Conform estimărilor lor, dacă România reuşeşte să amelioreze absorbţia fondurilor europene la peste 60% şi să atragă mai multe investiţii străine în agricultură, industrie şi turism, are şanse mari să-şi reducă deficitul de cont curent la 2-3% din PIB pe termen mediu.
Prin serviciul “Plati facturi la ATM”, clientii posesori de card BCR pot achita atat facturile proprii de utilitati/servicii (electricitate, apa, gaze, salubritate, telefonie, TV etc), cat si facturile altor persoane. Achitarea acestora se poate realiza de la orice ATM al BCR, din orice localitate, alta decat cea de resedinta, in orice zi, la orice ora. Tranzactiile efectuate se regasesc in chitantele emise de ATM la finalul fiecarei plati si in extrasul de cont. Clientii au la dispozitie peste 160 de furnizori pentru care pot solicita activarea conventiei de “Plati facturi la ATM”.
“Clienţii accesează tot mai mult serviciile bancare prin canale alternative şi nu mai fac doar vizualizări de solduri, ci realizeaza un mix diversificat de operaţiuni, printre care cele mai uzuale sunt platile de facturi. In anul 2011, 30% dintre platile realizate prin canale alternative au fost efectuate la ATM. Aceasta modalitate de plata s-a situat pe locul al doilea in preferintele clientilor, imediat dupa internet banking”, a declarat Bogdan Marin, director management Canale Retail în cadrul BCR.
Activarea servicului prin Contact Center se realizeaza prin apel gratuit la InfoBCR, la numarul 0800.801.BCR (0800.801.227).
Serviciul “Plati facturi la ATM” permite clientului si transferul de fonduri din conturile de card in conturile curente, rambursari ale ratelor de credit BCR in lei, inclusiv pentru cardurile de credit BCR in lei.
BCR, cea mai mare banca din Romania dupa active, este si cel mai important jucator pe piata cardurilor şi a tranzacţiilor bancare, cu o retea de peste 2.000 de bancomate şi peste 18.000 de terminale pentru plată cu cardul la comercianti, precum si cu servicii complete de Internet banking, phone-banking si e-commerce.
Evenimentul a fost organizat de Contactless Intelligence, brandul specializat in comunicare pentru industria contactless al grupului german Krowne Communications, si a recompensat companiile care aplica tehnologii de plata fara atingere (contactless) si incurajeaza consumatorii să utilizeze cardurile contactless la comercianti.
Juriul a fost compus din specialisti si consultanti independenti in comert electronic, IT si comunicatii sau transporturi – inclusiv reprezentantii Departamentului de Cercetare si Sisteme de Transport Inovatoare din cadrul Directoratului General al Comisiei Europene pentru Mobilitate si Transport.
Lista completa a castigatorilor pe categorii:
Competitive Advantage – Coca-Cola / Vianet (Marea Britanie)
Transportation and Ticketing – Banca Comerciala Romana (Romania)
Mobile Payment Application of the Year – Google Wallet (SUA)
Contactless / NFC Innovation of the Year – Qolpac (Olanda)
Best Customer Experience – Garanti Bank (Turcia)
Loyalty – Kadona (Austria)
Public Domain – Connecthings (Franta)
Best Marketing Campaign using Contactless / NFC Technology – Proxama (Marea Britanie)
Best Contactless / NFC Infrastructure – VeriFone (Marea Britanie)
Contactless / NFC Eco-System – Glodyne Technoserve (India).
BCR a lansat, anul trecut, cardul Zambet – card de debit contactless si aplicatie de transport, cardul de credit Powercard Visa contactless si aplicatie de transport, cardul Powercard Gold – card de credit in lei pentru persoane fizice, platforma de internet banking optimizată pentru telefoane mobile, serviciul direct debit pentru clientii corporate, acceptarea cardurilor Diners la ATM, programul de plata in rate egale fara dobanda la POS-urile BCR.
In 2011, BCR a pus in circulatie cele mai multe carduri business (33.000 carduri) fiind lider si la aceasta categorie, pentru al doilea an consecutiv.
BCR, cea mai mare banca din Romania dupa active, este si cel mai important jucator pe piata cardurilor şi a tranzacţiilor bancare, cu o retea de peste 2.000 de bancomate şi peste 18.000 de terminale pentru plată cu cardul la comercianti, precum si cu servicii complete de Internet banking, phone-banking si e-commerce.
Mai exact, cheltuiala trimestrială netă cu provizioanele de risc pentru credite şi avansuri a fost de 933,7 milioane lei, faţă de 457,4 milioane lei în primul trimestru din 2011, conform informaţiilor difuzate de bancă. Această evoluţie a condus la îmbunătăţirea ratei de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante (52,2% faţă de 50,1% la sfârşitul anului 2011) şi reflectă impactul performanţei scăzute a economiei româneşti asupra clienţilor corporativi ai BCR. Împrumuturile neperformante (NPL) reprezentau 22,4% din portofoliul total de credite la sfârşitul lunii martie. Segmentul corporate este principalul contribuitor în ceea ce priveşte volumele NPL nou-generate, deoarece IMM-urile încă se confruntă cu constrângeri severe de lichiditate şi unele companii mari au reintrat în incapacitate de plată.
Grupul BCR şi-a menţinut poziţia de lider în sistemul bancar, cu o cotă de piaţă de circa 20,8% după active, în pofida unei uşoare scăderi a volumului activelor cu 1,6% (1.226 milioane de lei) faţă de începutul anului, până la 75.519,7 milioane de lei (17.234,1 milioane de euro).
Venitul operaţional a scăzut cu 2,5% în comparaţie anuală, la 1.028,9 milioane de lei (236,6 milioane de euro), de la 1.054,8 milioane lei (250,4 milioane de euro), din cauza comprimării marjelor dobânzilor, a cererii scăzute de credite şi a presiunii concurenţiale în creştere, care au afectat venitul din dobânzi, situat la 750,4 milioane de lei (în scădere cu 7,6%). Venitul net din comisioane s-a majorat cu 1%, până la 155,6 milioane de lei (35,8 milioane de euro).
Rezultatul net din tranzacţionare a crescut valoarea veniturilor cu 122,9 milioane de lei (28,3 milioane de euro), valoare de aproape trei ori mai mare faţă de finele lui martie 2011, determinată, în principal, de tranzacţiile valutare. BCR îşi menţine poziţia de lider pe piaţa de titluri şi obligaţiuni din România.
Cheltuielile operaţionale au scăzut cu 6,1%, până la 418,9 milioane de lei (96,3 milioane de euro). Raportul cost-venit s-a îmbunătăţit la 40,7% la finele lunii martie 2012 (42,3% la sfârşitul lunii martie 2011).
Portofoliul de credite a continuat să crească, mai ales datorită creditării din sectorul de retail. Soldul creditelor în acest sector a crescut cu 1,6% în comparaţie trimestrială, în special datorită segmentului creditelor ipotecare, unde finanţarea acordata de BCR a fost de aproape 395 milioane de euro in programul “Prima Casa 4”. Cota de piaţă a BCR în ceea ce priveşte creditarea generală s-a menţinut la aproximativ 21% la finele lunii februarie, menţinând statutul băncii de lider de piaţă, în vreme ce cota de piaţă pentru creditele imobiliare în euro a crescut la aproape 30% (circa 0,5% creştere în trimestrul I). BCR este, de asemenea, lider pe piaţa fondurilor UE, deţinând, în prezent 40% din proiectele aprobate, dintr-un total de peste 12,65 miliarde de euro reprezentând oportunităţi de finanţare din fonduri UE care se adresează investitorilor privaţi şi autorităţilor locale.
Volumul depozitelor atrase s-a menţinut aproape constant, în special datorită clienţilor de retail. BCR rămâne principalul jucător pe piaţa depozitelor primare (20% cotă de piaţă). Depozitele clienţilor rămân principala sursă de finanţare a BCR, banca bucurându-se însă în continuare de sprijin puternic din partea băncii-mamă.
Indicii de solvabilitate se menţin mult peste nivelurile reglementate. Rata capitalului de rang 1+2 în februarie 2012 era de 12,31% conform standardelor internaţionale, faţă de minimum 10%, potrivit cerinţelor BNR. Indicatorul de solvabilitate este de 17,09% (BCR Grup, conform standardelor internaţionale).
O uşoară apreciere a leului până la sfârşitul anului, “în limitele unei volatilităţi valorificabile”, presiune pe deprecierea euro din cauza prelungirii crizei din zona euro şi continuarea aprecierii aurului (până la 2.300-2.400 de dolari/uncie) sunt principalele elemente de prognoză ale Erste pentru cei aflaţi în căutarea unor recomandări de investiţii, rezumă Răzvan Furtună, cel care de la 1 martie a fost numit şeful diviziei de private banking a BCR.
Răzvan Furtună face o distincţie importantă între motivaţiile clienţilor care apelează la un bancher privat: pe de o parte e vorba de dorinţa de a investi în instrumente financiare pentru a profita de creşterea valorii lor (acţiuni, titluri ale fondurilor de investiţii, produse derivate), pe de altă parte e vorba de dorinţa de protejare a propriei averi (aşa cum fac cei care cumpără aur fizic). BCR are acces la 34 de pieţe străine de capital şi de mărfuri şi la 6.000 de active financiare. Până acum, cea mai mare parte a clienţilor s-au dovedit însă interesaţi de circa 50 de instrumente, în principal instrumente cu venit fix (obligaţiuni şi fonduri de obligaţiuni), care reprezintă 60% din tranzacţii, urmate de acţiuni şi alte instrumente listate (28%), în timp ce aurul ajunge la 5%. Sorin Mititelu, director executiv pentru managementul segmentelor de retail, afirmă că majoritatea plasamentelor vizează piaţa locală, fiindcă ea oferă o cunoaştere mai bună a riscului şi randamente corespunzătoare.
Divizia BCR Erste Private Banking a reorganizat practic de la 1 martie toate activităţile de profil din sucursale într-o structură nouă şi cu un brand nou. Divizia are circa 2.000 de clienţi, ale căror averi administrate de bancă totalizau la finele anului trecut 941 mil. euro, ceea ce reprezintă circa un sfert din totalul pieţei de private banking, estimată la 4 mld. euro. Atât numărul de clienţi, cât şi valoarea sumelor gestionate au crescut cu circa 30% faţă de anul anterior, iar pentru 2012, banca aşteaptă o creştere cu încă 15%. În ce priveşte valoarea sumelor plasate în produse de investiţii, acestea se situau la 434 mil. euro, “ceea ce înseamnă foarte mult”, conform lui Răzvan Furtună, ţinând cont de aplecarea de obicei destul de redusă a clienţilor cu bani foarte mulţi faţă de ideea de investiţie şi de risc.
Ca să aibă acces la serviciile de bancă privată, un client trebuie să aibă un disponibil de investiţii de minimum 200.000 de euro la BCR Erste Private Banking, comparativ cu 100.000 de euro la Banca Transilvania şi BRD, de pildă, 200.000 la UniCredit Ţiriac Bank sau 500.000 de euro la Gutmann Bank, ultima bancă intrată pe această piaţă în 2010. Aceste plafoane indică ţintirea segmentului de clienţi cu venituri mari, spre deosebire de segmentul aşa-zis “affluent”, căruia i se adresează serviciile de consultanţă personalizată, oferte şi produse specifice (premium banking la Raiffeisen Bank România, preferred banking la RBS, respectiv personal banking la Bancpost), unde limita minimă de venituri coboară de obicei în jur de 15.000 de euro sau chiar mai jos. Fără a furniza cifre mai exacte, Sorin Mititelu spune că sunt însă şi clienţi de private banking ai BCR cu conturi de 1 milion sau 5 milioane de euro. Valoarea medie a unui cont este de 470.000 de euro.
Conform lui Mititelu, recrutarea echipei BCR Erste Private Banking, care are în centru 18 bancheri privaţi specializaţi, a durat circa şase luni şi “se poate spune că am încercat să-i luăm pe cei mai buni de pe piaţă”. Andra Mihăilescu, de pildă, cea care de la 1 martie a preluat conducerea Centrului pentru Private Banking din Bucureşti al băncii, a fost anterior director de private banking şi servicii de investiţii la OTP. Centrul din Bucureşti se ocupă şi de 18 judeţe din sudul ţării, iar pe lângă el există încă patru, la Braşov, Cluj, Iaşi şi Timişoara, astfel încât fiecare client să fie dublu deservit, atât de către bancherul privat dedicat, cât şi de către un bancher din sucursală. Cine vor fi viitorii clienţi? Andra Mihăilescu spune că, deşi în teorie sunt în România 14-16.000 de persoane cu active disponibile de peste 100.000 de euro, nu toţi au nevoie de servicii de private banking, ci numai cei interesaţi să-şi construiască un portofoliu şi să-l administreze cu concursul unui bancher privat local. Piaţa reală disputată de băncile care oferă astfel de servicii ar însemna aşadar circa 4.000 de clienţi, cu active financiare plasate în România de circa 4 mld. euro.
Sistemul bancar românesc, format din 41 de bănci, a făcut un uşor pas înainte în 2011, reuşind să-şi mărească activele cu 3,5% şi să-şi reducă pierderile de la 516 mil. lei în 2010 la 430 mil. lei la sfârşitul anului trecut.
BCR, deţinută de austriecii de la Erste, rămâne numărul unu în sistem din punctul de vedere al activelor deţinute, cu 71,2 mld. lei (16,5 mld. euro), dar a trecut pe pierderi (327 mil. lei, respectiv 77 mil. euro) conform standardelor româneşti de contabilitate (RAS).
Cititi mai multe pe www.zf.ro
Până în prezent, BCR a acordat peste 23.000 credite în cele 4 etape ale Programului Prima Casă, în valoare totală de aproximativ 900 milioane de euro. Banca a început creditarea în cadrul programului Prima Casă 4 la 6 iunie 2011, iar ritmul de acordare al creditelor este mult mai accelerat în comparaţie cu etapele anterioare, conform reprezentanţilor băncii, până în prezent fiind acordate aproape 8.200 de credite.
Valoarea medie a unui împrumut din programul Prima Casă 4 este de 37.700 de euro, în scădere faţă de prima etapă a programului, când valoarea medie a fost de 41.200 de euro. Valoarea medie a avansului plătit de către clienţi pentru achiziţionarea primei lor locuinţe a fost de 10%.
În ceea ce priveşte profilul clienţilor beneficiari ai creditelor acordate prin Prima Casă 4, aceştia sunt bărbaţi tineri (25-34 ani) care au luat creditul pe o perioadă de 30 de ani.
Dobânda este variabilă şi este formată din Euribor la 3 luni plus o marjă de 4%. Astfel, pentru un credit de 40.000 de euro, pe o perioadă de 30 de ani, rata lunară în acest moment (variază în funcţie de Euribor) este de 224 de euro. Clienţii trebuie să dispună de un avans de minim 5%. Banca acceptă până la 3 coplătitori. Nu se percepe comision de acordare credit sau comision lunar de administrare. Comisionul de rambursare anticipată este zero.
Creditul este garantat în proporţie de 50% de Fondul de Garantare a creditelor pentru IMM (FNGCIMM), clientul plătind Fondului un comision de gestiune de 0,49% aplicat la valoarea finanţării garantate, adică la jumătate din valoarea acordată a creditului. Şi beneficiarii creditelor obţinute în primele 3 etape ale programului vor plăti un comision de gestiune mai mic decât în anii anteriori, deoarece procentul de 0,49% se aplică la jumătate din valoarea soldului garanţiei şi nu la soldul integral ca în anii anteriori.
În programul Prima Casă 4 s-au înscris 16 bănci – BCR, BRD, Alpha Bank, CEC Bank, Millennium Bank, Banca Românească, Banca Transilvania, OTP Bank, UniCredit Ţiriac Bank, Bancpost, Raiffeisen Bank, Piraeus Bank, Emporiki Bank, RIB, Bank Leumi şi Intesa Sanpaolo Bank. BCR are cel mai mare plafon de garanţii – peste 600 milioane de euro – urmată de BRD, cu 325 milioane de euro.
După primele nouă luni ale anului trecut, BCR şi-a păstrat prima poziţie în topul băncilor din România, cu active de peste 17 mld. euro şi o cotă de piaţă de peste 20%. BCR are cea mai mare reţea naţională de ATM – peste 2.000 de bancomate şi POS – peste 18.000 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de internet banking, phone-banking şi e-commerce.
Banca Comercială Română oferă clienţilor săi persoane fizice posibilitatea achitării contribuţiilor, impozitelor, a taxelor sau altor obligaţii faţă de bugetul statului sau bugetele administraţiilor locale prin internet sau telefon. “Clienţii noştri au primit extrem de bine serviciul oferit de BCR. Acum ei pot să îşi achite contribuţiile, impozitele, taxele sau alte obligaţii faţă de bugetul statului sau bugetele administraţiilor locale prin intermediul serviciilor de internet banking – Click 24 Banking şi phone banking – Alo 24 Banking”, a declarat Valentin Florin Gălăţanu, directorul executiv al Direcţiei Tranzacţii Bancare din cadrul BCR.
Utilizatorii de internet banking şi banking prin telefon de la BCR au la dispoziţie şabloane predefinite care permit plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetul de asigurări sociale de sănătate ori bugetele administraţiilor locale. Serviciul este gratuit, fără comisioane la plată; opţiunea este disponibilă fără preînregistrare pe site-urile administraţiilor publice centrale sau locale.
Cei care vor să-şi plătească, în schimb, taxele la ghişeele BCR trebuie să se prezinte la bancă cu ordine de plată tipărite în formatul pus la dispoziţie de Ministerul Finanţelor. De asemenea, clienţii pot face plăţi şi în numele altei persoane fizice.
Cadrul legislativ în vigoare permite Ministerului Finanţelor Publice să deschidă conturi tranzitorii la instituţiile de credit, pe bază de convenţii bilaterale încheiate între părţi, cu scopul de a colecta contribuţiile, impozitele, taxele sau alte obligaţii faţă de bugetul general consolidat de la contribuabilii persoane fizice, clienţi ai instituţiilor de credit respective.
Banca transmite către Ministerul Finanţelor Publice, prin intermediul unui canal securizat, un mesaj electronic conţinând detaliile complete privind operaţiunile de plăţi individuale aferente sumelor colectate. În baza informaţiilor cuprinse în mesajul electronic, Ministerul Finanţelor Publice asigură transferul sumelor către conturile corespunzătoare de venituri bugetare, în termen de maxim o zi lucrătoare de la data creditării contului deschis la trezoreria operativă centrală.
După primele nouă luni ale anului trecut, BCR şi-a păstrat prima poziţie în topul băncilor din România, cu active de peste 17 mld. euro şi o cotă de piaţă de peste 20%. BCR are cea mai mare reţea naţională de ATM – peste 2.000 de bancomate şi POS – peste 18.000 de terminale pentru plată cu cardul la comercianţi, precum şi servicii complete de internet banking, phone-banking şi e-commerce.
“Aceasta îmi aduce şi mie linişte, după nefericitul comunicat al Băncii Naţionale a Austriei, care ne-a creat temeri”, a spus Băsescu.
În noiembrie, vestea că Austria îşi protejează ratingul impunând băncilor să limiteze finanţările pentru filialele est-europene a stârnit cea mai mare indignare, dintre toate capitalele regiunii, la Bucureşti. Preşedintele Băsescu a avertizat băncile să nu-şi retragă finanţarea “după ce au făcut aici profituri uriaşe” şi a cerut ca statele din Est să nu fie puse să plătească “lăcomia băncilor”. Dintre toate pieţele estice, băncile austriece aveau la 31 martie 2011 expunerile cele mai mari în Cehia (53,17 mld. euro), România (30,2 mld. euro) şi Ungaria (28,99 mld. euro), conform unui raport al băncii centrale de la Viena.
Preşedintele Băsescu s-a întâlnit, joi şi vineri, cu preşedinţii celor mai mari bănci austriece prezente în România, Erste şi Raiffeisen.
Steven van Groningen, preşedintele Raiffeisen Bank România, a spus că impactul noilor reglementări ale Băncii Naţionale a Austriei cu privire la cerinţele de capital şi lichiditate va fi nesemnificativ pentru România. La întâlnire a mai fost abordată şi nevoia de a îmbunătăţi competitivitatea României, atât la nivel de sistem bancar, cât şi la nivelul mediului economic, în general. Van Groningen, care este şi preşedinte al Consiliului Investitorilor Străini, a arătat că acest organism va continua să propună măsuri concrete pentru creşterea competitivităţii mediului economic românesc. Preşedintele Băsescu a reafirmat hotărârea autorităţilor de a stimula dezvoltarea sectorului privat şi de a aplica politici de modernizare a sectorului public.
Andreas Treichl, preşedintele executiv al grupului Erste Bank, a apreciat, la întâlnirea cu Traian Băsescu, că România “are toate şansele să devină un câştigător după terminarea crizei economice, având create premisele în acest sens prin măsurile de austeritate luate şi care au început deja să dea rezultate”. În acest context, şeful statului a accentuat faptul că sunt motive pentru a crede că principalii indicatori macroeconomici ai României în anul 2011 vor fi favorabili. Treichl a reiterat angajamentul grupului Erste Bank de a-şi continua şi dezvolta operaţiunile de pe piaţa din România.