BusinessMagazin

Tag: brand

  • Care este primul brand de lux ce suferă din cauza represaliilor Chinei cu privire la situaţia muncitorilor din Xinjiang. Acţiunile continuă să scadă pe bursa de la Londra

    China a sancţionat vineri mai multe organizaţii din Regatul Unit din cauza unei aşa-zise serii de „minciuni şi dezinformări” faţă de muncitorii din regiunea Xinjiang, la câteva zile după ce autorităţile britanice au impus sancţiuni ca urmare a abuzurilor săvârşite în regiunea chineză de nord-vest, notează Reuters.

    Casa de modă Burberry este membră a Better Cotton Initiative, un grup care promovează producţia sustenabilă de bumbac ce a declarat în octombrie că va suspenda folosirea bumbacului din Xinjiang, citând în acest sens temerile cu privire la încălcarea drepturilor oamenilor din regiune.

    Ulterior, actriţa chineză Zhou Dongyu şi-a încheiat contractul cu Burberry, renunţând în acelaşi timp la statutul de ambasador al brandului. În plus, logo-ul companiei a fost eliminat din îmbrăcămintea purtată de personajele din „Honor of Kings”, unul dintre cele mai populare jocuri create de gigantul Tencent, cu sediul în Shenzhen.

    Autorităţile chineze au criticat vehement branduri vestice precum H&M, Adidas şi Nike, firme ce şi-au exprimat temerile vis-a-vis de condiţiile de muncă din Xinjiang, regiunea cu cel mai ridicat nivel de producţie de bumbac din China.

    Activiştii şi experţii în drepturile omului din cadrul ONU au acuzat China de tortură, detenţie în masă, muncă forţată şi sterilizarea uigurilor din Xinjiang. China a negat până acum toate acuzaţiile şi a declarat că măsurile pe care le-a aplicat sunt necesare pentru a combate extremismul din regiune.

    Între timp, H&M – al doilea cel mai mare retailer de îmbrăcăminte la nivel mondial – a fost scos din principalele site-uri de e-commerce din China şi peste 30 de celebrităţi locale au pus capăt legăturilor cu brandul suedez, Nike şi Adidas, scrie Global Times, ziar deţinut de statul chinez.

    Recent, utilizatorii platformelor chineze de social media au creat un hashtag ce a fost citit de peste un miliard de ori: „Susţin bumbacul din Xinjiang”.

    La ora redactării acestei ştiri, preţul unei acţiuni Burberry a înregistrat un declin de 1,7%. Capitalizarea bursieră a companiei este de 7,68 miliarde de lire, potrivit MarketWatch.

     

  • Ideile de afaceri par nesfârşite. Doi tineri din Cluj au reusit sa transforme o BACTERIE într-o afacere de succes

    Peste colonia de bacterii, adică ciuperca numită kombucha sau scoby, se adaugă ceai negru sau verde şi zahăr, care urmează a fi transformat şi consumat în procesul de fermentaţie, ce durează în jur de două săptămâni. Şi aşa apare Kombucha it’s alive!, o băutură ieşită din tipare, dar intrată în baruri şi cafenele. Ideea le aparţine lui Mihai Sbîrciu şi Florin Moldovan, doi antreprenori care au ales ca drumul lor în antreprenoriat să ia formă de kombucha produsă artizanal, după reţeta tradiţională.

    „Povestea noastră a început în anul 2018, după ce Florin a venit la o serie de evenimente în ceainăria Samsara, unde eu sunt şi asociat, şi a împărtăşit cu noi kombucha. Mi-a plăcut efectul ei energizant şi, înţelegând şi efectul terapeutic, s-a trezit o pasiune care, ulterior, a născut ideea unui business. Aşadar, suntem singura companie producătoare de kombucha după o reţetă tradiţională, dezvoltată de-a lungul a douăzeci de ani de experienţă”, spune Mihai Sbîrciu. Aşa se face că Florin a adus în echipă reţeta experimentată o perioadă îndelungată, iar Mihai a venit cu contribuţia financiară şi know-how-ul necesar pentru a gestiona o afacere. De la zero. Toată magia se întâmplă într-o fabrică din Cluj-Napoca, dar se răspândeşte peste tot în ţară, până în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Târgu-Mureş. Curioşii sunt primii care aleg să cumpere Kombucha it’s alive.

    „Având în vedere că este o băutură nouă pe piaţa din România şi oarecum de nişă, feedbackul clienţilor a fost pozitiv, am putea să spunem chiar că există o piaţă receptivă şi curioasă, însă este necesară o muncă de cultivare a calităţii consumului în general.” Motivele pentru care clienţii aleg kombucha sunt diferite: unii o fac din pură curiozitate, alţii – pentru efectele benefice pe care le are asupra florei intestinale şi a aparatului digestiv, alţii – pentru efectul de energizare. Gustul unic atrage şi el o altă categorie de cumpărători. „Avem aşadar un nucleu constant de oameni care au adoptat un mod de viaţă sănătos şi au încorporat produsul în dieta lor”, mai spune Mihai Sbîrciu. Iar planul este ca publicul să devină şi mai mare, aşa că un obiectiv pe care fondatorii Kombucha it’s alive şi l-au setat pentru 2021 este să iasă cât mai mult posibil din zona de nişă, mai ales că trendul actual este de susţinere a afacerilor autohtone, un moment prielnic aşadar, pentru produsele fabricate în România din domeniul alimentar şi nu numai. „Această perioadă s-a resimţit şi pentru noi la fel ca pentru multe alte businessuri, în principal pentru că ne desfăşurăm o mare parte din activitatea de distribuţie în domeniul HoReCa. Momentan, accesibilitatea cea mai mare este pe piaţa de magazine naturiste şi suntem deschişi şi către zona de retail, chiar dacă, din păcate, nu am avut parte de nicio propunere până acum. „În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei. Kombucha nu ar fi prins însă viaţă dacă cei doi antreprenori nu ar fi făcut investiţii, care s-au ridicat, în timp, la aproximativ 30.000 de euro, bani din sursele proprii ale celor doi. Afacerile din 2020 au depăşit acest prag, situându-se la 35.000 de euro. Dar Kombucha it’s alive (Kombucha este vie – trad.), aşa că sunt toate premisele să mişte rezultatele către ţinte şi mai înalte.

    În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei.

     

  • Povestea unui hobby început în perioada pandemiei şi care acum se transformă într-o afacere cu acte-n regulă

    Sunt mici şi se lipesc acolo unde este mai mare nevoie de ele, de o gură de oxigen şi de o pată de culoare. Poartă numele Ierbar, adică un start-up românesc proaspăt ca plantele pe care le promovează, lansat în ianuarie 2021. A început ca un hobby în perioada pandemiei şi continuă acum ca o afacere cu acte-n regulă.

    Radu Firicel este sculptor şi el este cel care a creat o serie de minighivece pentru plantele sale, fără să se gândească neapărat la o afacere. George Axinte este antreprenor, aşa că nu a fost greu să remarce potenţialul acestei idei şi să construiască un brand în jurul ei. „Anul 2021 este un an de test din toate punctele de vedere.

    Vom încerca să punem în practică cât mai multe idei. În acelaşi timp, vom fi atenţi la feedbackul clienţilor, pentru a crea un produs unic şi funcţional. Pe primul plan se află obiectivul de a deveni cât mai vizibili pentru potenţialii noştri clienţi şi avem în plan eficientizarea ratei de conversie. Pe planul următor, se situează colaborarea cu alţi manufacturieri, pentru a susţine piaţa locală de hand-craft”, spun cei doi antreprenori. Ierbar este un proiect care completează altele din portofoliul celor doi, George Axinte fiind şi cofondator al companiei Bionativ, care deţine lanţul de magazine naturiste Remediu, dar şi asociat al brandului apicol românesc Albeena. Ierbar continuă astfel seria de proiecte cu şi despre natură.

    „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine”, mai spun Radu Firicel şi George Axinte. Investiţia iniţială pentru Ierbar a fost de aproximativ 10.000 de euro, bani care au mers către site, plante, ambalaje şi materii prime.

    Mini-ghivecele sunt produse în România de Radu Firicel, iar plantele sunt importate. „Alegem plante rezistente şi uşor de întreţinut – suculente şi aeriene – pentru a crea o experienţă unică clienţilor atunci când primesc cadoul Ierbar. Astfel, cadoul Ierbar se remarcă printr-un design simplu, curat, uşor de integrat în casele moderne, care te ajută să conturezi un colţ verde. Comercializăm către clienţi prin intermediul Ierbar.ro şi prin intermediul platformelor de socializare.”

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio.

    Un astfel de cadou Ierbar variază, ca preţ, între 65 de lei – pentru Ierbar Love, şi 99 de lei – pentru Ierbar Trio. Afacerea încă prinde rădăcini – la propriu şi la figurat – astfel că cei doi antreprenori care o gestionează încearcă să profite de noile tendinţe care se conturează în economie şi în societate. „Anul 2020 a fost un an al schimbării, care a afectat pe toată lumea. Pentru noi, fenomenul work from home a creat noi obiceiuri. Plantele de apartament au revenit în interesul nostru, al tuturor, ajutând astfel la completarea spaţiului în care ne petrecem majoritatea timpului.”

    Aşa că acum Radu Firicel şi George Axinte vor, la unisorn, să aducă prin Ierbar nu doar un cadou, ci o experienţă întreagă de reconectare cu plantele şi cu natura.

    Radu Firicel () şi George Axinte (^), fondatorii Ierbar: „Ierbar este gândit ca fiind un cadou facil, ce se asamblează în trei paşi: primeşti cadoul, transplantezi plantele în ghivece, le fixezi pe frigider (sau pe orice suprafaţă metalică) şi te bucuri de noii tăi companioni. Se adresează oricărui iubitor de plante, de frumos, pentru cei dragi sau pentru tine.”

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Alexandra Caspruf Jewelry – brand de bijuterii din perle (Bucureşti)

    Fondatoare: Alexandra Caspruf

    Investiţie iniţială: 500 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 50.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    Şosete fără pereche – brand de şosete (Bucureşti)

    Fondatori: Radu şi Andra Dobrin

    Investiţii iniţiale: 8.000 de euro

    Prezenţă: online

    Magtar – hub comunitar şi de business (Miercurea-Ciuc)

    Fondatoare: Reka Vas

    Investiţie iniţială: 100.000 de euro

    Prezenţă: Miercurea-Ciuc

    Hebo Trailers – producător de trailere pentru căsuţe mobile (Miercurea Ciuc)

    Fondator: Henrietta Kovács-Szécsi

    Cifră de afaceri în 2020: 354.000 lei (72.000 de euro)

    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Zumini – brand de haine pentru mame şi copii (Buzău)

    Fondatoare: Alexandra Uzum

    Investiţie iniţială: 20.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Românii fac bani din piatră seacă. Cum au transformat doi tineri din Cluj o bacterie într-un business de succes

    Peste colonia de bacterii, adică ciuperca numită kombucha sau scoby, se adaugă ceai negru sau verde şi zahăr, care urmează a fi transformat şi consumat în procesul de fermentaţie, ce durează în jur de două săptămâni. Şi aşa apare Kombucha it’s alive!, o băutură ieşită din tipare, dar intrată în baruri şi cafenele. Ideea le aparţine lui Mihai Sbîrciu şi Florin Moldovan, doi antreprenori care au ales ca drumul lor în antreprenoriat să ia formă de kombucha produsă artizanal, după reţeta tradiţională.

    „Povestea noastră a început în anul 2018, după ce Florin a venit la o serie de evenimente în ceainăria Samsara, unde eu sunt şi asociat, şi a împărtăşit cu noi kombucha. Mi-a plăcut efectul ei energizant şi, înţelegând şi efectul terapeutic, s-a trezit o pasiune care, ulterior, a născut ideea unui business. Aşadar, suntem singura companie producătoare de kombucha după o reţetă tradiţională, dezvoltată de-a lungul a douăzeci de ani de experienţă”, spune Mihai Sbîrciu. Aşa se face că Florin a adus în echipă reţeta experimentată o perioadă îndelungată, iar Mihai a venit cu contribuţia financiară şi know-how-ul necesar pentru a gestiona o afacere. De la zero. Toată magia se întâmplă într-o fabrică din Cluj-Napoca, dar se răspândeşte peste tot în ţară, până în Braşov, Bucureşti, Sibiu, Iaşi, Târgu-Mureş. Curioşii sunt primii care aleg să cumpere Kombucha it’s alive.

    „Având în vedere că este o băutură nouă pe piaţa din România şi oarecum de nişă, feedbackul clienţilor a fost pozitiv, am putea să spunem chiar că există o piaţă receptivă şi curioasă, însă este necesară o muncă de cultivare a calităţii consumului în general.” Motivele pentru care clienţii aleg kombucha sunt diferite: unii o fac din pură curiozitate, alţii – pentru efectele benefice pe care le are asupra florei intestinale şi a aparatului digestiv, alţii – pentru efectul de energizare. Gustul unic atrage şi el o altă categorie de cumpărători. „Avem aşadar un nucleu constant de oameni care au adoptat un mod de viaţă sănătos şi au încorporat produsul în dieta lor”, mai spune Mihai Sbîrciu. Iar planul este ca publicul să devină şi mai mare, aşa că un obiectiv pe care fondatorii Kombucha it’s alive şi l-au setat pentru 2021 este să iasă cât mai mult posibil din zona de nişă, mai ales că trendul actual este de susţinere a afacerilor autohtone, un moment prielnic aşadar, pentru produsele fabricate în România din domeniul alimentar şi nu numai. „Această perioadă s-a resimţit şi pentru noi la fel ca pentru multe alte businessuri, în principal pentru că ne desfăşurăm o mare parte din activitatea de distribuţie în domeniul HoReCa. Momentan, accesibilitatea cea mai mare este pe piaţa de magazine naturiste şi suntem deschişi şi către zona de retail, chiar dacă, din păcate, nu am avut parte de nicio propunere până acum. „În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei. Kombucha nu ar fi prins însă viaţă dacă cei doi antreprenori nu ar fi făcut investiţii, care s-au ridicat, în timp, la aproximativ 30.000 de euro, bani din sursele proprii ale celor doi. Afacerile din 2020 au depăşit acest prag, situându-se la 35.000 de euro. Dar Kombucha it’s alive (Kombucha este vie – trad.), aşa că sunt toate premisele să mişte rezultatele către ţinte şi mai înalte.

    În magazinele în care brandul este deja prezent, o sticlă de 330 de mililitri de Kombucha it’s alive costă între 10 şi 14 lei, iar varianta de jumătate de litru are preţuri între 13 şi 20 de lei.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelierul de Murano – atelier de bijuterii şi mărţişoare (Cluj-Napoca)

    Fondatoare: Andreea Tölgyi şi Iza Kiss

    Prezenţă: online, naţională

    Ekara – firmă de curăţenie (jud. Constanţa)

    Fondator: Cătălin Carabelea

    Investiţie iniţială: 1.500 de lei (300 de euro)

    Cifră de afaceri în 2020: 600.000 de euro

    Prezenţă: judeţul Constanţa

    Harpai – producţie de paie din hârtie (comuna Ceraşu, jud. Prahova)

    Fondator: Gabriel Bălăceanu

    Investiţie iniţială: 92.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: peste 70.000 de euro

    Prezenţă: naţională

    Rawmantic – atelier de prăjituri şi torturi fără zahăr (Bucureşti)

    Fondatoare: Miruna şi Andreea Toanchină

    Cifră de afaceri estimată pentru 2021: 120.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Lemn în dar – atelier de accesorii (Sibiu)

    Fondatoare: Mădălina Olteanu

    Investiţie iniţială: 10-20.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 46.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Idei de afaceri în vremea pandemiei: un tânăr a lansat pe cont propriu o afacere într-un apartament din Bucureşti. A învăţat singur cum să îşi facă produsele, iar acum lumea ”se bate” sa dea şi 1.000 de dolari să le cumpere

    „În perioada ei de glorie, pălăria făcea diferenţa între clasele sociale, dar în acelaşi timp aducea şi un plus de eleganţă, de rebeliune, de curaj şi de încredere. Pălăria trebuie purtată cu încredere, altfel îţi va dezvălui exact opusul, neîncrederea de sine”, spune Octavian Sapovalov, cel care la începutul anului 2017 punea bazele brandului The Hat Butcher. Ce l-a determinat să aducă în contemporan obiceiul aproape uitat al purtării pălăriei, dar şi pe cel al al meşteşugului de pălărier? 

    Sapovalov este originar din Rîmnicu Sărat, judeţul Buzău, şi vine dintr-o familie cu tradiţie în artizanat şi cu înclinaţii artistice. Bunicul său a fost cizmar, iar tatăl lucrează în domeniul auto – în trecut a cochetat cu designul auto, iar acum recondiţionează maşini clasice.

    „Având aceste repere în familie şi fiind de mic atras de latura artistică şi de cea a meşteşugului, mi-a fost mult mai uşor să asimilez anumite cunoştinţe şi deprinderi pentru a-mi asuma meseria de pălărier”, spune el.


    Buzoianul în vârstă de 35 de ani spune că proiectul a fost hrănit de vechea sa pasiune pentru filmele western, cultura nativ americană şi perioada anilor 1930-1940. La acestea s-a adăugat curiozitatea de a afla şi a învăţa procesul care stă în spatele pălăriilor. Aşa a apărut proiectul The Hat Butcher.

    Citiţi aici povestea integrală 

  • Tânărul de 24 de ani din România care a deschis un business „parfumat” în perioada pandemiei

    Câteva kilograme de ceară, câteva arome şi mult entuziasm sunt ingredientele reţetei Kandela, un brand de lumânări parfumate, pe care Andrei Vrînceanu l-a imaginat şi pus în practică în vreme de pandemie.

    Numele meu este Andrei Vrînceanu, am 24 de ani şi sunt din Constanţa.” Este descrierea tânărului antreprenor pentru care lockdownul şi pandemia au fost ocazii de a da glas unor dorinţe mai vechi, dar tot aromate. „Am început să fac lumânările Kandela în timpul pandemiei şi al lockdownului din martie 2020, după ce am vrut iniţial să import diverse obiecte pentru împrospătarea casei, precum spray-uri pentru haine, uleiuri esenţiale, difuzoare de aromaterapie, urmând să deschid un magazin online cu ele.

    După trei luni de research (cercetare – trad.), am ajuns şi la lumânări, care erau destul de costisitoare şi în cazul cărora transportul era dublu faţă de produsul în sine”, povesteşte Andrei Vrînceanu. A făcut calcule peste calcule, iar la sfârşit, punând totul pe o foaie de hârtie, a ajuns la concluzia că nu este rentabil să mai importe. Totuşi, nu şi-a putut lua gândul de la lumânările înmiresmate, aşa că următorii paşi au fost simpli: a comandat câteva kilograme de ceară, câteva arome ieşite din tipare şi aşa a început drumul de la import la producţie. „Şi m-a prins. Destul de tare, aş putea spune”, mărturiseşte Andrei Vrînceanu.

    El este one-man show-ul din spatele Kandela, este singurul angajat şi cel care gestionează totul. Absolvent al studiilor de prelucrare a petrolului şi petrochimie în cadrul unei universităţi din Constanţa, tânărul şi-a extins zona de experienţă şi în domeniul construcţiilor, unde de asemenea deţine un business. Lumânările sunt aşadar partea boemă din antreprenoriat pentru Andrei Vrînceanu. „Investiţiile în Kandela au fost undeva la 3.000-4.000 de euro, iar mare parte din această sumă s-a cheltuit pentru promovări, reclame şi colaborări.”

    Kandela a atras o gamă variată de cumpărători în cele câteva luni de funcţionare. Din statisticile făcute automat pe baza traficului de pe reţelele de socializare şi de pe site, o pondere covârşitoare– de 78% – din totalul clienţilor o au femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 48 de ani. Li se alătură, cu un procent considerabil mai mic, bărbaţii între 25 şi 38 de ani. Andrei Vrînceanu lucrează în continuare în propria bucătărie, unde meştereşte lumânările ale căror preţuri variază între 25 de lei – pentru cea mai mică lumânare, care cântăreşte 80 de grame – şi 120 de lei – pentru cele mai mari, de 500 de grame. Care este planul de business pentru perioada următoare? Ei bine, paşii sunt mai mulţi. „Planurile pentru 2021 sunt să-mi închiriez un spaţiu pentru producţie, ca să nu mai ocup toată bucătăria, să încerc să deschid un magazin fizic, să-mi lărgesc plaja de consumatori, urmând ca apoi să vin cu produse noi.” Impactul pe care Kandela l-a avut în piaţă l-a luat prin surprindere chiar şi pe fondatorul businessului, care spune că a avut un 2020 neaşteptat de bun. Paradoxal, poate, ţinând cont de vremurile pe care le trăim.

    Din statisticile făcute automat pe baza traficului de pe reţelele de socializare şi de pe site, o pondere covârşitoare – de 78% – o au femeile cu vârste cuprinse între 18 şi 48 de ani. Li se alătură, cu un procent considerabil mai mic, bărbaţii între 25 şi 38 de ani.

    Andrei Vrînceanu lucrează în continuare în propria bucătărie, unde meştereşte lumânările ale căror preţuri variază între 25 de lei – pentru cea mai mică lumânare, care cântăreşte 80 de grame – şi 120 de lei – pentru cele mai mari, de 500 de grame.

     

    Cinci idei de afaceri de la zero

     

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Cabana Berg – cabană în stil scandinav (comuna Someşu Rece, jud. Cluj)

    Fondator: Bogdan Suciu

    Investiţie iniţială: 150.000 de euro

    Prezenţă: Munţii Apuseni

    GourmeTradiţional – brand de zacuscă, dulceaţă, sosuri (Făgăraş)

    Fondatoare: Daniela Graura

    Investiţie iniţială: 38.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2020: 34.000 de euro

    Prezenţă: naţională, în băcănii

    Hipster Coffee – cafenele (Bucureşti)

    Fondator: Alexandru Marin

    Cifră de afaceri în 2020: 300.000  lei (62.500 de euro)

    Prezenţă: Bucureşti, online

    Delicii de odinioară – restaurant tradiţional românesc (Buzău)

    Fondator: Florentin Drăgoiu

    Investiţie iniţială: 10.000 de euro

    Prezenţă: Buzău

    Marabou Boutique – brand de pălării personalizate (Bucureşti)

    Fondatoare: Carolina Aldea

    Cifră de afaceri în 2020: 70.000 de euro

    Prezenţă: online

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • (P) Ce brand de TV Smart să aleg?

    Vrei să cumperi un TV Smart şi nu ştii care brand este mai bun? Iată recomandările noastre şi care sunt avantajele şi dezavantajele fiecărui mare producător.

    Televizoarele inteligente sunt disponibile la toţi producătorii importanţi, inclusiv LG, Panasonic, Samsung şi Sony, dar fiecare are propriile sale puncte forte şi puncte slabe.

    TV Smart Samsung

    Platforma Smart TV Samsung Tizen a evoluat de la lansarea sa în 2015 într-una dintre cele mai bune de pe piaţă. Acestea fiind spuse, în timp ce celelalte mărci de televiziune majore au încorporat servicii precum Freeview Play şi YouView (ghiduri încorporate de programe electronice inteligente), Samsung a mers contra curentului.

    Platforma de televiziune inteligentă Samsung este uşor de utilizat, deşi deplasarea este puţin mai dificilă la televizoarele cu telecomanda standard. Un TV Smart Samsung mai scump vine cu o telecomandă cu comandă vocală – aceasta a fost supranumită „One Remote” pentru ultimele modele. Deşi îi lipseşte un indicator sensibil la mişcare pe care îl vedem de la alţi producători, One Remote poate controla dispozitivele compatibile ataşate la televizor, cum ar fi bare de sunet şi playere Blu-ray, făcându-l un fel de telecomandă universală.

    În 2019, Samsung şi-a încorporat software-ul SmartThings. Această tehnologie inteligentă pentru casă îţi oferă controlul dispozitivelor inteligente, cum ar fi becurile şi termostatele de pe televizor.

    Bixby, răspunsul Samsung la Amazon Alexa şi Google Assistant, este acum implicit la comenzile vocale de pe televizoarele Samsung. Funcţiile avansate pe care le aduce Bixby includ căutarea de filme şi emisiuni TV cu anumiţi actori, verificarea vremii şi răspunsul la întrebări. Unele TV Smart Samsung vor avea încorporate Alexa şi Google Assistant, astfel încât utilizatorii vor putea alege între cele două.

    TV Smart LG

    Platforma smart TV a LG se numeşte webOS. Dispune de o bară „lansator” în partea de jos a ecranului, care îţi permite să intri rapid în lucruri precum ghidul TV, aplicaţii sau browserul web. Poţi personaliza lansatorul cu serviciile tale preferate trăgându-le şi plasându-le în ordinea dorită.

    Spre deosebire de televizoarele Samsung, modelele de TV Smart LG beneficiază şi de Freeview Play. Acest software combină funcţiile TV de catch-up cu ghidul electronic de programe, astfel încât să poţi vedea ce emisiuni apar şi ce s-ar putea să fi ratat dintr-un meniu.

    La fel ca Samsung, LG oferă două tipuri de telecomandă – o versiune standard şi una cunoscută sub numele de telecomandă „Magic”, cu un cursor mobil pe ecran pentru a face clic pe aplicaţii şi pictograme. Este minunată pentru funcţiile de televiziune inteligentă şi acolo unde anterior era inclusă gratuit doar pe televizoarele mai scumpe, marea majoritate a televizoarelor LG de după 2019 acceptă telecomanda Magic.

    Software-ul ThinQ de la LG îţi permite să controlezi alte aparate LG compatibile ThinQ de pe televizor. Cu dispozitivele potrivite, poţi primi alerte pe televizor atunci când maşina de spălat şi-a terminat ciclul sau când temporizatorul a ajuns la final la cuptor. Comenzile vocale continuă să devină mai avansate. Poţi căuta conţinut cu actori şi regizori specifici, iar televizoarele recomandă conţinut pe baza acestor căutări. Doar telecomanda Magic are microfon încorporat pentru control vocal.

    TV Smart Sony

    Sony foloseşte EPG-ul inteligent YouView. Aceasta oferă acces la întreaga gamă de aplicaţii de catch-up. Folosind YouView, poţi, de asemenea, întrerupe, înregistra şi derula înapoi şi accesa unele canale HD şi Ultra HD.

    Platforma Sony TV Smart este alimentată de Android TV, serviciul dezvoltat de Google. Nu este la fel de uşor de utilizat ca Samsung şi LG, dar este o interfaţă simplă şi curată, genul la care te-ai aştepta de la Google.

    Sony a păstrat lucrurile tradiţionale în ceea ce priveşte telecomenzile. Telecomanda care vine cu televizoarele Sony de ultimă generaţie are un sistem de introducere vocală a textului, dar în caz contrar seamănă cu o telecomandă tradiţională. Nu există un cursor controlat de mişcare care ar putea facilita navigarea pe platforma de televiziune inteligentă. Telecomenzile sunt simple, dar unele au un microfon încorporat care îţi permit să controlezi anumite aspecte ale televizorului cu vocea.

    TV Smart Panasonic

    Serviciul TV Smart Panasonic este alimentat de Firefox, popularul browser web. Principalul său accent este personalizarea, cu un ecran de pornire pe care îl poţi personaliza cu aplicaţiile preferate şi cele mai utilizate. Freeview Play este o caracteristică standard pe un TV Smart Panasonic. Acest ghid electronic inteligent de programe seamănă mult cu YouView (care poate fi găsit pe televizoarele Sony), facilitând accesul la servicii de catch-up.

     

  • Cum a ajuns brandul Arcadia din Iaşi, din domeniul medical privat, la peste 100 mil. lei într-un deceniu: „În fiecare an investim cel puţin 70% din profitul generat“

    ► Brandul Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale a apărut în urmă cu 11 ani, după înfiinţarea primului spital la Iaşi, după o investiţie de circa 25 mil. euro.

    ► Familia Fiterman, care deţine operatorul privat, are afaceri şi în domeniul producţiei de medicamente.

    Reţeta creşterii unui brand de la zero în domeniul sănătăţii private este investiţia continuă în noi tehnologii, în medici, astfel că brandul Arcadia – Spitale şi Centre Medicale a ajuns în zece ani la peste 100 mil. lei afaceri, având în portofoliu două spitale şi mai multe centre în Iaşi.

    „Noi am deschis spitalul în 2010, anul acesta aniversăm 11 ani. Afacerile în domeniul serviciilor medicale le-am început în 2008, cu Arcadia Medical Center, când am deschis primul centru de imagistică de înaltă performanţă. Din cauza serviciilor pe care nu le-am regăsit în sistemul public, am fost nevoiţi să investim.   În 2008 nu era niciun centru de imagistică de înaltă performanţă. Astăzi avem doar în reţeaua noastră trei aparate RMN de ultimă generaţie pe care le schimbăm ciclic, plus computer tomograf şi toate celelalte aparate de imagistică“, a spus Dan Fiterman, general manager al Arcadia – Spitale şi Centre Medicale.

    Prima investiţie realizată sub brandul Arcadia a fost de 1,5 mil. euro, în 2008, urmată de suma investită în spital, de circa 25 mil. euro. Ulterior, nevoile din piaţă, ale medicilor şi ale pacienţilor, au suplimentat investiţiile în aparatură, echipamente, resurse ma­teriale şi umane.

    „În fiecare an investim cel puţin 70% din profitul generat. Aceasta este reţeta celor care vor să facă ceva pe termen lung“, a mai adăugat Dan Fiterman.

    Profitul companiilor de sub umbrela Arcadia în 2019, cel mai recent an pentru care există date publice, a fost de circa 13 mil. lei, din datele adunate de ZF de pe platforma de analiză financiară confidas.ro. În 2020, Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale a încheiat cu afaceri de 110 mil. lei, în uşoară creştere faţă de anul 2019. Anul acesta, în toamna lui 2021, brandul Arcadia se extinde cu un nou spital de recuperare pentru pacienţii care au trecut sau urmează să treacă printr-o intervenţie chirurgicală. Construcţia a început în urmă cu trei ani, iar unitatea medicală va avea 140 de paturi pe o suprafaţă de 7.000 mp, la 6 km de Iaşi.

     

    Afacere de familie în domeniul medical

    În ultimii ani, în piaţa de servicii medicale private a fost o efervescenţă a achiziţiilor, mai ales din partea marilor jucători, acre au vrut să se extindă pentru a avea acces la mai mulţi pacienţi. Afacerile dezvoltate în oraşele mari au fost pe radarul de extindere al marilor reţele, iar ofertele de cumpărare nu au ocolit nici Arcadia.

    „Am avut oferte de vânzare nenumărate, cele mai multe de la jucătorii interni. Noi nu ne-am născut pentru a ne vinde, ci sperăm ca la un moment dat să facem parte dintr-o mare reţea, dar doar a unui jucător stfrategic, şi nu a unui jucător deţinut de către un fond. Noi dorim să rămânem în business şi să-l dezvoltăm. Exclud vânzarea, dar nu exclud un mergin cu un mare jucător internaţional. Nu ne gândim să vindem şi să plecăm pe o insulă, ne dorim să fim o afacere pe care să o păstorim personal“, a precizat Dan Fiterman.

    Arcadia  – Spitale şi Centre Medicale este un jucător de talie medie în piaţa sănătăţii private, situându-se între primii zece jucători după cifra de afaceri la nivel naţional. Piaţa medicală privată este unul dintre domeniile care au funcţionat şi în pandemie. Cei mai mari jucători din acest domeniu sunt MedLife, Regina Maria şi Medicover.

     

  • Brandul românesc creat în Pantelimon care a ajuns în inima Vienei. Compania vrea să deschidă magazine monobrand în mai multe ţări din Europa

    Heidi Chocolat, companie contro­lată de familia aus­triacă Meinl prin inter­mediul vehiculului de in­vestiţii Kex Confectionery, dezvoltă brandul ro-mânesc de ciocolată Heidi pe pieţele ex­terne prin magazine monobrand, primul pas fiind făcut în Viena, unde un astfel de spaţiu a fost deschis pe Mariahilfer Strasse, principala arteră de shopping din oraş.

    „Pe termen mediu avem ambiţia să deschidem magazine noi în România, Austria şi în alte oraşe din ţările din Europa Centrală şi de Est. Avem deja (pe lângă noul magazin din Viena – n.red.) primul nostru Heidi ChocoWorld în Pantelimon, o unitate lângă fabrică. Am deschis şi un shop in shop în Băneasa. Validăm diverse idei şi concepte (…).“

    Heidi Chocolat, companie contro­lată de familia aus­triacă Meinl prin inter­mediul vehiculului de in­vestiţii Kex Confectionery, dezvoltă brandul ro-mânesc de ciocolată Heidi pe pieţele ex­terne prin magazine monobrand, primul pas fiind făcut în Viena, unde un astfel de spaţiu a fost deschis pe Mariahilfer Strasse, principala arteră de shopping din oraş.

    „Heidi merge la nivel internaţional! Compania (mamă – n.red.) deja opera un lanţ de magazine de ciocolată în Austria, însă sub un brand secundar. Pe unul dintre acestea a decis să îl transforme în primul magazin Heidi, ce este amplasat pe Mariahilfer Strasse, cea mai lungă arteră de cumpărături din Europa, ce primeşte peste 17 milioane de vizitatori anual“, spune Peter Mueller, CEO al Heidi Chocolat.

    Heidi Chocolat a luat naştere în urmă cu aproximativ 25 de ani în oraşul Pantelimon de lângă Bucureşti, fiind fondată de investitori elveţieni. În 2012 a fost achiziţionată de Kex Confectionery. Brandul românesc era încă de atunci prezent la export, însă în ultimii ani a apăsat pedala de acceleraţie şi a „cucerit“ tot mai multe pieţe şi a făcut chiar achiziţii. În total, produsele companiei sunt prezente pe 50 de pieţe, dar nu cu magazine proprii.

    „Heidi Chocolat reprezintă divizia premium a Meinl Confectionery“, spun oficialii companiei care erau activi în producţie şi distribuţie iniţial, pentru ca acum să dezvolte şi retailul propriu.

    Producătorul este, conform celor mai recente date ale ZF, cel mai mare exportator de ciocolată de pe plan local, dar şi unul dintre cei mai mari jucători privind cota de piaţă din România. Heidi Chocolat este una dintre cele două companii din sectorul ciocolatei din România deţinute de familia austriacă Meinl prin intermediul vehiculului de investiţii Kex Confectionery. Dacă Heidi Chocolat s-a dezvoltat ca o companie internaţională, cealaltă societate – Kandia Dulce – s-a concentrat mai mult pe piaţa românească, având în portofoliu mărci cu o tradiţie de peste 35 de ani precum Rom sau Măgura.

    „Deschiderea buticului din Viena ar putea fi începutul unei călătorii minunate. Vrem să ducem peste 150 de tipuri de ciocolată – praline, trufe, specialităţi de sezon etc. – în noi magazine Heidi din toată lumea“, spune executivul.

    Magazinul a fost deschis chiar înainte de Valentine’s Day, acesta respectând toate regulile legate de siguranţă şi sănătate într-o perioadă marcată de pandemia de COVID-19. „Pe termen mediu avem ambiţia să deschidem noi magazine în România, Austria şi în alte oraşe din ţările din Europa Centrală şi de Est. Vrem să dezvoltăm oferta noastră de seminarii în domeniul ciocolatei şi vrem să organizăm workshop-uri pentru consumatori (…).“

    Dezvoltarea se va face direct de către companie, cel puţin iniţial, deoarece vrea să stabilească standardele de funcţionare.

    „Avem deja (pe lângă noul magazin din Viena – n.red.) primul nostru Heidi ChocoWorld în Pantelimon, o unitate lângă fabrică unde oferim produse proaspete, dar unde organizăm şi seminarii pentru ca clienţii să îşi poată produce propria ciocolată.“

    „Am deschis şi un shop in shop în Băneasa. Validăm diverse idei şi concepte pentru a ne extinde local, astfel încât produsele noastre să ajungă la cât mai mulţi români.“

    Decizia de a miza pe retail propriu, spune Peter Mueller, este justificată de faptul că ciocolata proaspătă este cea mai bună.

    „Vrem să oferim consumatorilor produse proaspete, deosebite, specialităţi handmade pentru o experienţă completă.“

    Produsele companiei sunt deja prezente în toate lanţurile de retail şi pe toate platformele online majore din România, precum şi în câteva mii de magazine din comerţul tradiţional, spune executivul. Compania a avut în 2019, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de circa 103 mil. lei, în stagnare, şi aproape 400 de salariaţi.

    „Ca multe afaceri şi categorii de produse, şi noi am resimţit impactul pandemiei şi am încheiat anul cu o cifră de afaceri sub cea din 2019. În special din cauza lockdown-ului oamenii s-au întâlnit mai rar şi au avut mai puţine ocazii să sărbătorească, iar impactul s-a simţit şi în perioada sărbătorilor când se oferă cadouri“, spune CEO-ul Heidi Chocolat.

    El speră însă că românii vor susţine prin achiziţiile lor producătorul local. În România, cei mai mari producători de ciocolată sunt Heidi Chocolat şi Kandia Dulce, urmaţi de alţi jucători mai mici cum este compania Muller şi Prietenii din Satu Mare.

    „Am învăţat anul trecut că trebuie să planificăm dar făcând mai multe scenarii. În ceea ce priveşte 2021, noi am pornit la drum cu ambiţii mari şi cu planuri să revenim pe o creştere de peste 10%. Vom continua să investim în producţie şi în dezvoltarea de noi articole.“

  • Cum a transformat o tânără un obicei de mii de ani într-o afacere modernă, pornită într-un sat cu un singur locuitor, aflat în pragul dispariţiei

    Hodaia a apărut în 2016, când Raluca Olaru se afla în căutarea unui cuib care să găzduiască afacerea ei cu produse cosmetice. A ajuns întâmplător în Hodaia, un sat aflat în prag de dispariţie, din comuna Fărăgău, judeţul Mureş, care mai avea un singur locuitor. Numele a fost sursă de inspiraţie, aşa că a fost ales să devină brand pentru o colecţie de poţiuni magice din ingrediente naturale.

    Povestea acestui business a început acum mulţi ani, când deja eram activă în domeniul medicinei naturiste şi tradiţionale, interes şi pasiune stârnite de bunica mea. În ultimii zece ani am început să aprofundez cunoştinţele prin studii intense autodidacte în domenii ca medicina, farmacia şi botanica. Au urmat diverse ateliere şi cursuri, participări la seminarii în cadrul facultăţilor de specialitate”, povesteşte Raluca Olaru.

    În tot acest timp, prepara diverse produse de îngrijire din plante medicinale cu proprietăţi dovedite ştiinţific, pe care le oferea familiei şi celor apropiaţi. Multe dintre reţete le-a moştenit din familie, iar pe altele le-a creat chiar ea.

    După toată această pregătire, brandul a apărut în anul 2019, în urma accesării fondurilor europene prin programul România Start-up Plus.

    „Pentru înfiinţarea afacerii am investit până acum peste 50.000 de euro, iar sursele de finanţare au fost surse proprii – circa 30% – şi finanţarea prin programul România Start-up Plus, care ne-a ajutat să punem pe picioare această afacere.”

    La bază, Raluca Olaru este restauratoare de bunuri de patrimoniu, însă tot timpul a împletit această pasiune cu cea pentru medicina tradiţională, care s-a concretizat în laboratorul din Topliţa, judeţul Harghita, unde sunt preparate produsele care se vând ulterior pe site-ul Hodaia. Pentru o perioadă, a avut colaborări cu magazine naturiste, frizerii, barbershopuri, însă odată cu pandemia, acestea au fost suspendate. Reluarea unor astfel de colaborări este însă unul dintre planurile antreprenoarei.

    „Momentan suntem două angajate, eu ca administrator şi şefa de laborator, farmacista. Pe lângă angajaţi, mai avem în echipă persoane care se ocupă de imaginea firmei, de elementele tehnice ale brandului, design, de cultivarea unora dintre plantele folosite în producţie.”

    Hodaia a început să se facă vizibilă începând cu luna iunie a acestui an, odată cu introducerea unor produse noi, specifice sezonului cald. Sub acest brand, se găsesc elixiruri pentru barbă, săpunuri, uleiuri şi creme, cu preţuri între 27 şi 97 de lei.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL