Centrul INFOTRAFIC din cadrul Inspectoratului General al Poliţiei Române anunţă o intensificare a traficului auto pe sensul către Capitală al DN6 (E70) Alexandria – Bucureşti. De asemenea, pe sensul de coborâre al DN1 Braşov – Ploieşti se înregistrează aglomeraţie pe tronsoanele Predeal – Buşteni şi Sinaia – Posada.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Situat pe str. Avram Iancu nr. 62, cu o suprafaţă de vânzare de 2771 metri pătraţi, noul hipermarket Kaufland pune la dispoziţia locuitorilor o gamă diversificată de produse de calitate la preţuri reduse, cu accent pe sortimente locale.
Programul hipermarket-ului este de la 7.30 – 22.00 de luni până sâmbătă, iar duminică de la ora 8:00 la 20:00. Magazinul oferă 206 de locuri de parcare pentru maşini şi rastele pentru biciclete.
Prin deschiderea acestui nou magazin, Kaufland, unul dintre cei mai mari angajatori din România, creează aproximativ 100 de locuri noi de muncă în Braşov şi susţine dezvoltarea comunităţii locale.
În incinta magazinului există următoarele spaţii comerciale: farmacie, plafar, pet shop, magazin Sergiana, punct de schimb valutar, fast food, chioşc de difuzare a presei şi atelier chei.
Kaufland se numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.300 de magazine în 7 ţări şi o reţea de 114 magazine în România.
Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research.
Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.
La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.
La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).
„Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.
Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.
„În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”, menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.
Bucureşti, pe locul 9 în clasament
Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.
Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.
În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.
Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.
În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.
Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.
Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului.
Inspecţiile s-au derulat în cadrul investigaţiei privind un posibil abuz de poziţie dominantă al Distrigaz Sud Reţele SRL pe piaţa serviciilor de avizare tehnică a proiectelor, recepţie şi punere în funcţiune a instalaţiilor de utilizare a gazelor naturale. În acelaşi timp, investigaţia va analiza posibila impunere a unor tarife majorate/inechitabile, pentru prestarea serviciilor respective, consumatorilor care s-au racordat la sistemul de alimentare cu gaze naturale în localităţile şi zonele geografice pentru care compania deţine licenţă de distribuţie, se arată într-un comunicat al instituţiei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Deschis în format City, magazinul din Predeal, al 19-lea din judeţul Brasov, se găseşte pe B-dul Mihail Săulescu, nr. 62. Acesta are o suprafaţă totală de 375 mp, iar sala de vânzări este de 253 mp.
Tot în format City se află şi unitatea din Bacău. Situată pe str. Letea, nr.13, sc. A-B, aceasta acoperă 358 mp, din care suprafaţa de vânzări este de 194 mp.
De astăzi, localitatea Stulpicani, judeţul Suceava, dispune de un magazin PROFI Loco pe str. Principală, nr. 275. Unitatea măsoară o suprafaţă totală de 350 mp, iar sala de vânzări are 215 mp.
Acum funcţionează în format Loco câte un magazin PROFI şi în localitatile Iancu Jianu şi Vadastrita, ambele din judeţul Olt. Cel din Iancu Jianu este situat pe str. Târgului, nr.1B şi ocupă o suprafata totală de 393 mp, iar sala de vânzări măsoară 186 mp.
Cu o suprafaţă totală de 313 mp, din care suprafaţa de vânzare este de 178 mp, unitatea din Vadastrita funcţionează pe str. M. Sadoveanu, nr. 60.
Modalitatea aceasta de vanzare se numeste Hofladen. Erwin Albu a vazut in satele din Germania cum nemtii isi lasa marfa nesupravegheata la poarta, sa se vanda singura, in timp ce ei lucreaza pamantul. Românul s-a gândit să încerce modelul şi aici în ţară.
Erwin Albu spune că în prima lună de „Autoservire din gospodărie pentru oameni cinstiţi“, codlenii au lăsat în cutia poştală cam 3.000 de lei, în schimbul produselor pe care le-au luat de la poartă. „Au fost şi câţiva care au luat cantităţi mari, fără a lăsa un leu în cutia poştală, dar în general, oamenii au fost corecţi”, a spus Albu pentru un site-ul de ştiri româniacurată.ro
Albu a întrerupt serviciul, dar recent a anunţat că va redeschide afacerea în acest an.
El a preluat mandatul de conducere al Immochan România în urmă cu patru ani, iar acum este responsabil de activitatea a 23 de centre comerciale, unul dintre acestea fiind Coresi Shopping Resort, primul centru comercial din Braşov.
A renunţat la 12 ani pe care i-a investit pentru o carieră în armată şi şi-a reluat studiile în Franţa la 26 de ani, deşi absolvise Academia Militară în România. A anunţat la interviul de angajare ca vânzător part-time, într-un oraş francez, că în cinci ani va ajunge director general al filialei din România.
Deşi declaraţia părea nebunească, parcursul carierei sale a urmat întocmai proiecţia de la acel moment. De cel puţin două ori în cariera sa i s-a spus: „E perfect, dă-i bătaie“, o dată pentru a învăţa o preţioasă lecţie de management, deşi a greşit, iar a doua oară în momentul în care directorul de dezvoltare al Decathlon l-a întrebat cum va face el să deschidă primul magazin al reţelei din România. Mult mai des, acum, le spune celor din echipa sa: „E perfect, dă-i bătaie!“.
Tatian Diaconu a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat a urmat cursurile IUT du Havre (Institut universitaire de technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration.
„România este tulburată, de câteva zile, de un joc neobişnuit, periculos, inventat de un rus, care se presupune că a dus până acum la moartea a 130 de copii, în ţările ex-sovietice. «Balena Albastră» este jocul despre care se presupune că îndeamnă jucătorii la sinucidere. Prima presupusă „victimă“ din România a acestui joc malefic a fost o tânără de 19 ani, din Codlea, urmată de cinci elevi de la Iaşi şi, recent, de o copilă de 13 ani din Timişoara“, se arată într-un comunicat al DGASPC Braşov, semnat de directorul general al instituţiei, Gheorghe Durnă.
Reprezentanţii DGASPC Braşov spun că tinerii şi copiii intră în acest joc din curiozitate, acelaşi lucru întâmplându-se şi cu tânăra de 19 ani, instituţionalizată la Complexul de Servicii „Măgura“ Codlea.
„Tânăra susţine că a primit, cu această ocazie, pe telefonul mobil, un cod de acces, urmat de o hartă cu locaţia ei şi o îndrumare spre o anumită stradă din localitate, unde ar fi fost în siguranţă. În acel moment, fata s-a speriat, şi-a deconectat telefonul şi a anunţat conducerea centrului, care, la rândul său, a sesizat secţia de poliţie din localitate, care a demarat cercetări în acest caz”, se arată în comunicatul citat.
El a preluat mandatul de conducere al Immochan România în urmă cu patru ani, iar acum este responsabil de activitatea a 23 de centre comerciale, unul dintre acestea fiind Coresi Shopping Resort, primul centru comercial din Braşov.
A renunţat la 12 ani pe care i-a investit pentru o carieră în armată şi şi-a reluat studiile în Franţa la 26 de ani, deşi absolvise Academia Militară în România. A anunţat la interviul de angajare ca vânzător part-time, într-un oraş francez, că în cinci ani va ajunge director general al filialei din România.
Deşi declaraţia părea nebunească, parcursul carierei sale a urmat întocmai proiecţia de la acel moment. De cel puţin două ori în cariera sa i s-a spus: „E perfect, dă-i bătaie“, o dată pentru a învăţa o preţioasă lecţie de management, deşi a greşit, iar a doua oară în momentul în care directorul de dezvoltare al Decathlon l-a întrebat cum va face el să deschidă primul magazin al reţelei din România. Mult mai des, acum, le spune celor din echipa sa: „E perfect, dă-i bătaie!“.
Tatian Diaconu a absolvit Academia Trupelor de Uscat Nicolae Bălcescu din Sibiu, având o licenţă în managementul organizaţiilor. După o carieră de trei ani ca ofiţer, a plecat în Franţa, unde a urmat a urmat cursurile IUT du Havre (Institut universitaire de technologie), specialitatea tehnici de comerţ, şi University Institute for Business Administration.
Modalitatea aceasta de vanzare se numeste Hofladen. Erwin Albu a vazut in satele din Germania cum nemtii isi lasa marfa nesupravegheata la poarta, sa se vanda singura, in timp ce ei lucreaza pamantul. Românul s-a gândit să încerce modelul şi aici în ţară.
Erwin Albu spune că în prima lună de „Autoservire din gospodărie pentru oameni cinstiţi“, codlenii au lăsat în cutia poştală cam 3.000 de lei, în schimbul produselor pe care le-au luat de la poartă. „Au fost şi câţiva care au luat cantităţi mari, fără a lăsa un leu în cutia poştală, dar în general, oamenii au fost corecţi”, a spus Albu pentru un site-ul de ştiri româniacurată.ro
Albu a întrerupt serviciul, dar recent a anunţat că va redeschide afacerea în acest an.