BusinessMagazin

Tag: cetateni

  • Care este cea mai optimistă ţară din Europa şi cetăţenii cărei ţări cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitor

    Una dintre cele mai mici ţări din Uniunea Europeană, cu o populaţie de doar 1,3 milioane, este şi cea mai optimistă ţară în ceea ce priveşte viitorul, informează Quartz

    Doar 4% dintre estonieni cred că odraslele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar, potrivit unui sondaj recent realizat de Intrum Justitia. Răspunsul estonienilor a fost mult mai optimist decât media europeană (unde 18% dintre europeni cred că fii şi fiicele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar).

    Nici Danemarca (9%) şi nici Slovacia (10%) nu sunt departe de Estonia când vine vorba de optimismul asupr viitorului. Pe de altă parte aproape jumătate dintre greci sunt de părere că urmaşii lor vor trăi mai prost, 33% dintre francezi susţin acelaşi lucru şi 32% dintre spanioli. În timp ce puţin mai mult de jumătate (56%) dintre americani cred că viitorul copiilor lor va fi mai întunecat. România nu a fost inclusă în studiul condus de Intrum Justitia.

    Cu toate că estonieni sunt optimişti, doar 17% dintre ei cred că economia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, sub media europeană de 20%. La acest capitol, Irlanda stă cel mai bine urmată de Olanda şi Cehia, unde 34%, 32% şi respectiv 30% dintre cetăţeni cred că economia merge într-o direcţie bună.

    Pe de altă parte, doar 5% dintre greci cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Nici Ungaria sau Franta nu stă mai bine deoarece doar 11%, respectiv 13% dintre cetăţeni cred că economia merge bine.

     

  • Care este cea mai optimistă ţară din Europa şi cetăţenii cărei ţări cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitor

    Una dintre cele mai mici ţări din Uniunea Europeană, cu o populaţie de doar 1,3 milioane, este şi cea mai optimistă ţară în ceea ce priveşte viitorul, informează Quartz

    Doar 4% dintre estonieni cred că odraslele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar, potrivit unui sondaj recent realizat de Intrum Justitia. Răspunsul estonienilor a fost mult mai optimist decât media europeană (unde 18% dintre europeni cred că fii şi fiicele lor vor trăi mai prost decât ei din punct de vedere financiar).

    Nici Danemarca (9%) şi nici Slovacia (10%) nu sunt departe de Estonia când vine vorba de optimismul asupr viitorului. Pe de altă parte aproape jumătate dintre greci sunt de părere că urmaşii lor vor trăi mai prost, 33% dintre francezi susţin acelaşi lucru şi 32% dintre spanioli. În timp ce puţin mai mult de jumătate (56%) dintre americani cred că viitorul copiilor lor va fi mai întunecat. România nu a fost inclusă în studiul condus de Intrum Justitia.

    Cu toate că estonieni sunt optimişti, doar 17% dintre ei cred că economia se va îmbunătăţi în viitorul apropiat, sub media europeană de 20%. La acest capitol, Irlanda stă cel mai bine urmată de Olanda şi Cehia, unde 34%, 32% şi respectiv 30% dintre cetăţeni cred că economia merge într-o direcţie bună.

    Pe de altă parte, doar 5% dintre greci cred că traiul li se va îmbunătăţi în viitorul apropiat. Nici Ungaria sau Franta nu stă mai bine deoarece doar 11%, respectiv 13% dintre cetăţeni cred că economia merge bine.

     

  • Reţeaua de socializare LinkedIn, blocată de autorităţile din Rusia

    Site-ul LinkedIn va fi blocat în Rusia, după ce o instanţă de judecată a declarat compania ca fiind vinovată de încălcarea legilor de stocare a datelor, relatează BBC.

    Reglementatorul rusesc de comunicaţii, Roskomnadzor, a susţinut că LinkedIn nu va mai fi disponibil în ţară, în 24 de ore.

    Câţiva furnizori de Internet au indisponibilizat deja accesul la site, care are mai mult de şase milioane de membri în Rusia. Administratorii LinkedIn au declarat pentru BBC că speră să îi întâlnească pe reprezentanţii din Roskomnadzor pentru a discuta situaţia.

    În 2014, Rusia a introdus legislaţia care obligă reţelele de socializare să stocheze datele personale ale cetăţenilor ruşi pe servere web ruseşti.

    Este prima dată când legea a fost pusă în aplicare împotriva unei reţele de socializare care are baza în Statele Unite.

  • Valls: Europa, în pericol să se destrame; aşa că Germania şi Franţa au o responsabilitate imensă

    Uniunea Europeană riscă să se destrame dacă Franţa şi Germania, în mod particular, nu depun eforturi sporite pentru a stimula creşterea economică şi nu ţin cont de preocupările cetăţenilor, a declarat prim-ministrul francez Manuel Valls.

    Europa ar putea eşua şi este în pericol să se destrame, a declarat joi premierul francez Manuel Valls, cu ocazia unei vizite la Berlin, adăugând că este nevoie ca Germania şi Franţa să se implice mai mult în proiectele europene, scrie agenţia de ştiri Reuters.

    De asemenea, Franţa ar trebui să-şi continue reformele, inclusiv reducerea taxelor pentru societăţile comerciale, iar Germania trebuie să depună eforturi suplimentare în ceea ce priveşte investiţiile, a adăugat liderul francez, cu ocazia unui eveniment organizat de cotidianul german Sueddeutsche Zeitung.

    Valls a subliniat că Franţa şi Germania trebuie să rămână puternice şi să ofere proiectelor europene o nouă fundaţie.

    “Europa este în pericol să se destrame”, a afirmat Valls, “aşa că Germania şi Franţa au o responsabilitate imensă”.

    În ceea ce priveşte negocierile cu Marea Britanie pe tema Brexit, oficialul francez a declarat că: “dacă vor putea să aibă toate avantajele Europei, dar fără inconvenientele asociate, atunci deschidem o fereastră pentru ca alţii să părăsească Uniunea Europeană”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ţara în care fiecare tânăr primeşte la majorat 500 de euro de la stat

    Toţi italienii care îşi sărbătoresc majoratul între 3 noiembrie 2016 şi 31 decembrie 2017 (schema ar putea fi extinsă), pot primi de la stat 500 de euro pe care să îi cheltuiască pentru produse culturale, ca parte a unei iniţiative a guvernului pentru a îmbogăţi viaţa culturală a cetăţenilor lor, potrivit The Independent. 
     
    Banii pot fi ceruţi prin intermediul unei aplicaţii care poartă numele 18app – banii pot fi cheltuiţi pe cărţi, bilete de concert, teatru sau cinema; vizite la muzeu, călătorii în parcurile naţionale şi alte produse sau servicii culturale. 
    Această decizie va costa guvernul italian circa 290 de milioane de euro, dar subsecretarul parlamentar Tommaso Nannicini consideră că sunt bani bine cheltuiţi. 
     
    ”Iniţiativa trimite un mesaj clar tinerilor şi le aminteşte că aparţin unei comunităţi care le urează bun-venit la majorat”, a declarat el publicaţiei Corriere, citată de Independent. ”În acelaşi timp, le aminteşte cât de important este consumul de produse culturale – atât pentru îmbogăţirea lor ca prsonae, cât şi la îmbogăţirea societăţii noastre.”
     
    Pentru a fi folosită, aplicaţia trebuie descărcată până la finalul anului, chiar dacă vârsta majoratului va fi atinsa de utilizatori în cursul anului viitor. Ulterior, ei pot descărca vouchere care pot fi folosite în scopurile menţionate. 
     
    Anul următor, o schemă similară va fi lansată pentru profesori. În baza acesteia, ei vor primi 500 de euro pe care să îi cheltuiască pentru dezvoltarea carierelor lor. 

  • Este preşedintele ţării, dar nu are voie să intre in propria ţară: situaţie uimitoare aproape de graniţele României

    Aţi auzit, probabil, de Liberland: este vorba de un teritoriu situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, care pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui). Un grup de patru oameni a decis să-l revendice şi să-l transforme într-un stat.

    Liberland are propriul site, un drapel şi o stemă. Limbile oficiale sunt ceha şi engleza. Republica este deja foarte populară pe internet, după ce Jedlicka a lansat o campanie pentru a găsi 5.000 de cetăţeni. Până acum, peste 160.000 de persoane au depus cereri, pe site-ul Liberland, pentru cetăţenie. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Problema este că însuşi preşedintele nu are cum ajunge în propria ţară. Deşi nici Croaţia şi nici Serbia nu exercită dreptul de suveranitate asupra teritoriului, niciunul dintre state nu permite accestul acolo. De vrea să participe în carne şi oase la diverse conferinţe ale Libertanienilor din toată lumea, ieşirea din propria ţară-întoarcerea devin imposibile. Vit a fost arestat chiar atunci când a vrut să reintre în Liberland. El trăieşte în Republica Cehă, separat de prietena lui.

    Momentan, Jedlicka încearcă să rezolve problema pe cale diplomatică: fosta lui funcţie îi permite să deschidă câteva uşi, iar asta îi dă speranţe că, la un moment dat, cineva va recunoaşte micul stat Liberland.

  • Este preşedintele ţării, dar nu are voie să intre in propria ţară: situaţie uimitoare aproape de graniţele României

    Aţi auzit, probabil, de Liberland: este vorba de un teritoriu situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, care pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui). Un grup de patru oameni a decis să-l revendice şi să-l transforme într-un stat.

    Liberland are propriul site, un drapel şi o stemă. Limbile oficiale sunt ceha şi engleza. Republica este deja foarte populară pe internet, după ce Jedlicka a lansat o campanie pentru a găsi 5.000 de cetăţeni. Până acum, peste 160.000 de persoane au depus cereri, pe site-ul Liberland, pentru cetăţenie. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Problema este că însuşi preşedintele nu are cum ajunge în propria ţară. Deşi nici Croaţia şi nici Serbia nu exercită dreptul de suveranitate asupra teritoriului, niciunul dintre state nu permite accestul acolo. De vrea să participe în carne şi oase la diverse conferinţe ale Libertanienilor din toată lumea, ieşirea din propria ţară-întoarcerea devin imposibile. Vit a fost arestat chiar atunci când a vrut să reintre în Liberland. El trăieşte în Republica Cehă, separat de prietena lui.

    Momentan, Jedlicka încearcă să rezolve problema pe cale diplomatică: fosta lui funcţie îi permite să deschidă câteva uşi, iar asta îi dă speranţe că, la un moment dat, cineva va recunoaşte micul stat Liberland.

  • Ţara europeană care nu mai ştie ce să facă cu banii cheltuie milioane pe noile paşapoarte: “Sunt concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”

    După succesul înregistrat de noile bancnote emise anul acesta, Norvegia a decis să investească într-un nou proiect: modificarea paşapoartelor. Designul a fost realizat de către Neue Studio, o companie din Oslo.

    “Interiorul paşaportului va avea o reproducere grafică a unui peisaj norvegian”, a explicat publicaţia Citylab. “E păcat că acesta va fi acoperit de vize şi ştampile”, a mai notat publicaţia într-un material cu titlul “Noile paşapoarte din Norvegia, concepute pentru ca cetăţenii altor state să se simtă inferiori”.

    Sub lumină ultravioletă, peisajul se va schimba iar “luminile nordului” vor deveni vizibile. Coperta paşaportului este una simplă, având ca unic element grafic sigla statului norvegian. Paşapoartele vor fi disponibile în trei culori: roşu pentru cetăţeni, albastru pentru diplomaţi şi alb pentru imigranţi.

    Departe de criza datoriilor de stat şi declinul economic care macină Europa, Norvegia nu mai ştie ce să facă cu banii. Cel mai mare fond suveran din lume, care administrează petrodolarii strânşi de statul nordic, a devenit obiect de dezbatere publică în contextul alegerilor recente, în urma cărora Partidul Laburist (centru-stânga) a cedat puterea unei alianţe de dreapta conduse de Partidul Conservator. Fondul are active evaluate la 760 de miliarde de dolari şi a avut performanţe modeste în acest an, cu un randament de numai 0,1% în trimestrul al doilea, după ce a crescut puternic anul trecut, cu 13,4%. Valoarea activelor fondului depăşeşte cu 40% produsul intern brut al Norvegiei. GPFG joacă pe termen lung, având mandatul de a asigura viitorul economic al ţării după ce resursele vaste de petrol şi gaze vor fi fost epuizate. Fondul norvegian a fost unul dintre puţinii investitori internaţionali care şi-au permis calmul în timpul crizei financiare globale: nu numai că nu a vândut active în perioada de panică de după falimentul Lehman Brothers, ci chiar a cumpărat.

  • Este preşedintele ţării, dar nu are voie să intre in propria ţară: situaţie uimitoare aproape de graniţele României

    Aţi auzit, probabil, de Liberland: este vorba de un teritoriu situat între Croaţia şi Serbia, pe malul vestic al Dunării, care pe unele hărţi este numit „Gornja Siga”. Când fosta Iugoslavie s-a divizat în noi ţări, acest mic teritoriu a fost practic uitat. Nici Croaţia şi nici Serbia nu l-au revendicat, aşa că Liberland a devenit practic „no man’s land” (teritoriul nimănui). Un grup de patru oameni a decis să-l revendice şi să-l transforme într-un stat.

    Liberland are propriul site, un drapel şi o stemă. Limbile oficiale sunt ceha şi engleza. Republica este deja foarte populară pe internet, după ce Jedlicka a lansat o campanie pentru a găsi 5.000 de cetăţeni. Până acum, peste 160.000 de persoane au depus cereri, pe site-ul Liberland, pentru cetăţenie. Cu o suprafaţă de aproximativ şapte kilometri pătraţi, Liberland ar fi cel mai mic stat suveran din lume după Vatican şi Monaco.

    Actualul preşedinte al Liberlandului este politicianul eurosceptic Vit Jedlicka, în vârstă de 31 de ani, membru al Partidului Conservator al Cetăţenilor Liberi din Republica Cehă. Jedlicka a lipsit de la primele alegeri prezidenţiale din Liberland, dar cu toate acestea a fost ales de ceilalţi doi membri fondatori, dintre care unul este chiar iubita acestuia, care a devenit astfel primă doamnă.

    Problema este că însuşi preşedintele nu are cum ajunge în propria ţară. Deşi nici Croaţia şi nici Serbia nu exercită dreptul de suveranitate asupra teritoriului, niciunul dintre state nu permite accestul acolo. De vrea să participe în carne şi oase la diverse conferinţe ale Libertanienilor din toată lumea, ieşirea din propria ţară-întoarcerea devin imposibile. Vit a fost arestat chiar atunci când a vrut să reintre în Liberland. El trăieşte în Republica Cehă, separat de prietena lui.

    Momentan, Jedlicka încearcă să rezolve problema pe cale diplomatică: fosta lui funcţie îi permite să deschidă câteva uşi, iar asta îi dă speranţe că, la un moment dat, cineva va recunoaşte micul stat Liberland.

  • UPDATE: Cei mai mulţi alegători ar vrea ca Marea Britanie să rămână în UE – sondaj

    Cei mai mulţi alegători din Marea Britanie ar opta pentru rămânerea ţării în Uniunea Europeană dacă ar fi organizat un nou referendum, relevă un sondaj BMG Research, citat de site-ul agenţiei Reuters.

    Potrivit sondajului, 45% dintre britanici ar prefera menţinerea ţării în UE, 43% se pronunţă în favoarea Brexit, iar 12% sunt nehotărâţi.

    Dacă ar fi excluşi nehotărâţii, ponderea britanicilor favorabili rămânerii în UE este de 51%, iar a celor pro-Brexit de 49%.

    În referendumul din 23 iunie, 51,9% dintre britanicii care au mers la urne au votat în favoarea Brexit, în timp ce 48,1% s-au pronunţat pentru rămânerea în UE.

    Sondajul a fost efectuat în perioada 19-24 octombrie, pe un eşantion reprezentativ de 1.546 de adulţi britanici.

    Înalta Curte de Justiţie de la Londra a decis joi că premierul Theresa May nu poate declanşa procedura de ieşire a Marii Britanii din UE fără aprobarea Parlamentului, întrucât referendumul din 23 iunie a avut doar caracter consultativ, nu obligatoriu.

    Cetăţenii Marii Britanii trebuie să aibă o nouă şansă de a se exprima, eventual printr-un referendum, în privinţa apartenenţei ţării la Uniunea Europeană, a afirmat săptămâna trecută fostul premier laburist britanic Tony Blair. Tony Blair consideră că acordul Marii Britanii privind părăsirea Uniunii Europene va trebui supus aprobării cetăţenilor, pentru a se stabili care sunt condiţiile ieşirii din Blocul comunitar. Politicianul laburist, care a sugerat recent că ar intenţiona să devină din nou prim-ministru, consideră că acordul UE-Marea Britanie pe tema Brexit trebuie aprobat în Parlament, prin alegeri parlamentare anticipate ori printr-un nou referendum. “Dacă vrem să menţinem accesul la piaţa unică a Uniunii Europene, vor apărea diverse obligaţii care ne vor fi impuse, privind libertatea de circulaţie, obligaţii juridice…; atunci vom pune următoarea problemă: libertăţile de care ne vom bucura sunt atât de substanţiale încât chiar vrem să părăsim Uniunea Europeană? O altă posibilitate este să avem o formă mai dificilă de Brexit, să părăsim definitiv piaţa comună, iar atunci trebuie să calculăm problemele, dificultăţile, formele de restructurare economică şi socială necesare pentru a avea succes în această situaţie”, a explicat Tony Blair. “Dacă va deveni clar fie că acesta este un acord care nu merită aprobat sau unul care va avea implicaţii serioase, oamenii ar putea decide că nu îl vor; vor trebui să existe modalităţi, fie prin Parlament, fie prin alegeri anticipate, posibil printr-un nou referendum, în care oamenii să îşi exprime punctele de vedere”, a subliniat Blair, citat de BBC.

    Tabăra favorabilă Brexit a obţinut la limită victoria în referendumul din 23 iunie, iar mulţi lideri politici şi analişti au atras atenţia că mulţi alegători nu au ştiut ce presupune ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană.