BusinessMagazin

Tag: Austria

  • Cum arată primul model Porsche creat vreodată – GALERIE FOTO

    P1 a fost creat de către Ferdinand Porsche la doar 22 de ani, ca urmare a unei comenzi din partea producătorului auto Jacob Lohner. Respectiva companie i-a cerut lui Porsche să construiască un mijloc de transport electric, iar acesta a prezentat un motor electric octogonal alimentat cu baterii. Maşina avea şase viteze pentru a merge înainte, două pentru marşarier şi patru folosite pentru a opri.

    Modelul P1 a început să circule pe străzile din Viena pe 26 iunie 1898. Vehiculul atingea viteze de până la 34 km/h şi avea o autonomie de 78 km.

  • Reportaj: Cea mai nouă staţiune de schi din Austria concurează Valea Prahovei cu preţuri mai mici

    Schiatul în plin sezon în staţiunile austriece poate fi un coşmar: la fel ca pe Valea Prahovei, există cozi de câteva ore la staţiile de telecabine şi de teleschi, mulţimi de elevi veniţi în vacanţă din toate colţurile Europei, dar şi turişti europeni care aleg de multe ori să defileze în costume de schi şic şi să aglomereze pârtiile destinate începătorilor. Alunecatul în voie pe o pârtie pustie este rareori un vis înplinit.

    Totuşi, soarele străluceşte, zăpada perfectă este sub picioarele mele, iar pe pista destinată începătorilor sunt singura care îşi testează abilităţile în ale snowboardului în timp ce însoţitorii mei iau primele lecţii de schi împreună cu instructorul Mark. Mai mult, sunt sătulă după un prânz consistent, alcătuit din supă cu tăiţei şi un ştrudel cu mere tradiţional pentru care am plătit mai puţin de zece euro şi pe care l-am savurat într-un apres-ski aflat la o înălţime de 2.100 de metri.

    Toate acestea după ce am vizitat Grossglockner Kals-Matrei, regiunea aflată pe flancurile sudice ale celui mai înalt munte din Austria, Grossglockner (cu o înălţime de 3.798 de metri), care este cea mai mare din cele şase aflate în Tirolul de Est. Se întinde pe aproximativ 110 kilometri şi, împreună cu celelalte cinci regiuni de schi estice, totalizează 320 de kilometri. Spre comparaţie, doar St. Anton, una dintre marile staţiuni de schi aflate în Tirolul de Nord, are 280 de kilometri de piste de schi.

    Nu e de mirare că, deşi se află la doar două ore de mai renumitul Innsbruck, regiunea Grossglockner Kals-Matrei apare rareori în topurile staţiunilor de schi europene. Apres-ski-urile de aici nu seamănă deloc cu cele aglomerate, asociate de cele mai multe ori cu staţiunile austriece, deşi zona adună cele mai multe ore de soare, spre deosebire de mai umbrita parte nordică.

    Pentru a mă bucura de soarele austriac care încălzeşte micul sat Kals, aflat la baza pârtiei, am zburat 40 de minute într-un avion de mici dimensiuni din Viena spre  Klagenfurt, iar apoi am parcurs încă două ore cu autocarul. Drumul abrupt era presărat pe alocuri de cabane tradiţionale, iar îndepărtarea de zona populată devenea evidentă în mod direct proporţional cu altitudinea. Bănuielile mi-au fost confirmate: misteriosul oraş Kals am Grossglockner, aflat la mai mult de 800 de metri înălţime deasupra nivelului mării, era pustiu la ora la care am ajuns, nicio maşină nu circula pe singurul drum, iar puţinele cabane păreau goale.

    Totuşi, oraşul este renumit pentru că reprezintă intrarea spre cea mai mare rezervaţie naturală din Europa Centrală, Hohe Tauern; pentru lacul întins pe o suprafaţă de 700 de metri pătraţi şi, evident, pentru panorama celui mai înalt munte austriac.

    La destinaţie am avut totuşi parte de o surpriză. Cele 60 de piscuri montane care înconjoară pitorescul oraş Kals adăpostesc o construcţie surprinzătoare: în mijlocul acestuia, un hotel uriaş, din lemn şi sticlă, face competiţie munţilor care îl înconjoară. Din loc în loc, în apropierea construcţiei pot fi observate cuburi din sticlă şi lemn cu un design similar hotelului: o reinventare a cabanelor tradiţionale austriece. Hotelul de patru stele şi 142 de camere, împreună cu cele 41 de cabane alcătuiesc complexul Gradonna, o noutate în arhitectura micului oraş Kals.

     

  • Băsescu spune că i-a transmis lui Van Rompuy “frustrarea noastră” că proiectul Nabucco a fost abandonat

     “Nu în ultimul rând, problematica legată de energie şi de frustrarea noastră că Nabucco, un proiect european, a fost abandonat”, a spus Băsescu, după întâlnirea cu Van Rompuy.

    România a avut ca prioritate pentru asigurarea alimentării cu gaze gazoductul Nabucco, care urma să fie dezvoltat alături de Austria, Bulgaria, Ungaria, Turcia şi Franţa. Nabucco ar fi transportat gaze până în Austria. Anul trecut însă proiectul a eşuat, din cauză că acţionarii nu au reuşit să asigure furnizori de gaze prin conductă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi români, arestaţi la Viena în cadrul anchetelor a două jafuri la magazine de bijuterii – presă

    Potrivit DNA, cei doi bărbaţi, în vârstă de 17 şi 22 de ani, se aflau la bordul unui vehicul dat în urmărire de către Direcţia Interregională a Poliţiei Judiciare (DIPJ) Est şi încercau să se întoarcă în România. Poliţiştii austrieci au găsit în portbagajul maşinii 37 dintre cele 40 de ceasuri de lux, în valoare de câteva sute de mii de euro, furate de la Strasbourg.

    Anchetatorii au localizat un grup de presupuşi infractori români în zona oraşului francez la momentul comiterii faptelor. Ei au stabilit că aceştia au cumpărat material în vederea comiterii unor spargeri cu câteva zile înainte să treacă la acţiune.

    În plus, anchetatorii au observat asemănări în modul de operare cu un jaf armat comis pe 4 octombrie la buticul Vacheron-Constantin de pe strada Paix, la Paris. Aproximativ 15 persoane au golit un magazin ziua, o pradă în valoare de aproximativ un milion de euro.

    La Strasbourg, magazinul de bijuterii Jacquot a fost atacat pe 27 decembrie, după-amiaza, de către un grup de şase persoane care a spart vitrinele cu răngi şi papură, după care a fugit.

    Potrivit publicaţiei franceze, cei doi sunt deţinuţi în continuare în Austria. Ei urmează să fie transferaţi în Franţa zilele următoare, pentru a fi prezentaţi în faţa judecătorului de instrucţie de la Jurisdicţia Interregională Specializată (JIRS), care se ocupă de dosar.

  • Raport al Băncii Naţionale a Austriei: atenţie la riscurile din Est

    Banca centrală este însă optimistă în privinţa modului cum cele şase bănci austriece incluse în testul UE de soliditate financiară din 2014 (BAWAG, Erste, Volksbanken, Raiffeisen Zentralbank cu cei doi acţionari ai săi – Raiffeisenlandesbank Niederoesterreich-Wien şi Raiffeisenlandesbank Oberoesterreich) vor face faţă cerinţelor calitative şi cantitative de capital ale testului.

    Rata capitalului de rang 1 la nivelul sistemului bancar austriac era în iunie de 11,5%, în creştere cu 0,5% faţă de finele lui 2012. Guvernatorul OeNB, Ewald Nowotny, atrage atenţia însă că băncile au nevoie în continuare de consolidarea bazei de capital, având în vedere profilul de risc generat de expunerea lor în Europa Centrală şi de Sud-Est şi aşteptările pieţelor financiare ca băncile să performeze mai bine decât le-o impun autorităţile europene de reglementare.

    În prima jumătate a anului, conform raportului OeNB, profitabilitatea băncilor austriece a fost influenţată negativ de condiţiile dificile de piaţă – dobânzi mici, venituri mai mici din dobânzi şi înrăutăţirea calităţii creditului, în special în Europa Centrală şi de Sud-Est, ceea ce a menţinut ridicat costul creditării. În acelaşi timp, băncile a trebuit să facă faţă unor cheltuieli operaţionale mai mari, a căror reducere va necesita renunţarea la activităţi neesenţiale şi axarea pe zonele esenţiale de activitate, respectiv un efort de reanalizare a structurii costurilor.

  • OMV a încheiat un contract cu Gazprom pentru cumpărarea de gaze

    Noua înţelegere reflectă parteneriatul durabil pe care îl avem cu furnizorii noştri de gaze consacraţi”, a declarat directorul general al OMV, Gerhard Roiss. Termenii contractului pentru furnizarea de gaze pe termen lung au fost ajustaţi astfel încât să reflecte îndeaproape condiţiile de pe piaţa gazelor din Europa.

    De asemenea, există posibilitatea de revizuire a clauzelor contractuale stabilite pentru viitorul apropiat. OMV este acţionarul majoritar al OMV Petrom, singurul producător important de petrol din România şi al doilea mare producător de gaze naturale, după Romgaz Mediaş.

  • Cât economisesc românii în fiecare lună. RAPORT privind economisirea la nivel european

     Românii sunt pe primul loc în Europa Centrală şi de Est în ceea ce priveşte importanţa acordată de populaţie economisirii, notează Erste.

    Astfel, 84% dintre români consideră că economisirea este importantă, faţă de o medie de 77% la nivelul statelor din Europa Centrală şi de Est, reiese dintr-un sondaj realizat de IMAS International pentru Erste Group.

    La polul opus, economisirea este importantă pentru 65% dintre cehi, 71% dintre slovaci şi 72% dintre austrieci.

    Dintre statele din Europa Centrală şi de Est, doar Austria, Slovacia şi România au înregistrat o majorare a sumei economisite lunar de populaţie în ultimele 12 luni.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anunţul făcut de Billa: deschide încă două magazine în Bucureşti

    Cele două magazine vor fi deschise în două centre comerciale din Bucureşti, Cocor şi Promenada. „Ne bucurăm că putem fi prezenţi în două locaţii atât de importante şi ne dorim astfel să oferim serviciile şi ofertele noastre unui număr cât mai mare de clienţi.” a declarat Sorana Georgia, Director General Billa România.

    Cele două magazine pun la dispoziţia clienţilor 17.000 de produse. Printre acestea se numără: legume, fructe, produse de panificaţie şi patiserie sau produse preparate,  produse din carne, alimente de bază sau băuturi,  articole cosmetice şi de menaj. 

    Billa este prezentă pe piaţa din România din februarie 1999 când a deschis primul supermarket din Bucureşti. În prezent, Billa operează 71 de magazine în cele mai importante oraşe din România, având 3.500 de angajaţi. Comppania este parte a REWE Group, unul dintre cele mai importante grupuri din Europa care activează în retail şi turism. În prezent, 323.000 de angajaţi lucrează în cadrul REWE Group în 13 ţări europene, iar cele aproximativ 15.700 de magazine au generat o cifră de afaceri de peste 48 de miliarde de euro.

     

  • Comisia Europeană a trecut mai multe proiecte energetice care inlcud România pe o listă pentru posibile fonduri UE

     Proiectele pot avea acces la sprijin financiar prin intermediul mecanismului Conectarea Europei, în cadrul căruia a fost alocat un buget de 5,85 miliarde de euro pentru “infrastructurile de transport energetic transeuropene în perioada 2014-2020”, se arată într-un comunicat al Comisiei Europene (CE).

    Astfel, proiectele care vizează Azerbaijan-Georgia-Romania Interconnector (AGRI) şi sunt eligibile pentru fonduri europene includ gazoductul Constanţa – Arad – Csanadpalota (Ungaria) şi terminalul de gaze naturale lichefiate de la Constanţa. AGRI face parte din coridorul energetic prioritar Gas East.

    România este inclusă, de asemenea, în două seturi de proiecte în cadrul coridorului sudic de transport al gazelor naturale (Southern Gas Corridor).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pantofii made in Romania, prezenţi pe harta mondială înaintea celor de la Louboutin sau Jimmy Choo

    Fie ei germani, francezi sau italieni, jucătorii străini au ales să vină să producă în România pentru că forţa de muncă era ieftină. Un alt avantaj îl constituia apropierea de pieţele vestice, principala ţintă a pantofilor „made in Romania„. Ulterior, giganţi cu afaceri de miliarde de euro au fost convinşi să rămână pentru că forţa de muncă este calificată şi infrastructura de producţie deja existentă.

    „Am lucrat (familia Pache, n.red.) de-a lungul timpului cu multe branduri mari, precum Clarks, Dolomite, Imac sau Skechers„, spune Raluca Pache (33 de ani), cea care a creat brandul PJ Shoes pentru copii. Ea s-a întors în România în 2009 după ce a studiat şi a lucrat la New York, pe Wall Street. Potrivit profilului său de pe reţeaua de socializare LinkedIn, ultimele poziţii deţinute în Statele Unite au fost senior securitization şi consultant în cadrul Deloitte. Raluca Pache deţine împreună cu familia sa o fabrică în cartierul Berceni din Capitală, în care produce 180.000 de perechi de pantofi pe an, 20.000 sub brandul propriu (PJ Shoes) şi 160.000 în sistem de lohn pentru Imac, o companie din Italia care produce anual 7,3 milioane de perechi de încălţăminte. Fabrica este amplasată într-o clădire pe care familia Pache a cumpărat-o „cu banii câştigaţi de pe urma contractelor cu Clarks„.

    Clarks nu este singurul nume mare care a ales să lucreze în România, branduri precum Ara sau Riecker investind în producţia de pantofi pe piaţa locală. Aceste investiţii au venit să continue tradiţia. „În anii de dinainte de ‘90 industria de încălţăminte era una foarte cunoscută, sute de mii de oameni lucrând în fabricile de profil„, spun reprezentanţii familiei Pache, cu o experienţă de peste trei decenii în domeniu. Angela Pache, mama Ralucăi, şi-a lansat fabrica proprie în 1997 împreună cu soţul său. Anterior ea a lucrat în cadrul fabricii-fanion Pionierul, ultima funcţie deţinută fiind cea de director general. Astăzi, pe locul fostei fabrici este un centru sportiv.

    La fel ca Pionierul, multe fabrici şi-au închis porţile şi odată cu ele şi multe companii din industriile adiacente. „Multe dintre tăbăcăriile din România s-au închis în ultimii ani„, spune Raluca Pache, care îşi cumpără materia primă din România şi Spania.

    La rândul său, Mihaela Mihalache, directorul general al atelierului de pantofi lucraţi manual Condur by Alexandru, spune că toate componentele de pantofi sunt importate din Italia, din aceleaşi motive. De asemenea, cizmăriile, acele ateliere de meşteşugari foarte căutate în anii trecuţi pentru mici reparaţii, au fost forţate să tragă obloanele în contextul în care românii aleg să poarte „chinezării„ (70% din pantofii pe care România îi importă sunt din China), pantofi ieftini care sunt schimbaţi repede. Mai bine de jumătate din pantofii importaţi sunt din cauciuc şi plastic, iar mai bine de un sfert din material textil, doar 11% fiind din piele.

    Totuşi, în timp ce unele fabrici, cizmării sau tăbăcării s-au închis, există şi companii care continuă să investească în România. Cei mai mulţi producători realizează pe piaţa locală produse din piele (65% din totalul exportat). Compania Ara a ales să investească în România acum mai bine de zece ani, într-o perioadă când forţa de muncă era ieftină. Grupul a venit pe piaţa locală cu un business plan pe termen lung şi a decis să investească în construcţia de la zero de fabrici care astăzi deservesc întregul grup, spunea anterior Filip Schwartz, acţionarului grupului Otter Distribution, unul dintre cei mai importanţi jucători de pe piaţa de încălţăminte. Grupul Otter Distribution este reprezentantul Ara în România, pantofii germanilor fiind vânduţi în magazinele multibrand Otter. Grupul german controlează pe piaţa locală două companii – Ara Shoes Romania şi Lloyd Shoes România – cu afaceri cumulate de peste 400 mil. lei (aproape 100 mil. euro) şi cu un total de peste 2.000 de angajaţi.