Tag: bere

  • Unde mai este loc pe piata berii




    Pentru Octavian Cretu, presedintele Romaqua Group, producatorul apei minerale Borsec, berea pare a fi principalul obiectiv al acestui an. Chiar daca analistii atrag atentia ca ritmul de crestere al pietei se va tempera pe masura ce consumul de bere se apropie de media europeana, Cretu este optimist.








     

    “Am hotarat sa includem berea pentru ca ne lipsea din portofoliu”, spunea recent Octavian Cretu, cu ocazia inaugurarii fabricii de bere din localitatea Sebes, judetul Alba. Fabrica de 40 de milioane de euro, cu o capacitate anuala de un milion de hectolitri, este in fapt cel mai nou pariu pe care omul de afaceri l-a facut cu piata bunurilor de larg consum, dupa ce a transformat Romaqua in cel mai mare imbuteliator local de apa minerala si al doilea mare producator roman de bauturi racoritoare.

     

    “Ne dorim sa atingem cu Albacher (numele brandului lansat de Romaqua pe piata berii – n. red.) o cota de piata de 4%-5% anul acesta”, adauga Cretu, care mizeaza pe faptul ca piata va continua sa creasca suficient de mult incat noua marca de bere sa nu fie nevoita sa ia neaparat din clientii producatorilor concurenti. Pentru ca berea Albacher ar avea de infruntat in acest caz adversari redutabili. In Romania, piata este acoperita in proportie de peste 80% de patru mari producatori internationali: Heineken Romania, InBev Romania, Ursus Breweries si United Romanian Breweries Bereprod (URBB). Acestia au vandut anul trecut, cumulat, 15,5 milioane de hectolitri de bere dintr-un total de 19,4 milioane de hectolitri, cat a reprezentat consumul la nivelul intregii tari. Cu 89 de litri de bere pe cap de locuitor, piata romaneasca s-a apropiat de media europeana dupa mai multi ani in care ritmul de crestere a depasit frecvent pragul de 10%. Analistii spun insa ca, incepand din acest an, ritmul de crestere se va reduce la o singura cifra, consumul urmand sa ajunga anul acesta la 95 de litri de bere pe cap de locuitor.

     

    Conform statisticilor furnizate de Asociatia Berarii Europei, in 2006, un ceh consuma 160 de litri de bere pe an, un german 116, un englez 92, iar un belgian sau un finlandez 98 de litri.

     

    Spre deosebire de aceste tari, in Romania piata berii este puternic marcata de sezonalitate, lunile de vara reprezentand, potrivit lui Constantin Bratu, directorul general al Asociatiei “Berarii Romaniei”, mai mult de o treime din vanzarile inregistrate la nivelul unui intreg an.

     

    Cu toate acestea, tot mai multi dintre jucatori incearca prin diferite strategii de marketing sa schimbe obiceiurile de consum ale romanilor. Unul dintre cele mai cunoscute exemple este aparitia in urma cu opt ani a Tuborg Christmas Brew, lansat de URBB ca un antidot pentru scaderea consumului in timpul iernii, dupa cum spunea Catalin Ignat, cel care pana in aceasta luna a fost vicepresedinte in cadrul URBB, unde era responsabil pentru marketing si vanzari. “In lunile din extrasezon, tocmai datorita acestei inovatii in materie de marketing, noua ne creste mereu cota de piata de la 9% la 11% sau chiar mai mult”, explica Ignat.

     

    O alta caracteristica a pietei romanesti (si in general a pietelor din estul Europei) este ascensiunea sustinuta din ultimii ani a berii imbuteliate la PET. In prezent, peste 45% din berea vanduta in Romania este imbuteliata la PET, in timp ce vanzarile la doza ajung la abia 10% din volumul total.

     

    “E uimitor acest lucru. Inteleg ca pretul este mai convenabil, insa voi, romanii, nu va bucurati indeajuns de bere”, spunea somelierul belgian Ben Vinken, cu ocazia lansarii primului ghid al berii din Romania de catre Asociatia “Berarii Romaniei”. Spre deosebire de Romania, in tara lui de origine, berea este imbuteliata in principal in sticle de 0,75 cl, deoarece “cu cat e mai redus contactul cu aerul, cu atat gustul se mentine mai intens”, explica Vinken.

     

    Mai exista insa o explicatie pentru explozia consumului de bere la PET, spun producatorii. Lanturile de supermarketuri au decis, incepand de anul trecut, sa nu mai permita comercializarea berii
    imbuteliate in sticle returnabile, influentand astfel consumul in sine. “Cred ca PET-ul va ajunge undeva la 50% anul acesta, pe fondul cresterii vanzarilor la bere in general, nu neaparat in detrimentul altei categorii.  Pe termen lung insa, nu vad PET-ul depasind 55-60%”, estimeaza Ignat.

     

  • Romanii au fumat si au baut un miliard de euro in sase luni

    Portretul robot al romanului dupa cele mai cumparate bunuri de larg consum ar putea fi schitat in felul urmator: fumator, mai degraba bautor de bere decat de bauturi racoritoare, innebunit dupa ciocolata tableta si dupa cafea, in timp ce la mancare favorit ramane salamul, urmat la mare distanta de lactate.

     

    Mai multe amanunte, pe www.gandul.info
     

  • Berea se va scumpi cu pana la 10% vara asta

    Berea, bautura alcoolica preferata a peste 54% dintre romani, se va scumpi cu 5%-10% pana la mijlocul verii, cresterea pretului putand ajunge si pana la 20%, conform asociatiilor producatorilor de bere.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Heineken a crescut cu 18% in 2007

    In 2007, Heineken Romania a investit peste 40 milioane de euro, planurile pentru acest an vizand o valoare de investitii si mai mare, de peste 50 milioane de euro, in principal in capacitatea fabricilor de bere, noi ambalaje si investitii comerciale in mijloace fixe.

    In 2007, volumul pietei de bere din Romania a fost de aproximativ 19 milioane hectolitri, cu un consum de 89 litri pe cap de locuitor. Principalele surse de crestere au fost venitul consumatorului in crestere, extinderea ofertei pentru consumatori si vremea exceptionala.

    La inceputul acestui an, Heineken NV a anuntat ca urma sa achizitioneze fabrica romaneasca Bere Mures, tranzactie care intareste pozitia de lider a companiei.

    Pe piata berii din Romania, una dintre cele mai concurentiale domenii ale bunurilor de larg consum, mai sunt prezente Ursus Breweries, filiala a SAB Miller, InBev, URBB si European Food.

  • Romanii vor sa faca cinste cu berea

    Desi media europeana este de 68%, 80% dintre romani prefera sa iasa in oras pentru a bea un pahar impreuna cu partenerul lor actual si numai 45% dintre ei sunt dispusi sa o faca cu un potential nou partener. De asemenea, barbatii romani sunt printre cei mai curtenitori bautori din Europa, 92% dintre ei considerand ca e de datoria lor sa plateasca si consumatia partenerelor.

    8 din 10 barbati din Europa (81%) cred ca ar trebui sa achite consumatia partenerei intr-o seara petrecuta in oras. Totusi, acestia ar putea sa faca niste economii, deoarece femeile nu se asteapta neaparat sa li se faca cinste – 43% dintre femeile europene se asteapta sa achite consumatia in mod egal, iar 7% dintre ele s-ar astepta sa plateasca toata consumatia.

    Rusii sunt insa cel mai putin predispusi la romantism cand vine vorba de consumul de bauturi in compania partenerului de viata actual; doar jumatate dintre acestia ar fi dispusi sa plateasca si consumatia prietenei sau a sotiei, in timp ce cealalta jumatate considera normal sa imparta in mod egal nota de plata.

    Campioane, la „tratament egal” in ceea ce priveste plata consumatiei sunt suedezele, care in proportie de 78%, se asteapta sa imparta nota (raportat la media europeana de 25%). Procentul creste si mai mult, cand este vorba de un partener potential nou, suedezele ramanand in continuare in top (86%).

    Romancele, pe de alta parte, nu par a fi constante in asteptarile lor: daca la prima intalnire, 58% dintre ele se asteapta sa plateasca in mod egal nota de plata, cand vine vorba de parteneri stabili, doar 35% dintre romance mai par a fi dispuse sa imparta costurile cu partenerul lor.

    Daca romanii par mai degraba fideli, preferandu-si actualele prietene si sotii pentru a iesi sa bea un pahar, italienii sunt europenii cei mai dispusi sa faca acest lucru cu un potential nou partener (59% dintre acestia raportat la o medie europeana de 32%).

    Locul cel mai potrivit pentru a savura o bere la prima intalnire este Suedia, unde procentul femeilor care considera potrivit acest lucru este cu 10% mai mare decat cel al barbatilor.

    Studiul facut de compania „Added Value” la initiativa SABMiller a fost realizat prin intervievarea online a peste 7.500 de persoane din 15 tari europene, din fiecare tara raspunzand peste 500 de persoane in legatura cu preferintele de consum pentru bauturile alcoolice.

    In Romania, SABMiller plc este prezent de peste 10 ani prin intermediul subsidiarei sale locale Ursus Breweries, care detine o cota de piata de 24,9%. Compania are sediul central in Bucuresti si detine 4 fabrici de bere in Cluj-Napoca, Timisoara, Buzau si Brasov, avand peste 1.500 de angajati. Marcile Ursus Breweries sunt: Peroni Nastro Azzurro, Ursus, Timisoreana, Ciucas, Stejar, REDD’S si Pilsner Urquell.

  • Timisoreana, in continuare cea mai vanduta bere

    Marca aflata in portofoliul Ursus Breweries, membra a grupului SAB Miller, si-a continuat anul trecut cresterea dupa ce in 2006, Timisoreana a raportat o cota de piata de 8,8%, fata de 7,1% 2005. In numai trei ani, marca produsa in cea mai veche fabrica de bere din Romania a urcat in acest segment de pe pozitia 5 pe prima pozitie.

    In afara de faptul ca Timisoreana este cea mai populara bere, isi mentine si titlul de marca de bere cu cea mai rapida crestere de pe segmentul mainstream. In anul 2007, marca de bere Timisoreana a raportat o cota de piata, in cadrul segmentului mainstream, de 27,9%. Pe acelasi segment, berea Timisoreana inregistra in 2006 o cota de piata de 23,4%, respectiv 21,1% in 2005.

    In 2007, volumul Timisoreana a inregistrat o crestere de 41,8% fata de anul anterior, in conditiile in care piata berii a cunoscut un ritm de crestere de,9.6%.

    Timisoreana face parte din portofoliul de marci al Ursus Breweries alături de Peroni, Ursus, Stejar, Ciucas, Reed’s si Pilsner Urquell.

    Compania detine conform studiilor MEMRB o cota de piata de 24,9%; pe piata berii sunt prezente si Heineken, InBev, Tuborg si European Food.

  • Ce a cumparat Heineken la Mures

    La sfarsitul saptamanii trecute, Virgil Mailat era inca in biroul sau de la etajul al doilea al fabricii Bere Mures. Lucra la incheierea socotelilor cu afacerea pe care a ridicat-o in ultimii 13 ani si era asteptat, in incaperea alaturata, de oficialii Heineken, cu care mai avea in continuare de discutat detalii.

    Discutiile cu grupul olandez, dar si cu autoritatile antitrust, vor mai dura intre 10 si 30 de zile, estima joia trecuta Mailat, care a fost managerul companiei si unul din principalii actionari in ultimii 13 ani.

    Cand discutiile se vor sfarsi, se va incheia si cariera de 35 de ani in industria berii a lui Virgil Mailat: „In ziua in care toate clauzele contractuale vor fi finalizate, voi preda, impreuna cu ceilalti actionari, toate actiunile pe care le detinem in cadrul celor trei active ale Bere Mures – fabrica de bere, un producator de ape minerale si un hotel la Geoagiu Bai. Vom primi toata suma pe care am stabilit-o, intr-o singura transa, iar a doua zi imi strang lucrurile si am plecat“, spune Virgil Mailat.

    Acelasi lucru il vor face si asociatii sai – Emil Morariu, Gheorghe Grec, Alexandru Rus, Nicolae Bacila si Anghel Rus. „Va veni o noua echipa manageriala de la Heineken, iar noi nu ne vom mai implica nici macar pentru consultanta“, precizeaza omul de afaceri, care va ramane in schimb cu cele 37,5 milioane de euro care ii vor intra in cont.

    Spune insa ca nu ii pare deloc rau, din mai multe motive. Unul ar fi ca vrea sa investeasca si in altceva decat in bere. Pentru inceput, se gandeste sa investeasca in domeniul medical si sa deschida o retea de clinici private in Targu-Mures. Prima va fi destinata tratarii cancerului, iar urmatoarele ar putea fi clinici de urologie, de ORL si o maternitate.

    Cu o alta parte din banii pe care ii va primi in urma vanzarii participatiei la Bere Mures intentioneaza sa contribuie la dezvoltarea afacerilor pe care le au cele doua fiice ale sale. „Fetele mele au fiecare afacerea ei, in domenii separate, si vreau sa le ajut“, spune Mailat.

    Cel mai important motiv este insa acela ca el nu se simte un dezvoltator, ci un vizionar: „Daca as fi crezut ca mai poate aparea vreo inovatie pe piata berii, daca as fi simtit ca pot sa mai fac o revolutie in industrie, nu as fi vandut acum. Dar nu stiu ce altceva nou si care sa prinda ar mai putea aparea“.

    Afacerea pe care Virgil Mailat a construit-o de la zero si din care tocmai a iesit a fost, dupa cum marturiseste, cel mai mare vis al sau. Sa lucreze in industria berii, la Fabrica de Bere Targu-Mures, a fost scopul pentru care, cand a terminat liceul din Mures, a mers la Facultatea de Industrie Alimentara de la Galati.

    Cand a terminat facultatea, Fabrica de Bere de la Mures se mutase la Reghin. „A fost un cosmar pentru mine, dar m-am si ambitionat sa nu renunt pana cand nu voi fi deschis propria fabrica de bere la Targu-Mures“, comenteaza Mailat, acceptand ca un asemenea gand la orizontul anilor ‘70 era insa utopic.

    La Reghin si-a facut ucenicia in domeniu si pana in 1990, cand a parasit fabrica, a trecut de la postul de inginer tehnolog la cel de sef de productie, apoi sef de sectie si inginer-sef. Isi aminteste de acea perioada cu zambetul pe buze; a facut parte din echipa care a realizat primul export de bere romaneasca. Era vorba de berea Silva, pe care au vandut-o in Italia.

    Tot atunci a avut ocazia sa lucreze direct pentru familia Ceausescu, sub stricta supraveghere a Securitatii. „Ii placea lui Ceausescu berea de la noi“, isi aminteste Mailat. Asa ca, ori de cate ori voia conducatorul tarii bere, securistii veneau la fabrica din Reghin si urmareau fiecare miscare a celor care o produceau.

    „La un moment dat, a trebuit sa ma mut sase luni la Scornicesti ca sa fac bere pentru Ceausescu. Evident, tot sub supravegherea Securitatii. Voia sa bea bere Bucegi, facuta doar pentru el“, povesteste Virgil Mailat.

    Momentul plecarii a venit la Revolutie.

    Daca pana atunci nu putuse sa avanseze in functie, pentru ca era vazut ca fiind anticomunist, acum se intampla tocmai invers: era vazut ca un partizan al comunismului. Asa ca a luat cei mai buni oameni din fabrica, cu care a ramas alaturi pana astazi in afaceri si a pornit pe cont propriu.

    Din acel moment, de la inginer-sef intr-o fabrica de bere de stat pana la proprietar al primei fabrici private de bere din Romania n-a mai fost decat un pas. „Era in 1990, intr-o pivnita de pe strada Pandurilor, din Reghin, iar berea pe care o faceam se numea Regina“, spune Mailat. Dupa ce prima unitate de productie a fost pusa in functiune, a urmat o perioada de dezvoltare, in care au fost proiectate alte 42 de fabrici si s-a ajuns la o capacitate de productie de cateva sute de litri de bere pe zi, imbuteliata in butoaie de aluminiu.

    Perioada in care a produs bere pe cont propriu la Reghin nu a durat decat doi ani. Adica suficient cat sa stranga banii de care avea nevoie pentru a se intoarce acasa, pentru ca, de fapt, fabricuta „Reginei“ era doar o etapa din drumul lui. In 1992, alaturi de ceilalti actionari, a pus lacatul pe portile fabricii din Reghin si a revenit in Targu- Mures. Era, de fapt, momentul pe care Virgil Mailat il asteptase 20 de ani.

    Desi voia sa produca bere, s-a gandit sa inceapa pe un teren sigur. A intrat pe piata de bauturi racoritoare si timp de trei ani a produs trei sortimente de sucuri: Jazz Cola, Jazz Orange si Jazz Lemon. Momentul in care Coca-Cola a intrat in Romania a insemnat insa retragerea. „Mergea vanzarea, faceam bani, dar nu puteam sa ne punem cu Coca-Cola. Era un competitor prea puternic. A fost, totusi, un lucru bun, pentru ca am putut sa ne intoarcem la productia de bere“, explica Mailat. T

    imp de trei ani de zile au produs bere la sticla si toti banii castigati din vanzari au fost investiti in dezvoltare.

  • 7 romani din 10 nu au o bere preferata

    Putinii romani sunt fideli unei singure marci de bere, marea majoritate alegand produsul pe moment sau dupa pret. Ursus Breweries, al doilea mare producator de bere din Romania, apreciaza ca 70% dintre consumatorii de bere romani nu sunt loiali unei anumite marci. Diferenta de 30% este impartita intre cei loiali unei singure marci şi cei care aleg berea mai ales in functie de pret, dupa cum a precizat Mihai Barsan, grup brand manager la Ursus Breweries, pentru revista Business Magazin.

    Click aici pentru mai multe detalii.