Tag: cercetare

  • Gabriela Firea, audiată la Parchet într-o cercetare privind emiterea unei autorizaţii pentru un imobil din zona Herăstrău

    “Am fost invitată în calitate de parte vătămată, reprezentând Primăria Municipiului Bucureşti, de către domnul procuror de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, în legătură o autorizaţie de construire emisă la începutul anului, pe mandatul fostului primar general, care ar fi fost acordată după ce acelaşi document a fost refuzat a fi eliberat de către Direcţia de Urbanism a Primăriei. Suspiciunea ar fi fost de abuz în serviciu în legătură cu reprezentanţi ai Direcţiei Juridice, Direcţia Urbanism. Am solicitat domnului procuror să mă informez în legătură cu această speţă, i-am spus că nu cunosc subiectul, că este o autorizaţie de construire emisă când eu nu eram primar general, i-am cerut răgazul să consult dosarul. Din partea mea va fi un domn avocat, luni, pentru a face şi fotocopii”, a spus Gabriela Firea la ieşirea din sediul parchetului.

    Primarul Capitalei susţine că va declanşa şi o anchetă la nivelul instituţiei, pentru a vedea cum au stat lucrurile.

    “Am anunţat că voi dispune o anchetă internă, o cercetare pentru a vedea despre ce este vorba. Din cele afirmate de către domn procuror, ar fi vorba despre un imobil din centrul Capitalei, dintr-o zonă protejată, am înţeles că din Herăstrău, la care s-au început lucrările, în interiorul imobilului şi la acoperiş, fără a exista autorizaţie de construire. Aceasta refuzându-se a se acorda iniţial, dar ulterior acesta document a fost eliberat deşi exista o sesizare de contravenţie din partea Poliţiei Locale a Municipiului Bucureşti că se realizau lucrări fără autorizaţie.(…) S-a specificat că certificat de urbanism exista, doar autorizaţie nu exista. (…) A rămas că pe 6 ianuarie vom veni cu un punct de vedere din partea Primăriei Generale, dacă considerăm că am fost prejudiciaţi sau nu. Am înţeles de la domnul procur că ar urma să înceapă urmărirea penală”, a mai spus primarul Capitalei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ”Încă nu-mi revin din şoc”. Teoria unui fizician contrazice 50 de ani de ”adevăr ştiinţific”

    Timp de peste 50 de ani, fizicienii au cercetat cu interes găurile negre, cele mai misterioase obiecte din Univers, care sunt aşa de dens încât nici măcar lumina nu poate scăpa de gravitaţia lor.

    Acum, Laura Mersini-Houghton, profesor de fizică la UNC-Chapel Hill din cadrul College of Arts and Sciences, a analizat două teorii diferite care tratează acest subiect şi, în urma unor calcule matematice, a ajuns la o concluzie surprinzătoare. ”Încă nu-mi revin din şoc”, a fost prima ei reacţie.

    Vezi aici descoperirea care contrazice 50 de ani de ”adevăr ştiinţific”

  • Dacă ai marketing de business, restul nu contează

    Care este lecţia pe care aţi învăţat-o din criză? O întrebare simplă pusă unor executivi şi antreprenori români care au pe mână sute de milioane sau miliarde de euro, de a căror decizii depinde soarta unor afaceri şi care au participat la o dezbatere organizată de Reff&Asociaţii / ZF 10 ani de business: creşterea explozivă, criză, noua normalitate.

    Siminel Andrei, cel mai vechi manager al unui fond de investiţii care operează în România, NCH Capital, spune fără să clipească: marketingul este esenţa business-ului, nu HR-ul, nu accountingul, nu partea de legal (juridic); contează cel mai mult cum te poziţionezi pe piaţă, faţă de competiţie. Cei care au făcut marketing inteligent în criză au rezistat. El nu a spus nimic de partea de vânzări, dar probabil că acest subiect nu ar fi schimbat ideea lui.

    Tocmai la acest capitol, marketing de business, România, antreprenorii români, executivii români, directorii români, până la urmă noi toţi, stăm cel mai prost.

    Marketing-ul de business nu înseamnă publicitate, ci acel serviciu, departament, care cercetează continuu piaţa, identifică trendurile, ce-i în mintea consumatorilor şi ce aşteaptă să găsească pe piaţă. Mai mult, marketingul de business înseamnă ca la finalul unui studiu cineva să vină cu o idee care poate să fie pusă în practică, nu cu nişte concluzii care sunt cel mai uşor de tras.

    Cei mai mulţi dintre noi credem că marketing-ul înseamnă o reclamă pe TV sau pe net şi apoi aştepţi să vină vânzările.
    Dacă nu vin, prima reacţie este că vânzătorii nu sunt buni, nu s-a făcut publicitate suficientă, puterea de cumpărare este scăzută, oamenii nu au bani, etc.

    Puţin îşi pun problema dacă acel produs sau serviciu era cerut de consumatori, dacă era în mintea lor ca o necesitate, respectiv ceva ce căutau.
    Ce vrea să spună Siminel Andrei este că în criză mulţi s-au trezit cu produsele neadaptate la noua piaţă, la noua cerinţă a consumatorilor şi la noii bani din buzunar.

    După ’90, toate fabricile din România s-au trezit faţă în faţă cu noua piaţă, cu invazia importurilor, cu pretenţiile clienţilor. Cele mai multe nu au făcut faţă pentru că produsele şi serviciile erau neadaptate, aveau un cost prea mare, nu aveau marketing, nu aveau vânzări. La conducerea acelor companii erau într-un fel sau altul aceeaşi oameni care au ridicat fabricile în perioada comunistă, fabrici cu care ne mândream.
    De fapt, fabricile erau total în afara pieţei, pentru că piaţa era un sistem centralizat, fără costuri, fără venituri, fără cerere reală, şi funcţionau numai pe baza obligaţiei de a face ceva.

    Chiar şi acum, după 26 de ani, în care am văzut multe în faţa ochilor, în care am traversat şi perioade de boom şi perioade de criză, nu punem marketing-ul, clientul, necesitatea şi interesul lui pe primul plan.
    În piaţă au venit hipsteri, dar tiparul cămăşilor, hainelor, pantalonilor sunt de multe ori ca în anii ’90. Generaţia millennials nu vrea să poarte aceeaşi rochie peste două luni şi de aceea nu-şi bate capul cu materialul, ci cu tăietura, cu culorile, cu accesoriile.

    În acest moment, în străinătate începe să câştige teren un nou concept – „shrinkflation”, respectiv reducerea ambalajului, a gramajului produselor, păstrând acelaşi preţ. Reducerea gramajului la tabletele Toblerone acum o lună a stat pe prima pagină a tuturor ziarelor din întreaga lume.

    Toate companiile îşi pun problema cum să-şi îmbunătăţească rezultatele financiare în condiţiile în care concurenţa este crâncenă, preţul produselor nu poate fi crescut pentru că clienţii resping imediat acest lucru, având acces non-stop la informaţie, iar întreaga lume se confruntă cu deflaţie în ciuda tipăririi de bani.
    Reducerea gramajului nu este ceva nou, dar începe să fie cuvântul de ordine în consum, în încercarea companiilor de a face faţă scăderii preţurilor cerute de mintea consumatorilor.

    Până la urmă, de la marketing începe tot, de la feeling-ul pentru realizarea unui produs până la tonele de studii de cercetare.
    Cât înseamnă feeling, instinct, observare primitivă şi cât înseamnă research, corporaţie, şedinţe întregi este de discutat.
    În urmă cu două săptămâni a murit, la 98 de ani, Michael James Delligatti, cel care a inventat Big Mac-ul, produsul care a definit decenii întregi McDonald’s şi care i-a adus succesul şi poziţionarea în piaţă. Conducerea de atunci a McDonald’s, din anii ’60, nu a crezut în acel produs, aşa cum a crezut Delligatti, cel care avea o franciză McDonald’s. Dorinţa de a creşte, de a aduce ceva nou, de a schimba lucrurile a fost mai puternică decât corporaţia.

    Dacă tragem linie şi adunăm, marketing-ul poate fi mai puternic decât produsul în sine, ceea ce este greu să acceptăm.
    La aceeaşi dezbatere, Siminel Andrei, care are în acest moment sub administrare Vel Pitar, cel mai mare producător de pâine, Libra Bank, reţeaua de magazine WinMarkt (fostele Romarta) şi multe alte sute de mii de metri pătraţi de terenuri, a mai spus un lucru extrem de valabil, tot ca o lecţie a crizei: trebuie să vinzi cât sunt clienţi. Asta apropo de antreprenorii români care nu şi-au adaptat preţul afacerilor înainte de criză la ceea ce voia, ce era dispus şă plătească un cumpărător. Din păcate, apoi a venit criza şi nu mai era niciun cumpărător, iar multe business-uri s-au prăbuşit. Gândiţi-vă la Ioan Ciolan, proprietarul reţelei Ambient care a avut pe masă o ofertă de 100 de milioane de euro. Acum este în insolvenţă.

    Deci două lecţii ale crizei: totul este marketing de business şi vinde când ai clienţi.

  • Cele mai inovatoare companii din România

    Ce este inovaţia şi de ce suntem inovatori modeşti? Cum e posibil ca, în pofida dezvoltării sectorului IT, România să se numere printre ţările cu cel mai redus nivel de inovaţie? Care sunt motoarele care catalizează apariţia inovaţiilor? Care este gradul de interes al companiilor de pe plan local pentru inovaţie în comparaţie cu alte pieţe? Acestea sunt doar câteva dintre întrebările la care au răspuns participanţii la ediţia din acest an a conferinţei Cele mai inovatoare companii din România, proiect ajuns la a treia ediţie.

    Puteţi citi mai multe despre companiile şi proiectele selectate în acest număr special în ediţia tipărită a revistei începând cu 5 decembrie 2016. De-a lungul acestei săptămâni articolele vor fi disponibile şi pe site.

    Lecţii de antreprenoriat pentru studenţi

    Spălătoria inteligentă din Braşov

    Şcoala virtuală a angajaţilor din companii

    Primii paşi ai oraşului inteligent

    Tehnici de lean start-up în crearea şi lansarea produselor noi

    Hypervisor Introspection (HVI) – prima soluţie de securitate poziţionată în afara sistemului de operare

    Woogie, asistentul personal al copiilor

    Implementarea Kaizenului în fabrică

    Video la dispoziţia clientului

    Portofel „made in Romania”

    Banking şi cumpărături la un click distanţă

    Arhivă electronică direct corelată cu platforma Lagermax

    Rolul IoT în programele de training

    Proiectul care va schimba profund relaţia dintre proprietar şi chiriaş

    Inovaţie în reciclare

    Proiectul Celor mai inovatoare companii din România a fost iniţiat de fostul redactor-şef al publicaţiei, Dorin Oancea, care observa, în baza unor informaţii de la Institutul Naţional de Statistică, cum una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă.

    Ediţiile anterioare ale proiectului au reunit inovaţii dintre cele mai diverse: de la compania cu un singur angajat, a unui tânăr care rezolvase o problemă cât se poate de importantă pentru companii, facilitându-le acestora accesul la bazele de date ale Ministerului Finanţelor, la companii care au reinventat banalul plic şi au redus astfel cheltuielile legate de corespondenţă cu 30%. Sau soluţii software care asigură comunicarea dintre medic şi pacient la distanţă, un simulator 3D conceput la Timişora, care pregăteşte operatorii fabricii înainte ca aceştia să înceapă să lucreze efectiv în producţie, sau o şcoală de formare profesională în domeniul IT, gratuită şi unde nu se cer diplome sau rezultate la bacalaureat, dar care are cel mai ridicat grad de dificultate la admitere din România.

    Pe parcursul ultimilor ani discuţiile despre inovaţie s-au înmulţit, însă statistica arată că de fapt rezultatele nu se îmbunătăţesc cu viteza cu care se popularizează termenul; ba mai mult decât atât, tendinţa de inovare a companiilor din România este în scădere, şi nu cu 1-2%, ci cu aproape opt puncte procentuale faţă de nivelul din 2010-2012, până la 12,8%, în intervalul 2012-2014.

    În 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. Spre comparaţie, doar Facebook a investit în cercetare şi dezvoltare 4,8 miliarde de dolari într-un an – în timp ce în cazul Volkswagen, compania care investeşte cel mai mult în cercetare şi dezvoltare – investiţiile s-au plasat la 13,2 miliarde de dolari, iar în cazul Apple, la 8,1 miliarde de dolari.

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,4%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

    Aurelian Moraru, director general al Kromatic, povesteşte despre spălătoria inteligentă dezvoltată de compania pe care o conduce. „Bineînţeles că inovaţia a cerut destul de mult timp şi efort din partea mea şi a colegilor noştri, iar în final soluţia pe care am găsit-o a fost să identificăm textilele, să le dăm o identitate unică folosind microcipuri şi dezvoltând, bineînţeles, pe această tehnologie acest concept de «smart textiles» care a dus la un centru de cercetare în cadrul companiei, cu diverse rezultate pe care noi le considerăm notabile.” Şi dă drept exemplu scăderea resurselor specifice spălătoriilor, un management mult mai bun, raportări online către clienţi, securitatea produselor textile şi un foarte bun return of investment, indicator financiar extrem de important în orice business. „Este important ca toţi cei care reuşesc să facă ceva să vină cu o inovaţie, cu o invenţie, să împărtăşească noutatea”, adaugă Aurelian Moraru.

    Alma Malaş, senior manager în cadrul Metro Systems Romania, spune că firma pentru care lucrează deserveşte clienţi dintr-un număr impresionant de ţări. „Din acest motiv, inovaţia este practic pe primul plan în preocupările noastre.” De profesie IT-ist, Alma Malaş spune că a lucrat în acest domeniu toată viaţa şi că a profitat de toate oportunităţile meseriei: de a recunoaşte patternuri, de a observa cum se dezvoltă, cum se pot implementa mai departe. „În ultimii ani, aş spune că una din preocupările pe care mi le manifest alături de colegii mei este aceea de a înţelege cum poţi transforma o companie de câteva sute de oameni într-o companie care să aibă un spirit inovator, care să gândească altfel şi care să iasă din tiparele a ceea ce a făcut până într-un anumit moment.”

    Radu Constantinescu, managing partner al Qualitance, spune că firma pe care o conduce a fost preocupată încă de la înfiinţare „să aducem cât mai multă valoare adăugată în ceea ce facem”; un prim pas a fost să înveţe de la persoane care se pricep mai bine şi au reuşit să creeze un grup de consilieri în Silicon Valley. Pasul următor a fost să meargă către zona în care pot oferi companiilor mari servicii în zona de inovaţie în tehnologie. Iar anul acesta au deschis o astfel de linie; printre primii clienţi s-a numărat grupul Virgin, cu care au făcut designul unei noi linii de business şi al unor aplicaţii care să susţină acea zonă. „Pilonii pe care ne bazăm, pe lângă inovaţia tehnologică, tehnologii emergente, realitate virtuală, big data sau machine learning, sunt design thinking şi rapid prototyping ca acceleratori pentru inovaţie”, adaugă Radu Constantinescu.

    Adina Ionescu, director Departament Dezvoltare Durabilă în cadrul producătorului de mobilă Lemet, spune: „Investiţiile au reprezentat întotdeauna pentru noi o prioritate; trendul ascendent al investiţiilor s-a oprit undeva în 2008, când s-a încheiat un prim ciclu economic şi pentru noi”. Odată cu venirea crizei a început alt ciclu economic. La ediţia de anul trecut a proiectului Celor mai inovatoare companii din România, Lemet a primit un premiu pentru o linie de producţie, iar Adina Ionescu povesteşte că fabrica a fost gândită, iniţial, pentru producţii de serii mari. Până în 2008, cei mai mulţi clienţi nu doreau mobilier personalizat; odată cu venirea crizei preferinţele s-au schimbat şi şi-au dorit piese de mobilier cât mai personalizate, în serii cât mai mici. Lemet a trebuit să se adapteze şi a comandat producătorului de echipamente o investiţie de 4 milioane de euro, realizată în 2011 cu fonduri europene. „Dacă pe liniile pentru serii mari panourile aveau aceeaşi dimensiune şi productivitatea era undeva la 5.000 de panouri identice pe 8 ore, această linie poate să producă panouri succesive diferite, atât ca dimensiune cât şi ca decoruri. Colegii noştri de la tehnic, împreună cu inginerii producătorilor de utilaje au creat un sistem complet automatizat în care panoul, pe întreg ciclul de producţie de la debitare până la ambalare, nu este manipulat intermediar şi nu trece de două ori prin acelaşi utilaj. A fost o inovaţie pentru noi, am avut vizite din America de Sud sau din Europa, din branşa noastră pentru a vedea cum am gândit noi această linie”.

  • Unele dintre cele mai frumoase oraşe din lume se pregătesc să interzică maşinile pe diesel

    Maşinile şi camioanele diesel vor fi interzise în Paris, Mexic, Madrid şi Atena începând din 2025, pentru a îmbunătăţi calitatea aerului, au anunţat primarii în cadrul întâlnirii bianuale a liderilor oraşelor, care a avut loc în Mexic, relatează BBC.

    Primarii susţin că vor stimula şoferii să folosească alte maşini în afara celor diesel. Mai mult, vor promova mersul pe jos şi pe bicicletă.

    Utilizarea maşinilor diesel în transport este un subiect intens cercetat în ultimii ani din punctul de vedere al impactului asupra calităţii aerului. Organizaţia Mondială a Sănătăţii susţine că, anual, aproape trei milioane de morţi sunt legate de poluarea aerului.

  • Această carte a fost declarată ca fiind cea mai bună carte de business a anului

    Cartea The Man Who Knew, a lui Sebastian Mallaby, a câştigat anul acesta premiul pentru Cea mai bună carte de business, oferit de Financial Times şi McKinsey.  The Man Who Knew: The Life and Times of Alan Greenspan este o nouă biografie bazată pe cinci ani de cercetare şi acces la Greenspan, în care Sebastian Mallaby prezintă o versiune nuanţată a uneia dintre cele mai influente personaje ale secolului 20, şi o avertizare pentru viitor. Povestea lui Greenspan, potrivit lui Mallaby, este o poveste a finanţelor modern, cu părţile lor bune şi rele.

    Fostul preşedinte al Rezervei Federale Americane, Alan Greenspan, a fost aplaudat şi numit un ”maestro” omnipotent al economiei Statelor Unite, însă reputaţia sa a suferit puternic în urma crizei financiare din 2008.

    Mallaby a fost de două ori finalist în cursa pentru câştigarea unui premiu Pulitzer, scrie pentru Washington Post şi este autorul mai multor cărţi care s-au bucurat de un succes internaţional, inclusiv best-sellerul Mai mulţi bani decât Dumnezeu. Cartea sa The Man Who Knew a câştigat premiul Cartea de Business a Anului, oferit de Financial Times şi McKinsey.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     
  • De ce îi costă pe britanici 40 de miliarde de dolari lipsa somnului

     
    Angajaţii care suferă de lipsa somnului costă Regatul Unit 40 de miliarde de lire sterline, potrivit unui studiu citat de BBC.Acest calcul se bazează pe lipsa de productivitate a angajaţilor obosiţi sau puţin implicaţi în sarcinile zilnice de la muncă.
     
    Firma de cercetare Rand Europe a studiat comportamentul a 62.000 de angajaţi şi spun că pierderile generate de lipsa de somn a acestora echivala cu 1,86% din creşterea economică. Principalul impact a fost asupra sănătăţii – cei care dorm mai puţin de şase ore pe noapte sunt cu 13% mai predispuşi să moară mai devreme decât cei care dorm între şapte şi nouă ore.
     
    Studiul a evaluat costul insuficienţei somnului în Regatul Unit, Statele Unite ale Americii, Canada, Germania şi Japonia. Iar dacă impactul somnului asupra angajaţilor din Regatul Unit pare puternic, acesta este mai mic decât cel din SUA sau Japonia, unde se pierd numeroase zile de muncă din cauza lipsei somnului: SUA pierd 1,2 milioane de zile de lucru pe an, iar pierderea adusă de acesta este de 411 miliarde de dolari sau 2,28% din PIB, Germania pierde 200.000 de zile de muncă pe an (60 de miliarde de dolari sau 1,56% din PIB), Japonia (600.000 de zile de muncă pe an, 40 de miliarde de lire sterline sau 1,86% din PIB), Canada pierde 80.000 de zile de muncă pe an şi costă 21,4 miliarde de dolari, 1,35% din PIB). Potrivit studiului, o porţie sănătoasă de som este cuprinsă între şapte şi nouă ore în fiecare noapte. 
     
    Studiul le cere angajaţilor să recunoască şi să promoveze importanţa somnului prin construirea de camere de somn în companii. 
     
  • Florentin Pandele este cercetat de poliţiştii din Ilfov pentru loviri sau alte violenţe, după o înregistrare postată pe Facebook

    Serviciul de Ordine Publică din cadrul Inspectoratului de Poliţie Ilfov face cercetări faţă de primarul oraşului Voluntari, Florentin Pandele, pentru loviri sau alte violenţe, acesta urmând să fie audiat de procurorii din Buftea.

     Inspectoratul Judeţean de Poliţie a anunţat că se fac cercetări faţă de primarul oraşului Voluntari, după ce imagini în care ar apărea acesta au fost postate de un bărbat pe Facebook.

    În înregistrări apar doi bărbaţi vorbind, lângă un autoturism, la un moment dat unul dintre ei lovindu-şi interlocutorul. În timpul discuţiei, victima este lovită de mai multe ori. Până la momentul transmiterii ştirii, Florentin Pandele nu a putut fi contactat.

    VIDEO

  • Au fost create ferestrele digitale care stochează energia solară şi pot oferi din energia lor şi celorlalte dispozitive

    Cercetătorii de la Institutul pentru Cercetare în Electronică şi Ştiinţe Aplicate din cadrul Universităţii din Maryland (SUA) au creat ferestre inovative care pot valorifica energia solară şi nu folosesc doar energia solară, ci poate stoca şi energie de la alte dispozitive.

    Tehnologia foloseşte o matrice polimerică cu micropicături de lichid de cristal şi un strat de siliciu amorf, la fel ca toate din Univers. Ulterior, acestea sunt poziţionate între două panouri de sticlă.

    Când acestea nu mai funcţionează, cristalul lichid difuzează lumina, făcând ca oglinda să devină opacă în momentul în care siliciul absoarbe energia solară, care va fi, după aceea, folosită pentru alimentarea în sine. Acest cristal lichid se ajustează în momentul în care acest mecanism începe să funcţioneze, permiţându-i luminii să treacă prin el.

    Atunci când acest mecanism funcţionează, fereastra rămâne opacă atunci când este privită din anumite unghiuri. Asta înseamnă că o parte din lumină încă este absorbită, iar fereastra este doar parţial încărcată, în acelaşi timp permiţându-i luminii să pătrundă prin ea, fiind maximizată absorbţia de energie a ferestrei şi eficienţa sa.

    Abilitatea de a face ca acest mecanism să funcţioneze şi de a fi oprit asigură faptul că cei care folosesc această fereastră au control absolut asupra acesteia nu doar în ceea ce priveşte temperatura, ci şi în domeniul confidenţialităţii, iar oprirea şi pornirea automată a acesteia este exclusă. În plus, adaptarea mecanismului de eficienţă a energiei poate revoluţiona multe dispozitive optometrice.

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro