Tag: beneficii

  • Oficial CE: “Turismul beneficiilor sociale” nu există. E doar o percepţie în unele state membre

     “Niciun stat membru, inclusiv Marea Britanie, nu a prezentat Comisiei informaţii din care să rezulte că este vorba de o problemă a «turismului de beneficii». Dacă este o problemă, putem căuta soluţiile (…). Pentru moment, vorbim de o non-problemă. Nu există, este o percepţie în unele ţări membre care nu are nicio susţinere în realitate”, a afirmat Todd, purtător de cuvânt al comisarului Laszlo Andor, care gestionează portofoliul Forţă de Muncă, Afaceri Sociale şi Incluziune.

    El a fost întrebat de jurnalişti în conferinţa de presă zilnică de la Bruxelles despre dezbaterea din Marea Britanie cu privire la acest subiect, precum şi la discuţiile purtate joi dimineaţă între oficiali din Regatul Unit, Germania, Olanda şi Austria în care s-ar fi decis să se solicite Comisiei Europene iniţierea unei modificări a legislaţiei europene în sensul combaterii problemei “turismului pentru beneficii”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Codul de etică APMGR interzice acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medicament

    Oferirea, promisiunea sau acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medicament sunt interzise, potrivit Codului de Conduită Etica privind promovarea medica­mentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală adoptat de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Potrivit APMGR, Codul de Conduită Etică urmăreşte să ofere cadrul necesar pentru implementarea standardelor eti­ce de promovare a medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală şi conţine un set obligatoriu de principii, reguli de transparenţă şi sancţiuni aplicabile tuturor mem­brilor Asociaţiei. Codul interzice oferirea, promisiunea sau acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medi­cament şi prevede sancţiuni aplicabile în cazul nerespectării dispo­ziţiilor acestuia. Asumarea, respectarea şi imple­men­tarea acestui Cod de Etică vor deveni cerinţe obligatorii pen­tru orice companie care doreşte să fie membră a APMGR.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Codul de etică APMGR interzice acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medicament

    Oferirea, promisiunea sau acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medicament sunt interzise, potrivit Codului de Conduită Etica privind promovarea medica­mentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală adoptat de Asociaţia Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR). Potrivit APMGR, Codul de Conduită Etică urmăreşte să ofere cadrul necesar pentru implementarea standardelor eti­ce de promovare a medicamentelor eliberate pe bază de prescripţie medicală şi conţine un set obligatoriu de principii, reguli de transparenţă şi sancţiuni aplicabile tuturor mem­brilor Asociaţiei. Codul interzice oferirea, promisiunea sau acordarea de beneficii în schimbul prescrierii unui medi­cament şi prevede sancţiuni aplicabile în cazul nerespectării dispo­ziţiilor acestuia. Asumarea, respectarea şi imple­men­tarea acestui Cod de Etică vor deveni cerinţe obligatorii pen­tru orice companie care doreşte să fie membră a APMGR.

    Toate stirile sunt pe zf.ro

  • Statele care au sustinut opozitia libiana de la inceput vor avea beneficii economice

    “Cred ca tari care, ca Franta, s-au pozitionat de partea noastra
    foarte devreme vor avea avantaje”, a declarat Ali Tarhouni pentru
    editia de joi a saptamanalului Die Zeit, evocand viitorul economic
    al tarii sale daca rebelii vor castiga lupta cu regimul
    Kadhafi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cosmote tripleaza beneficiile cartelei Frog

    In prima faza, cartela Frog oferea 1.000 de minute si 1.000 de
    mesaje scrise in reteaua Cosmote. Noua oferta include acum 3.000 de
    minute si 3.000 de mesaje scrise, la care se adauga 75 de minute
    nationale si internationale si 75 de mesaje scrise catre alte
    retele, precum si un numar nelimitat de MMS-uri in retea, in
    conditiile in care pana acum erau incluse doar 15. Iar clientii vor
    putea folosi si extraoptiunea Connect Mobile 250 MB, pachetul de
    servicii incluse urmand sa insemne o economie de 15 euro credit in
    fiecare luna.

    “Cartela Frog a fost creata pentru tinerii moderni si activi
    care folosesc telefonia mobila ca portal de comunicare si
    divertisment. Am decis sa impingem si mai departe limitele
    comunicarii prin adaugarea de noi beneficii”, a declarat Costas
    Kapetanopoulos, directorul de marketing si comunicare al
    Cosmote.

    Cu un credit de 5 euro pe luna, utilizatorii Frog pot vorbi si
    trimite mesaje nelimitat catre alti utilizatori ai cartelei si pot
    beneficia de restul optiunilor incluse. Oferta se va actualiza si
    pentru cei care au activat cartela anterior.

  • Beneficii in hotelurile de lux: avion privat, masina si iPad

    “Cu bani poti obtine orice”. Este sintagma dupa care se ghideaza
    cel mai mult in ultima vreme hotelurile de lux, dupa spusele lui
    Jan Freitag, analist in industria hoteliera.

    Hotelurile de lux au inceput in ultimii ani sa includa tot mai
    multe beneficii in tarifele de altfel destul de piperate pe care le
    platesc clientii pentru o noapte de cazare. Si se asigura ca orice
    dorinta a acestora este indeplinita. In Turcia, un hotel de lux
    pune la dispozitia clientilor pe perioada sejurului un “inger”, cum
    este numita persoana desemnata sa raspunda la intrebarile
    clientilor, sa mearga la cumparaturi pentru ei sau sa le organizeze
    petreceri.

    Bineinteles, nu chiar totul este posibil, spune Freitag. Face
    referire la o intamplare legendara petrecuta intr-un hotel de cinci
    stele din Germania. Un client a vrut sa inchirieze un intreg parc
    de distractii pentru copilul sau, lucru pe care angajatii hotelului
    au increcat sa-l negocieze, insa n-au reusit.

    Sursa foto: CNBC.com

  • De ce au devenit angajatii dependenti de bonurile de masa

    La supermarket, multi scot la casa numerar, ceva mai putini
    platesc cu cardul si poate la mai bine de jumatate dintre cei care
    stau la rand in fata noastra vedem celebrele tichete de masa. Le
    scot tacticos, le completeaza pe loc si le desprind unul cate unul
    din carnetul special in care sunt legate. Si le vedem tot mai des,
    atata vreme cat numarul de magazine cu care emitentii de tichete au
    incheiat parteneriate si numarul angajatilor care le primesc la
    salariu a atins un nivel impresionant. Iata si cifrele: din circa
    4,2 milioane de angajati, peste doua milioane primesc bonuri de
    masa de la companiile la care lucreaza. Aceste tichete sunt insa
    oferite doar in mediul privat.


    Si numarul magazinelor care accepta aceasta modalitate de plata
    este mare. “Tichetele emise de Edenred sunt acceptate in 50.000 de
    magazine afiliate din toata tara”, spune Iulian Alexe, directorul
    de marketing si comunicare al emitentului de tichete Edenred,
    fostul Accor Services, cel mai mare jucator de pe piata
    tichetelor.


    De altfel, potrivit studiului salarial si de beneficii PayWell
    2010, realizat de PricewaterhouseCoopers, tichetele de masa
    reprezinta cel mai oferit beneficiu de companiile din Romania – 89%
    dintre companiile chestionate spun ca includ acest beneficiu in
    pachetul extrasalarial al angajatilor si cam asa au stat lucrurile
    si in anii trecuti, cand, in medie, procentul ajungea la circa 75%.
    Atractia acestui tip de beneficii tine de facilitatile fiscale pe
    care le ofera. Astfel, tichetele de masa, tichetele de vacanta si
    tichetele – cadou au adus importante beneficii fiscale companiei
    care le ofera, fiind deductibile la calculul impozitului pe profit
    si scutite de la plata contributiilor social-salariale si
    social-patronale. Incepand cu luna iulie, legea a fost modificata,
    iar aceste tichete au devenit impozabile cu cota de 16%,
    corespunzatoare impozitului pe venituri din salarii, platibil de
    angajat.


    Initiativa a fost in mod repetat criticata de angajati si
    angajatori deopotriva, insa in destul de putine cazuri a
    reprezentat un motiv pentru a exclude tichetele de masa din
    pachetul de beneficii.

    Raman, chiar si asa, beneficiile cele mai eficiente financiar pe
    care le pot oferi angajatorii, iar angajatii le pun in topul listei
    de preferinte tocmai datorita accesului imediat si foarte putin
    conditionat in ceea ce priveste utilizarea lor. La o valoare fixa
    de 8,72 de lei pentru un tichet de masa si, in general, la 22 de
    bonuri primite lunar, un angajat poate merge la cumparaturi si
    umple cosul cu produse necesare pentru o saptamana sau doua. Cei
    192 de lei reprezinta, in cele din urma, o suma destul de mica, asa
    ca, in cazul celor mai multi angajatori, tichetele de masa
    reprezinta doar o parte din pachetul de beneficii extrasalariale,
    completat de alte produse sau servicii, precum asigurarile de
    sanatate sau primele acordate la ocazii speciale.

  • La cine vine de Pasti “iepurasul” lui Videanu

    “Nu primeste NIMENI NIMIC!”, raspunde ministrul Economiei,
    Adriean Videanu, mesajului prin care l-am rugat sa comenteze faptul
    ca, asa cum a anuntat, ieri, un post de televiziune, angajatii
    complexurilor energetice Craiova, Turceni, Rovinari, ai Societatii
    Nationale a Lignitului Oltenia (SNLO) si ai Companiei Nationale a
    Huilei (CNH) vor beneficia de prime de Pasti, cu valori cuprinse
    intre 450 si 3.250 de lei. Videanu a adaugat insa ca se pot da
    prime daca sunt prevazute in contractul colectiv de munca “SI NUMAI
    daca au profit!”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Studiu: Ce beneficii vor pierde angajatii

    Anul trecut nu mai pridideam cu munca, pentru ca aveam in permanenta clienti si cereri de oferte. Acum, daca ni se mai cere o oferta pe luna, e bine”, spune Diana Rosetka, director general al United Business Development (UBD), una dintre cele mai mari companii de training si consultanta in resurse umane. Problema despre care vorbeste Diana Rosetka este de fapt problema tuturor companiilor ce presteaza servicii de formare profesionala, dar si a celor care vand produse incluse, in mod traditional, in pachetele de beneficii.

    Motivul acestei scaderi abrupte este cat se poate de evident: resursele companiilor sunt tot mai limitate, iar primele cheltuieli pe care le elimina cand fac reduceri de costuri sunt cele legate de personal. Beneficiile cu care si-au obisnuit angajatii in ultimii ani dispar rand pe rand: programe de training sau de Master of Business Administration (MBA), asigurari si pensii private, telefon mobil, masina de firma si altele de acest fel. Pentru salariati, impactul este cu atat mai puternic cu cat, desi au crescut semnificativ in ultimii ani, pachetele salariale si de beneficii nu au ajuns nici pe departe la nivelul celor de pe alte piete. Sau cel putin asa spun consultantii: “Toate statisticile arata ca Romania este tara europeana unde s-au facut cele mai mici investitii in angajati”, spune Diana Rosetka.

    Efervescenta din ultimii ani si lupta pentru specialisti i-a fortat pe angajatori sa pluseze, astfel ca pana de curand aproape toate companiile mari (dar nu numai ele) ofereau, pe langa salariul propriu-zis, si o serie de beneficii extrasalariale. Romtelecom, spre exemplu, isi atragea candidatii atat cu banalele tichete de masa, cat si cu mai sofisticatele abonamente la clinici medicale private, conditii preferentiale la anumite banci, prime de vacanta sau reduceri la abonamentele de telefonie. Si in sistemul bancar lucrurile stateau cam la fel: la BRD, angajatii-cheie beneficiau de cursuri de specializare, de cursuri MBA, dar si de credite in conditii preferentiale, asigurari de sanatate, masina si telefon de serviciu. Raportate la media pietei, in care salariul mediu era anul trecut de circa 300 de euro, asemenea pachete erau importante, menite sa-i motiveze si sa-i fi delizeze pe angajati.

    Lucrurile s-au schimbat insa dramatic incepand cu ultima parte a anului trecut. O spun si consultantii de resurse umane, dar si directorii departamentelor de specialitate din firme. In primul rand, angajatorii nu-si mai permit sa faca asemenea investitii. Pachetele pe care le-au oferit in trecut sunt foarte costisitoare, mai ales atunci cand sunt acordate unui numar mare de persoane – de multe ori fiind vorba de cateva sute sau chiar mii de angajati. In al doilea rand, nici nu mai sunt nevoiti sa o faca. Odata ce economia a incetinit si somajul a inceput sa creasca, stabilitatea personalului s-a imbunatatit. Daca in 2008 industria de turism se confrunta cu o fluctuatie in jur de 80%, acum ea este de circa 20-30%; la fel, bancherii sunt acum mult mai “atasati” de un loc de munca – de la 20-25%, fluctuatia personalului s-a redus la 7-8%. In consecinta, nici angajatorii nu mai sunt obligati sa faca eforturi atat de mari pentru a creste retentia sau pentru a atrage noi angajati.

    Cum simt furnizorii de servicii pentru resurse umane aceasta noua realitate? “Trainingul este un capitol unde vom pierde anul acesta, dat fiind ca multe companii planuiesc sa taie bugetele sau sa le reduca substantial”, spune Rosetka. Este o evidenta pe care o percep mai toti jucatorii din piata, care estimeaza ca aproximativ jumatate dintre companiile ce investeau in formarea profesionala a angajatilor au renuntat la aceasta activitate. Cele care o continua o fac din ratiuni specifice; este cazul Bancii Comerciale Romane (BCR), care a inceput anul trecut un proces de reconversie profesionala pentru o parte din angajati. Pana nu de mult, activitatea de baza pentru acestia era sa acorde credite, dar acum cererea de credite s-a prabusit, iar ei trebuie sa invete sa vanda alte produse.

    “Mutam o parte dintre oamenii care incheiau credite la vanzarea de depozite, iar pentru asta au nevoie de training”, a spus Andreea Voinea, director executiv de resurse umane al BCR, in cadrul conferintei “Cum schimba criza piata muncii”, organizata de Ziarul Financiar in parteneriat cu Accor Services, Ascendis, CODECS, Asebuss si Hewitt. In acest program au intrat pana acum aproximativ 1.500 de angajati ai bancii si “vor mai urma cateva sute anul acesta”, a precizat Voinea, adaugand ca in acest scop, bugetul de training a crescut in 2009 cu 50%. Din aceeasi categorie fac parte si companiile care aleg sa reinstruiasca forta de vanzari, pentru ca sunt puse in fata unor realitati noi in economie si au nevoie de programe de training. Nu sunt insa multi, spun furnizorii: “E destul de simplu sa tai programele de training, asa ca multe companii o fac, mai ales firmele romanesti mici si medii”, spune Dragos Gheban, senior human capital consultant la Catalyst Recruitment Solutions. Adauga insa ca si in randul multinationalelor se simte aceeasi tendinta, chiar daca acestea tineau in trecut foarte mult la standardele internationale de recompensare a angajatilor.

    Andreea Voine, BCR: “Nimeni nu isi va mai permite sa creasca salariile ca pana acum si doar cei care se vor dovedi valorosi pentru companie vor fi rasplatiti”

     

  • Angajatorii romani nu stiu ce-si doresc angajatii

    Dupa prime, in topul beneficiilor oferite de angajatori, se afla tichetele de masa sau cele de tip cadou. Aceasta se aplica pentru 57,3% dintre salariatii bucuresteni si, respectiv, 54,2% dintre cei din afara Capitalei. Bonusurile pentru performanta, pe de alta parte, sunt mai des folosite de angajatorii din Bucuresti, numarul lor fiind dublu fata de cel al celorlalti angajatori din tara care ofera astfel de beneficii. Pe urmatoarele locuri in top urmeaza telefonul mobil, trainingurile, masina de serviciu, teambuildingurile, pensia privata facultativa si asigurarea medicala.

     

    In ceea ce priveste distributia in functie de mediul in care activeaza, primele si tichetele de masa sau cele de tip cadou sunt oferite cu precadere salariatilor din sistemul de stat, in vreme ce bonusurile pentru performanta, telefonul mobil, trainingurile, masina de serviciu si teambuildingurilor se ofera mai ales in companiile private.

     

    Angajatii cu studii medii si submedii ii depasesc pe cei cu studii superioare doar cand vine vorba despre tichete de masa sau cadou, acestia din urma fiind preferati de angajatori pentru toate celelalte beneficii extrasalariale.

     

    Studiul citat a fost realizat in perioada 1-15 septembrie, iar publicul tinta a fost reprezentat de persoane angajate, ct varste cuprinse intre 18 si 65 de ani, din Bucuresti si din orase cu mai mult de 100.000 de locuitori.