicat ONG-urilor şi m-am plimbat în multe schimburi de tineret susţinute de Uniunea Europeană. A fost unul dintre cei mai liberi ani ai mei.”

    După absolvirea facultăţii, când a decis să rămână în ţară, a vrut să se angajeze. Prima experienţă, povesteşte Oprica, a fost cu un om de afaceri din Braşov pentru care ar fi trebuit să facă business development în HoReCa. „Când am început efectiv lucrul m-am trezit cu o cutie mare în braţe, plină cu hârtie igienică şi şerveţele, şi mi-a zis: «Vinde!». Nu prea ne-am înţeles asupra modului în care trebuie să abordăm piaţa şi am convenit să ne despărţim prieteneşte.” A aplicat apoi pentru un alt job, de reprezentant regional al unui importator mare de anvelope şi acumulatori; a trecut de toate interviurile şi, când să semneze contractul de angajare, proprietarul a aflat că tânărul nu avea experienţă la condus. „Mi-a zis că «nu mă poate trimite la moarte pe drumurile patriei»”.

    Aşa că, după ce a ratat două joburi, a decis să mizeze pe antreprenoriat şi să facă studii de piaţă. „Mi s-a părut că este singurul lucru pe care ştiu să-l fac. Nu ştiam, dar am învâţat «the hard way». Am pornit pe jos, la propriu.” Îşi aminteşte că avea un client în afara Braşovului; mergea cu transportul în comun până la capăt de linie, de acolo lua taxiul, ca să nu ajungă cu pantofii murdari la destinaţie, dar de întors în oraş i s-a întâmplat de cele mai multe ori să meargă pe jos, pentru că nu mai avea bani de taxi şi pentru întoarcere. „Am avut multă încredere că pot să ofer în Braşov servicii de care nimeni nu avea nevoie la acel moment. Eram un specimen destul de exotic. Ne-am dezvoltat mai întâi pe plan local, după câţiva ani am evoluat la regional şi, din 2009, am făcut pasul în a realiza cercetări la nivel naţional.”

    Evaluează acum că a avut foarte mult noroc, pentru că demersul său a debutat după o perioadă de aproape trei ani în care lăsase pe locul secund cercetările, pentru că a vrut să construiască o reţea de site-uri locale. Încă nu exista în România nicio reţea de acel gen şi a crezut că o să fie un succes răsunător. „Ideea a fost bună, am obţinut finanţare şi apoi, pentru că nu aveam deloc expertiză în acel gen de afaceri, ajutat şi de criza din 2008, am dat-o de gard în cel mai victorios stil posibil. M-a demoralizat rău de tot! Am avut noroc de un om extraordinar lângă mine, care mi-a spus că ar fi cazul să mă opresc din a încerca să salvez ceva ce deja murise. Mă ataşasem prea mult de ideea mea şi nu doream să accept eşecul.”

    Faptul că în 2008-2009 criza economică era în toi s-a dovedit pentru antreprenorul aflat la început de drum o oportunitate mare, pentru că i-a permis să acceseze clienţi mari, care până la acel moment nu se uitau la cost. „Am venit cu nişte preţuri foarte competitive, ceea ce era bine, dar nu suficient. A fost nevoie de multe întâlniri pentru a-i convinge pe clienţi că pot lucra cu încredere cu noi. Am avut un client care după nişte ani, când ne-am împrietenit, mi-a mărturisit că în departamentul lor colegii mă numeau «Domnul Insistentul» – exact aşa, cu articol hotărât pe insistent.” 

    A fost o perioadă în aventura antreprenoriatului, până prin 2014-2015, când, spune Romulus Oprica, „eram şi portar, şi mijlocaş, şi atacant; eu centram, eu dădeam cu capul  adică făceam de toate. În 2014, după finalizarea doctoratului, am reorganizat modelul de business şi m-am asociat (la nivel de proiecte) cu mai mulţi profesionişti din domenii conexe şi complementare, ceea ce a dus la creşterea exponenţială a afacerii. Am trecut de la one-man-show la echipă.” Iar în ultimii trei ani, povesteşte braşoveanul, a avut mai multe proiecte de consultanţă pe care le-au putut accesa şi companii locale, iar BrandBerry a fost folosită ca studiu de caz de către BERD (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare) pentru a exemplifica beneficiile programului KnowHow Romania, program prin care BERD facilitează accesul la servicii profesionale de consultanţă, oferind finanţare nerambursabilă IMM-urilor pentru a le ajuta să se dezvolte şi să devină mai competitive.

    Doctoratul a fost, cel puţin iniţial, o decizie mai degrabă de business, mărturiseşte franc, pentru că dorea să ajungă la nişte manageri şi nu reuşea. „Decizia mea a întâlnit deschiderea neaşteptată a unuia dintre cei mai faini oameni pe care îi cunosc, antropologul Vintilă Mihăilescu, care mi-a acceptat tema de cercetare şi mai apoi m-a lăsat să dau cu capul de pragul de sus ca să mai cobor din nori şi să văd pe unde merg.” Tot în perioada şcolii doctorale l-a avut ca profesor pe Bogdan Voicu, de la care a învăţat cu adevărat statistică. „În mod special aceşti doi oameni au avut un impact semnificativ asupra modului în care mi-am reorganizat micul business, m-au ajutat să cresc şi să cred că pot mai mult. De fapt, în acea perioadă am interacţionat pentru prima dată cu proiectul vostru, Tineri manageri de top, pentru că îi alesesem ca temă de cercetare; doream să aflu care-i patternul pentru a deveni tânăr manager de top. Îmi amintesc că citeam cu multă admiraţie poveştile celor prezenţi în catalog şi mă gândeam, uşor ruşinat de îndrăzneala mea, cum ar fi să fiu şi eu pe acest podium al celor care au reuşit…”.
    În 2014, după finalizarea doctoratului, care a avut ca temă ediţiile de până atunci a catalogului 100 tineri manageri de top, realizat de Business Magazin, a reorganizat modelul de business şi s-a asociat (la nivel de proiecte) cu mai mulţi profesionişti din domenii conexe, ceea ce a dus la creşterea afacerii. 

    Despre planurile pe termen lung, Romulus Oprica spune că de ceva vreme se apropie tot mai mult de mediul academic, dorindu-şi ca în viitorul apropiat să fie implicat şi mai activ în acest domeniu. „Cred că în cinci-zece ani rolul nostru va fi mai degrabă unul de consultanţi în cercetare, de experţi care-i învaţă pe beneficiari cum să interpreteze datele la care au deja acces.” 

  • Cercetătorul care a depăşit milionul

    În această etapă a dezvoltării firmei, spune antreprenorul care a înfiinţat firma de cercetare de piaţă BrandBerry, rolul său s-a transformat tot mai mult în unul de project manager. În continuare se ocupă de vânzări, analiză de date şi consultanţă, dar procentul cel mai mare din timp îi este ocupat de mangementul proiectelor şi facilitarea colaborării experţilor implicaţi în proiecte. „Dacă ar fi să descriu în câteva cuvinte rolul meu de acum, aş spune că sunt «BD în acţiune»; dar nu «brigada diverse», deşi fac diverse, ci «business developer». Cel puţin în ultimii trei ani acesta a fost primordial rolul meu, în detrimentul analizelor de date şi raportărilor către client. Dacă l-aş pune pe fiu-meu cel mare să descrie ce fac, ar spune că «toată ziua stau la cafele», ceea ce, evident, e consistent cu poziţia de BD.”

    Modelul pe care funcţionează BrandBerry este de tip colaborativ, „deci nu pot spune că am oameni «în subordine». Există proiecte în care sunt implicaţi şi câte 150 de oameni, cum ar fi cercetările reprezentative naţional desfăşurate «on-field», dar majoritatea proiectelor presupun coordonarea unei echipe de cinci până la zece oameni.”

    Anul trecut, BrandBerry a depăşit, după cum spune chiar Romulus Oprica, pragul psihologic de un milion de lei cifră de afaceri, „prag care, evident, este unul încă mic, dar foarte promiţător şi am pus bazele unui proiect pe care urmează să-l lansăm în toamna lui 2018”. Pentru anul în curs, planurile se referă la un plus de 30% faţă de rezultatele din 2017.

    Despre parcursul său profesional, antreprenorul spune: „Am lucrat de puştan; părinţii mei aveau un mic magazin şi am făcut multă practică în el – micul comerţ din anii ’90, până în 2000. După absolvirea facultăţii, când am decis că rămân în ţară, am vrut să mă angajez, dar am ratat două joburi şi am decis că mă fac antreprenor şi să realizez studii de piaţă”.

    Profilul său educaţional este unul eminamente socio-uman, dar cu multă practică în vânzări şi relaţii cu clienţii. A absolvit liceul cu profil psiho-pedagogic din Braşov, prima sa calificare fiind de învăţător/educatoare; „în nomenclatorul de meserii nu există echivalentul masculin pentru «educatoare», aşa că m-au asimilat. Facultatea de sociologie a fost o alegere necontrastantă, iar faptul că am început-o la Braşov a fost determinat mai degrabă de constrângeri economice”. Pe aceeaşi filieră, socio-umane, a urmat şi masterul la câţiva ani distanţă şi, ceva mai recent, doctoratul. Educaţia a fost esenţială în evoluţia sa, în perioada studenţiei având şi prima ieşire din ţară, cu o bursă Erasmus, în Copenhaga, punctează Oprica. „A fost unul dintre cei mai marcanţi ani din viaţa mea; primisem bursa pentru o perioadă de trei luni, dar am rămas un întreg an universitar. E greu de povestit în câteva cuvinte şocul cultural pe care l-am trăit acolo.”

    În timpul facultăţii a lucrat, ca mulţi dintre colegii săi, ca operator de interviu (în cercetare de piaţă), dar a fost şi profesor suplinitor pentru doi ani, iar în perioada bursei în Copenhaga a avut chiar două slujbe. Bursa primită era total insuficientă şi a ales să îşi prelungească şederea, aşa că a fost constrâns să lucrez; „am lucrat şi în curăţenie şi am fost pentru câteva luni «starter» (ajutor de bucătar) într-un restaurant mexican. În ultimul an de facultate m-am dedicat ONG-urilor şi m-am plimbat în multe schimburi de tineret susţinute de Uniunea Europeană. A fost unul dintre cei mai liberi ani ai mei.”

    După absolvirea facultăţii, când a decis să rămână în ţară, a vrut să se angajeze. Prima experienţă, povesteşte Oprica, a fost cu un om de afaceri din Braşov pentru care ar fi trebuit să facă business development în HoReCa. „Când am început efectiv lucrul m-am trezit cu o cutie mare în braţe, plină cu hârtie igienică şi şerveţele, şi mi-a zis: «Vinde!». Nu prea ne-am înţeles asupra modului în care trebuie să abordăm piaţa şi am convenit să ne despărţim prieteneşte.” A aplicat apoi pentru un alt job, de reprezentant regional al unui importator mare de anvelope şi acumulatori; a trecut de toate interviurile şi, când să semneze contractul de angajare, proprietarul a aflat că tânărul nu avea experienţă la condus. „Mi-a zis că «nu mă poate trimite la moarte pe drumurile patriei»”.

    Aşa că, după ce a ratat două joburi, a decis să mizeze pe antreprenoriat şi să facă studii de piaţă. „Mi s-a părut că este singurul lucru pe care ştiu să-l fac. Nu ştiam, dar am învâţat «the hard way». Am pornit pe jos, la propriu.” Îşi aminteşte că avea un client în afara Braşovului; mergea cu transportul în comun până la capăt de linie, de acolo lua taxiul, ca să nu ajungă cu pantofii murdari la destinaţie, dar de întors în oraş i s-a întâmplat de cele mai multe ori să meargă pe jos, pentru că nu mai avea bani de taxi şi pentru întoarcere. „Am avut multă încredere că pot să ofer în Braşov servicii de care nimeni nu avea nevoie la acel moment. Eram un specimen destul de exotic. Ne-am dezvoltat mai întâi pe plan local, după câţiva ani am evoluat la regional şi, din 2009, am făcut pasul în a realiza cercetări la nivel naţional.”

    Evaluează acum că a avut foarte mult noroc, pentru că demersul său a debutat după o perioadă de aproape trei ani în care lăsase pe locul secund cercetările, pentru că a vrut să construiască o reţea de site-uri locale. Încă nu exista în România nicio reţea de acel gen şi a crezut că o să fie un succes răsunător. „Ideea a fost bună, am obţinut finanţare şi apoi, pentru că nu aveam deloc expertiză în acel gen de afaceri, ajutat şi de criza din 2008, am dat-o de gard în cel mai victorios stil posibil. M-a demoralizat rău de tot! Am avut noroc de un om extraordinar lângă mine, care mi-a spus că ar fi cazul să mă opresc din a încerca să salvez ceva ce deja murise. Mă ataşasem prea mult de ideea mea şi nu doream să accept eşecul.”

    Faptul că în 2008-2009 criza economică era în toi s-a dovedit pentru antreprenorul aflat la început de drum o oportunitate mare, pentru că i-a permis să acceseze clienţi mari, care până la acel moment nu se uitau la cost. „Am venit cu nişte preţuri foarte competitive, ceea ce era bine, dar nu suficient. A fost nevoie de multe întâlniri pentru a-i convinge pe clienţi că pot lucra cu încredere cu noi. Am avut un client care după nişte ani, când ne-am împrietenit, mi-a mărturisit că în departamentul lor colegii mă numeau «Domnul Insistentul» – exact aşa, cu articol hotărât pe insistent.” 

    A fost o perioadă în aventura antreprenoriatului, până prin 2014-2015, când, spune Romulus Oprica, „eram şi portar, şi mijlocaş, şi atacant; eu centram, eu dădeam cu capul  adică făceam de toate. În 2014, după finalizarea doctoratului, am reorganizat modelul de business şi m-am asociat (la nivel de proiecte) cu mai mulţi profesionişti din domenii conexe şi complementare, ceea ce a dus la creşterea exponenţială a afacerii. Am trecut de la one-man-show la echipă.” Iar în ultimii trei ani, povesteşte braşoveanul, a avut mai multe proiecte de consultanţă pe care le-au putut accesa şi companii locale, iar BrandBerry a fost folosită ca studiu de caz de către BERD (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare) pentru a exemplifica beneficiile programului KnowHow Romania, program prin care BERD facilitează accesul la servicii profesionale de consultanţă, oferind finanţare nerambursabilă IMM-urilor pentru a le ajuta să se dezvolte şi să devină mai competitive.

    Doctoratul a fost, cel puţin iniţial, o decizie mai degrabă de business, mărturiseşte franc, pentru că dorea să ajungă la nişte manageri şi nu reuşea. „Decizia mea a întâlnit deschiderea neaşteptată a unuia dintre cei mai faini oameni pe care îi cunosc, antropologul Vintilă Mihăilescu, care mi-a acceptat tema de cercetare şi mai apoi m-a lăsat să dau cu capul de pragul de sus ca să mai cobor din nori şi să văd pe unde merg.” Tot în perioada şcolii doctorale l-a avut ca profesor pe Bogdan Voicu, de la care a învăţat cu adevărat statistică. „În mod special aceşti doi oameni au avut un impact semnificativ asupra modului în care mi-am reorganizat micul business, m-au ajutat să cresc şi să cred că pot mai mult. De fapt, în acea perioadă am interacţionat pentru prima dată cu proiectul vostru, Tineri manageri de top, pentru că îi alesesem ca temă de cercetare; doream să aflu care-i patternul pentru a deveni tânăr manager de top. Îmi amintesc că citeam cu multă admiraţie poveştile celor prezenţi în catalog şi mă gândeam, uşor ruşinat de îndrăzneala mea, cum ar fi să fiu şi eu pe acest podium al celor care au reuşit…”.
    În 2014, după finalizarea doctoratului, care a avut ca temă ediţiile de până atunci a catalogului 100 tineri manageri de top, realizat de Business Magazin, a reorganizat modelul de business şi s-a asociat (la nivel de proiecte) cu mai mulţi profesionişti din domenii conexe, ceea ce a dus la creşterea afacerii. 

    Despre planurile pe termen lung, Romulus Oprica spune că de ceva vreme se apropie tot mai mult de mediul academic, dorindu-şi ca în viitorul apropiat să fie implicat şi mai activ în acest domeniu. „Cred că în cinci-zece ani rolul nostru va fi mai degrabă unul de consultanţi în cercetare, de experţi care-i învaţă pe beneficiari cum să interpreteze datele la care au deja acces.” 

  • Producătorul Heineken vede prima scădere a vânzărilor după doi ani

    Aceasta este prima scădere a businessului companiei în ultimii ani şi vine în condiţiile în care piaţa berii a consemnat o majorare în 2017.

    Anul trecut, românii au consumat peste 16 milioane de hectolitri de bere (82 de litri per capita în medie), mai mult cu 2% faţă de anul precedent, conform datelor de la Asociaţia Berarii României.

    În plus, brandul Heineken a înregistrat vânzări cu peste 10% mai mari în România în 2017, arată cel mai recent raport al companiei-mamă din Olanda. Acesta este al doilea an consecutiv în care compania înregistrează o creştere de peste două cifre cu cel mai cunoscut brand din portofoliu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deichmann România a terminat 2017 cu o cifră de afaceri de 414 milioane lei

    Deichmann România a deschis primele magazine în 2007 şi de atunci şi-a extins în continuare reţeaua de magazine. Compania este prezentă în 90 de locaţii, cu 8 magazine mai mult decât în 2016. Numărul angajaţilor din sediul central şi din magazine a crescut, ajungând la 652 (2016: 629). Pentru anul curent 2018 sunt planificate alte nouă magazine noi.

    DEICHMANN România este o filială a companiei DEICHMANN SE. Aceasta este lider de piaţă în comerţul german şi european de încălţăminte. În anul 2017 grupul DEICHMANN a vândut în toată lumea 176,6 milioane de perechi de pantofi în filialele sale şi prin magazinele sale online – cu peste trei milioane de perechi mai mult decât în anul anterior. În cele 25 de ţări europene şi în SUA grupul a obţinut în exerciţiul financiar terminat o cifră de afaceri brută de 5,8 miliarde Euro (net 5 miliarde Euro) – cea mai mare din istoria de peste 100 de ani a firmei. Creşterea cifrei de afaceri, neluând în considerare efectul cursului valutar, este de 5,9%. În magazinele cu vechime mai mare de un an creşterea a fost de 2,8%.

    Cel mai mare comerciant de încălţăminte din Europa a desfăşurat operaţiuni la sfârşitul anului 2017 într-un total de 3.989 magazine, precum şi în 36 magazine online şi are 39.564 angajaţi. Pentru anul curent DEICHMANN plănuieşte investiţii la nivel record: 245 milioane Euro sunt investite în infrastructura internaţională şi digitalizare. Din aceştia 102 milioane Euro numai în Germania.
    60% din cifra de afaceri este obţinută între timp de grupul DEICHMANN în afara Germaniei. În anul 2017 compania a deschis primele magazine în Franţa şi Belgia.

    În anul curent compania va creşte în continuare densitatea reţelei sale de magazine pe plan internaţional, în prim plan fiind creşterea calitativă.

    În total grupul DEICHMANN plănuieşte să deschidă 208 filiale noi pe plan mondial. În plus, aproximativ 270 magazine vor fi modernizate, mai multe decât oricând.

  • Veniturile operaţionale ale AFI Europe România au ajuns la 13,6 milioane de euro în primul trimestru al anului

    AFI Cotroceni, cel mai mare mall din România, a raportat un venit operaţional net de peste 9 milioane de euro în primele trei luni, reprezentând o creştere de 8% faţă de primul trimestru din 2017. Numărul de vizitatori din AFI Cotroceni a crescut la 56.000 de vizitatori pe zi în primul trimestru, o creştere de 13% comparativ cu T1 2017, datorată în principal extinderii magazinului Zara la o suprafaţă de 4.000 mp şi a deschiderii magazinului Peek&Cloppenburg de la finalul anului trecut. În consecinţă, şi vânzările retailerilor (cifra de afaceri) au înregistrat o creştere de 6%, comparativ cu T1 2017.

    Anul trecut, AFI Cotroceni a fost evaluat la 501 milioane de euro.

    Vânzările retailerilor (cifra de afaceri) din mall-ul AFI Ploieşti, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 34.000 mp, au crescut cu 11%, comparativ cu T1 2017, ajungând la peste 65 milioane de lei. Numărul de vizitatori ai mall-ului a depăşit 15.000 de persoane pe zi, iar gradul de ocupare rămane constant, la 99%. Datorită rezultatelor din ce în ce mai bune, suprafaţa mall-ului urmează a fi extinsă în viitorul apropiat.

    Proiectul de birouri AFI Park, cu o suprafaţă totală închiriabilă de 70.000 mp şi un venit anual estimat la 13 milioane de euro, înregistrează un grad de ocupare de 99%. Valoarea celor cinci clădiri ale proiectului este de 165 milioane de euro, conform evaluărilor realizate în 2017.

  • Harta de business a României. Cum s-a schimbat în ultimul deceniu harta de business a României: economia celor zece judeţe care generează 70% din cifra de afaceri din ţară

    Dacă cifra de afaceri a companiilor din Capitală a scăzut cu 29% anul trecut faţă de 2008, în alte 11 judeţe, beneficiare ale unor investiţii de sute de milioane de euro, businessul a înregistrat cel puţin o dublare în acelaşi interval. În perioada 2008-2016 cifra de afaceri totală a companiilor din România a crescut cu 19% în lei, la 1.300 mld. lei (285 mld. euro).

    În Argeş, judeţ „tractat“ de locomo­tiva Dacia şi de furnizorii săi, cifra de afaceri s-a majorat cu 242% în perioada 2008-2016 şi a ajuns anul trecut la 52 mld. lei. Dacia reprezintă 40% din acest rulaj, iar avansul Dacia a făcut ca Argeşul să ajungă pe primul loc în topul creşterilor în România în intervalul ultimilor ani.

    Doar Argeşul şi Ilfovul se pot „lăuda“ cu o creştere de peste 200% a cifrei de afa­ceri a companiilor înregistrate în jude­ţe, avans care se datorează atât dezvoltării fir­me­­lor vechi, cu tradiţie din judeţ, dar şi in­ves­­ti­ţiilor noi. Mai mult, Ilfovul a câşti­gat şi din mutarea sediilor unor companii din Bu­cu­reşti odată cu explozia reziden­ţia­lă care a cu­­prins şi multe din zonele de lângă Capitală. 

    Vezi continuarea pe www.zf.ro

  • Automobile Dacia a înregistrat anul trecut o cifră de afaceri în creştere cu 11,45%, la 5,1 mld euro

    Rezultatul înainte de impozit s-a ridicat la 550,5 milioane lei (120,5 milioane de euro), în creştere cu 9% faţă de 2016, a precizat Bocşariu. „În 2017, profitul din exploatare a urmat tendinţa cifrei de afaceri, fiind cu 57 milioane de lei mai mare decât cel din 2016, deci creşterea de business explică în cea mai mare parte această evoluţie favorabilă” a spus directorul.

    Contribuţia vânzărilor de autovehicule şi de componente auto la realizarea cifrei de afaceri a fost de 92% din totalul cifrei de afaceri, în creştere faţă de anul 2016.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care sunt cele 6 companii româneşti care au intrat în topurile europene

    România s-a impus în ultimii ani ca una dintre ţările cu cei mai buni specialişti în IT din Europa, sau chiar din lume, în condiţiile în care un număr foarte mare de români lucrează şi gestionează proiecte de anvergură în cadrul unor giganţi IT precum Microsoft, Google, IBM sau Oracle la sediile centrale ale acestora din SUA. Totodată însă, România nu s-a impus doar ca ţară cu costuri salariale mai mici şi forţă de muncă bine pregătită în domeniul tehnic, ci şi ca una dintre pieţele cu idei inovatoare în tehnologie. Astfel, în ultimii cinci ani, România s-a impus ca un hub de tehnologie de referinţă în Europa, Bucureştiul în special, dar şi oraşele din vestul ţării găzduind cele mai multe dintre companiile cu cele mai mari creşteri la nivel european.

    Printre acestea se numără Trencadis, Tremend, Accesa IT Consulting, Apsisware, Qualitance şi Qualteh JR, cele şase companii intrând în topurile FT 1000 (ediţia 2018), Deloitte Technology Fast 500 EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) şi Deloitte Technology Fast 50 CE (Europa Centrală), ediţiile 2017, pe baza creşterii cifrei de afaceri înregistrate între anii 2013 şi 2016.

    Cele şase companii locale de tehnologie au demonstrat că România este o ţară de referinţă pentru industria IT la nivelul Europei şi nu numai, dezvoltând soluţii folosite de unii dintre cei mai mari jucători din diferite industrii, precum auto, financiar-bancară, de asigurări sau medicală.

    Evoluţia rapidă a acestor companii a fost posibilă datorită resurselor tehnice – dezvoltarea infrastructurii de internet fix în bandă largă şi de internet mobil 4G şi avansul tehnologic alert din ultimii ani – precum şi a resurselor umane – specialişti în IT foarte bine pregătiţi şi buni manageri, care au ştiut atât să identifice oportunităţile de business, cât şi să livreze soluţii la standarde înalte.

    Companiile locale de tehnologie Trencadis, Tremend, Accesa IT Consulting şi Qualitance au înregistrat în perioada 2013-2016 rate medii de creştere ale cifrei de afaceri curpinse între 47% şi 100%, fiind astfel prezente în ediţia 2018 a topului celor 1.000 de firme europene cu cea mai rapidă rată de dezvoltare a businessului realizat de publicaţia britanică Financial Times şi portalul american Statista.com.
    Totodată, Trencadis şi Tremend au intrat, alături de Apsisware şi Qualitance, în cadrul Deloitte Technology Fast 500 EMEA şi de Qualteh în topul Deloitte Technology Fast 50 CE.

    Integratorul IT Trencadis Corp. din Baia Mare, firma locală cu cea mai bună poziţionare din clasamentul FT, dar şi din topurile Deloitte Technology Fast 500 şi Deloitte Technology Fast 50, a înregistrat în perioada 2013-2016 o rată medie de creştere de 100,9%, afacerea ajungând la 19,6 mil. lei (4,4 mil. euro) în 2016.

    „Am fost listaţi prima dată în cadrul Deloitte Technology Fast 50 CE Europe în 2014, ulterior apărând din nou în acest clasament în 2017. Totodată, am intrat şi în topul Deloitte Technology Fast 500 EMEA în 2016 şi în 2017, iar anul acesta am fost listaţi şi în topurile publicaţiilor internaţionale de business Financial Times – FT 1000: Europe’s Fastest Growing Companies şi Inc. 5000: Inc. 5000 Europe”, spune Radu Negulescu, acţionar majoritar în cadrul Trencadis, cu o participaţie de 82%.

    Compania din Baia Mare a continuat să crească accelerat şi anul trecut, înregistrând o cifră de afaceri de 29,7 milioane lei, ceea ce înseamnă un plus de 47% faţă de 2016. Avansul a fost generat în principal de diversificarea portofoliului de servicii şi produse şi de dezvoltarea echipelor comerciale si tehnice.

    „Trencadis este o companie românească, specializată în soluţii software adresate atât mediului guvernamental, cât şi celui privat. Susţinem optimizarea şi inovarea proceselor de business ale clienţilor noştri în relaţie cu beneficiarii acestora prin activităţi ca: integrare de sisteme, dezvoltare software şi managementul infrastructurii. Creşterea companiei din ultimii ani a fost susţinută de diversificarea competenţelor echipei cu focus pe tehnologii de ultimă generaţie din domenii ca GIS sau cloud computing”, explică Negulescu.

    Trencadis a fost înfiinţată în 2007 în Baia Mare, iar ulterior s-a extins şi în alte oraşe ale ţării, acum fiind prezentă la nivel naţional, cu operaţiuni şi în Bucureşti, Cluj-Napoca şi Oradea.  

    Ce impact a avut includerea companiei în cadrul celor mai prestigioase topuri din Europa?

    „Nominalizarea Trencadis în cele două topuri care includ companii din zonele EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – n.red.) şi CE Europe (Europa Centrală – n. red.) reprezintă un element de prestigiu pentru imaginea noastră, venind să confirme rezultatele obţinute pe parcursul celor unsprezece ani de activitate. În ceea ce priveşte relaţionarea cu partenerii externi care nu desfăşoară operaţiuni în România, acest element a contribuit la creşterea notorietăţii Trencadis”, afirmă antreprenorul.

    Obiectivul Trencadis pe termen lung este ca prin creştere organică să devină liderul pieţei naţionale de servicii şi integrare IT&C, neavând momentan un plan de exit. „De asemenea, strategia noastră include obiective majore cu privire la dezvoltarea portofoliului propriu de produse bazate pe tehnologii din ariile IoT, big data şi machine learning. O altă direcţie importantă de dezvoltare pentru echipa noastră se referă la extinderea portofoliului de clienţi şi parteneri la nivel internaţional”, adaugă Negulescu.

    Pentru anul în curs, Trencadis vizează consolidarea direcţiilor strategice iniţiate în anii anteriori pentru atingerea obiectivelor pe termen lung. „Ne propunem să creştem substanţial portofoliul de proiecte de e-government în România şi să iniţiem livrarea primelor proiecte de anvergură în zona internaţională.”

  • Cea mai mare companie din România: Dacia a apăsat pedala de acceleraţie şi a urcat cu 11,4%, la un business de 5,07 mld. euro în 2017

    În ceea ce priveşte profitul, acesta a urcat cu aproape 18% la 539 mil. lei de 456 mil. lei.
     
    În total, uzina Dacia de la Mioveni a înregistrat în primele trei luni ale acestui an o creştere a producţiei de 2% faţă de perioada similară a anului trecut, la un total de aproape 85.400 de unităţi, potrivit datelor Asociaţiei Constructorilor de Automobile din România (ACAROM).
     
    În total, producţia din primele trei luni ale anului are o valoare de piaţă de aproape 1,3 mld. euro dacă se ia în calcul un preţ mediu de 15.000 de euro cu TVA.
     

  • Profitul Oltchim a crescut de şase ori în trimestrul I 2018, la 46,3 mil. lei, datoriile au scăzut

    Cifra de afaceri a combinatului chimic a crescut la 297,5 milioane de lei (faţă de 221,7 milioane de lei în trimestrul I 2017), pe fondul creşterii vânzărilor atât pe piaţa internă (66,1 milioane de lei, faţă de 54,7 milioane de lei), cât şi la export (231,4 milioane de lei, faţă de 167 milioane de lei).

    Numărul mediu de salariaţi a crescut uşor, de la 1.944 de persoane în trimestrul I 2018 la 1.954 de persoane în trimestrul I 2018.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro