BusinessMagazin

Tag: atragere

  • Povestea uneia dintre cele mai periculoase bande de stradă din lume. Suma fabuloasă pe care o câştiga anual

    Grupul a fost înfiinţat în anii 1980 în Los Angeles, format din imigranţii refugiaţi care au fugit de războiul civil din El Salvador. Alţi membri au venit din Honduras, Guatemala şi Mexic. „MS” înseamnă „Mara Salvatrucha”, o alăturare a cuvintelor „Mara” , care înseamnă „bandă”, „Salva”, de la „Salvador” şi „trucha”, care se traduce aproximativ ca „băieţii deştepţi ai străzii”. 13 reprezintă poziţia lui M în alfabet. MS-13 şi-a câştigat „reputaţia” datorită violenţelor extreme şi crimelor comise, iar potrivit FBI grupul s-a extins în 46 de state.

    În 2012, MS-13 a fost desemnat drept o „organizaţie criminală transnaţională”, plasat alături de carteluri internaţionale mult mai mari, cum ar fi grupul mexican Zetas, Yakuza din Japonia sau  Camorra din Italia.  Grupul îşi recrutează oamenii din rândul adolescenţilor săraci, pe care îi supune unor probe crunte de iniţiere.

    Mai exact, aceştia sunt subiecţii unor bătăi violente pentru a face parte din grup şi, ulterior, trebuie să facă ei înşişi o crimă în numele grupului pentru a fi considerat membru valoros. Se spune că a abandona M13 este şi mai grav, mai exact cei care vor să plece sunt ucişi.

    O evaluare a FBI din 2008 arăta că MS-13 are între 6.000 şi 10.000 de membri doar în SUA, iar înafara graniţelor ţării numărul acestora este şi mai mare. Venitul anual al grupului este de aproximativ 31 de milioane de dolari,  potrivit informaţiilor poliţiei, bani obţinuţi,  în special, din din droguri şi jafuri. 

  • Jens Stoltenberg: NATO nu îşi doreşte un nou Război Rece

    Stoltenberg a precizat că otrăvirea fostului spion rus se încadrează ”în tiparul unui comportament nesăbuit”, însă a atras atenţia că Marea Britanie şi Rusia trebuie să continue dialogul.

    ”Nu vrem un nou Război Rece. Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor. Rusia este vecinul nostru şi, prin urmare, vom continua să căutăm să îmbunătăţim relaţiile cu ea”, a declarat Stoltenberg.

    Secretarul general al NATO a precizat că în ultimii ani Occidentul a impus sancţiuni economice împotriva Rusiei şi a suplimentat numărul de trupe din estul Europei ca reacţie la ”schimbarea mediului de securitate din regiune”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 19 martie 2018

    COVER STORY: Leoaica feministă şi leul alfa

    Leul, regele animalelor, se plimba ţanţoş prin regatul său. În depărtare zăreşte o leoaică ce parcă-i urmăreşte cu privirea fiecare pas. Leul, cu toţi muşchii încordaţi, se apropie de leoaică şi îi spune pe un ton grav: „Săru-mâna, mamă!”. Leoaica îl priveşte blând, sorbindu-l din priviri. „Ce faci, puiul mamei?” „Mama, sunt regele animalelor!” spune leul, iar leoaica nu-şi mai încape în blană de mândră ce este.

    RESURSE UMANE: Noua miză a liderilor: digitalizarea angajaţilor

    SĂNĂTATE: Modelul american pentru servicii medicale româneşti

    AUTO: Care au fost cele mai bune maşini la Salonul Auto de la Geneva

    SPECIAL: Europa de est: Automatizare sau stagnare

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Noi metode de a fura din banii publici? Ce LUCRURI INUTILE a construit un PREŞEDINTE în satul natal cheltuind milioane de euro

    Din funcţia de premier, Orban şi-a făcut din clubul tinereţii o forţă de dezvoltare a fotbalului maghiar. A construit în satul copilăriei un stadion de fotbal extravagant, o operă de artă costisitoare şi scump de întreţinut. A vrut şi o linie de tren care să lege satul copilăriei de un alt sat apropiat şi a construit-o, cu bani europeni. Stadionul ”sătesc“ are o capacitate dublă în comparaţie cu populaţia satului. În prima lună de funcţionare, linia de tren a atras turişti cât să-i numeri pe degete.

    Unii compară proiectele de dezvoltare din satul copilăriei lui Orban cu ambiţiile lui Ceauşescu de a face din Scorniceşti un monument al dezvoltării socialiste. Şi Scorniceştiul are un stadion de fotbal, care acum 30 de ani rivaliza cu cea mai mare arenă a ţării. Acum construcţia este o ruină.

    Ambiţiile lui Orban, şi banii europeni cheltuiţi pentru ele, au atras atenţia Parlamentului European şi a biroului antifraudă al Uniunii Europene. Revista Politico povesteşte un episod din ancheta europarlamentarilor.

    O excursie de rutină în Ungaria a unor europarlamentari responsabili cu supravegherea cheltuirii fondurile UE a devenit o sursă de tensiune între Budapesta şi Bruxelles.

    Membrii Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, organism însărcinat cu asigurarea că banii contribuabililor UE sunt folosiţi în spiritul principiilor UE, s-au dus luna trecută în Ungaria pentru a vizita mai multe proiecte finanţate de blocul comunitar.

    Însă decizia lor de a vizita o cale ferată care leagă două sate cu o importanţă aparte pentru premierul Viktor Orban – care şi-a petrecut primii 14 ani din viaţă acolo – a înfuriat guvernul, care i-a acuzat pe eurodeputaţi că încearcă să se amestece în politica maghiară înainte de alegerile din primăvară.

    ”Mi se pare deosebit de scandalos că dintre mii de investiţii cofinanţate se întâmplă să alegeţi să examinaţi un proiect implementat în satul primului-ministru al Ungariei“, i-a scris lui Ingeborg Grässle, eurodeputatul care conduce comisia parlamentară, János Lázár, şeful de personal al lui Orbán. Lázár este unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai premierului. El a criticat faptul că delegaţia şi-a ales propriile obiective pentru vizită în loc să urmeze lista sugerată de guvern. I-a dat ordin şi ambasadorului Ungariei la UE să intervină pentru a o convinge pe Grässle să-şi schimbe obiectivele. Lázár este responsabil cu distribuirea fondurilor UE din 2014.

    Atunci când Grässle a condus ultima dată o misiune de anchetă în Ungaria, în 2011, ministerul pentru dezvoltare naţională al Ungariei a organizat o petrecere în onoarea delegaţiei sale. Grässle este europarlamentar din 2004 şi se presupune că este foarte influentă. Ea pune accent în special pe transparenţă şi responsabilitate. Şase ani mai târziu, nemţoaica a venit fără invitaţii de la partid, deşi politic face parte din aceeaşi familie cu Orbán – Partidul Popular European. Mesajul lui Lázár n-a impresionat-o.

    Era într-o marţi dimineaţa când Grässle şi alţi opt deputaţi europeni au pornit să viziteze calea ferată uşoară din Valea Válului, la nici o oră de mers, spre vest, de Budapesta. Uniunea Europeană a contribuit cu  2 milioane de euro (aproximativ două treimi din costuri) la finanţarea căii ferate de doar 5,7 kilometri care leagă satele Felcsút şi Alcsútdoboz.

    Felcsút, cu o populaţie de 1.600 de locuitori, este locul în care Orbán a crescut şi unde are o casă de vacanţă. De asemenea, satul găzduieşte un stadion de fotbal de 3.500 de locuri (adică mai mult decât dublul populaţiei din Felcsút). Satul Alcsútdoboz are o populaţie de aproximativ 1.400 de locuitori. Stadionul – Pancho Arena – se află chiar peste drum de nou construita casă de vacanţă a lui Orban.

    Criticii liderului maghiar spun că linia ferată este doar un proiect realizat din vanitate, aproape imposibil de folosit. Guvernul se justifică spunând că este o modalitate utilă de a stimula turismul.

    În timp ce mergea pe câmp pentru a ajunge la trenul cu două vagoane – adus special pentru europarlamentari, pentru că în mod normal în septembrie merge doar după-amiaza – Grässle a oprit pentru a face o fotografie activiştilor din opoziţie care fluturau un semn pe care se putea citi: ”Viktor Orbán a devenit cel mai bogat maghiar prin furtul banilor contribuabililor din UE. Orbán este hoţul, nu poporul maghiar!“.

    Criticile puternice aduse vizitei sale au atras nu doar atenţia protestatarilor, ci şi a eurodeputaţilor care nu intenţionau să meargă în această călătorie.

    ”I-a făcut pe unii dintre membrii comisiei să ridice din sprâncene, spunându-şi că ar putea fi ceva putred la mijloc dacă autorităţile maghiare au o problemă cu venirea lor în control“, a povestit un oficial din parlament, care a vorbit sub condiţia anonimatului.

    Proiectul feroviar a fost ales pentru că este ”o chestiune dezbătută în presa maghiară, unde este pusă sub semnul îndoielii utilitatea proiectului. Lumea se întreabă dacă banii UE au fost cheltuiţi pe ceva necesar“, a adăugat sursa citată.

    În copilăria lui Orban linia de tren cu ecartament îngust încă era circulată, dar din cauza traficului insuficient compania feroviară de stat MAV a închis-o undeva prin anii 1970.

  • Noi metode de a fura din banii publici? Ce LUCRURI INUTILE a construit un PREŞEDINTE în satul natal cheltuind milioane de euro

    Din funcţia de premier, Orban şi-a făcut din clubul tinereţii o forţă de dezvoltare a fotbalului maghiar. A construit în satul copilăriei un stadion de fotbal extravagant, o operă de artă costisitoare şi scump de întreţinut. A vrut şi o linie de tren care să lege satul copilăriei de un alt sat apropiat şi a construit-o, cu bani europeni. Stadionul ”sătesc“ are o capacitate dublă în comparaţie cu populaţia satului. În prima lună de funcţionare, linia de tren a atras turişti cât să-i numeri pe degete.

    Unii compară proiectele de dezvoltare din satul copilăriei lui Orban cu ambiţiile lui Ceauşescu de a face din Scorniceşti un monument al dezvoltării socialiste. Şi Scorniceştiul are un stadion de fotbal, care acum 30 de ani rivaliza cu cea mai mare arenă a ţării. Acum construcţia este o ruină.

    Ambiţiile lui Orban, şi banii europeni cheltuiţi pentru ele, au atras atenţia Parlamentului European şi a biroului antifraudă al Uniunii Europene. Revista Politico povesteşte un episod din ancheta europarlamentarilor.

    O excursie de rutină în Ungaria a unor europarlamentari responsabili cu supravegherea cheltuirii fondurile UE a devenit o sursă de tensiune între Budapesta şi Bruxelles.

    Membrii Comisiei de control bugetar a Parlamentului European, organism însărcinat cu asigurarea că banii contribuabililor UE sunt folosiţi în spiritul principiilor UE, s-au dus luna trecută în Ungaria pentru a vizita mai multe proiecte finanţate de blocul comunitar.

    Însă decizia lor de a vizita o cale ferată care leagă două sate cu o importanţă aparte pentru premierul Viktor Orban – care şi-a petrecut primii 14 ani din viaţă acolo – a înfuriat guvernul, care i-a acuzat pe eurodeputaţi că încearcă să se amestece în politica maghiară înainte de alegerile din primăvară.

    ”Mi se pare deosebit de scandalos că dintre mii de investiţii cofinanţate se întâmplă să alegeţi să examinaţi un proiect implementat în satul primului-ministru al Ungariei“, i-a scris lui Ingeborg Grässle, eurodeputatul care conduce comisia parlamentară, János Lázár, şeful de personal al lui Orbán. Lázár este unul dintre cei mai de încredere locotenenţi ai premierului. El a criticat faptul că delegaţia şi-a ales propriile obiective pentru vizită în loc să urmeze lista sugerată de guvern. I-a dat ordin şi ambasadorului Ungariei la UE să intervină pentru a o convinge pe Grässle să-şi schimbe obiectivele. Lázár este responsabil cu distribuirea fondurilor UE din 2014.

    Atunci când Grässle a condus ultima dată o misiune de anchetă în Ungaria, în 2011, ministerul pentru dezvoltare naţională al Ungariei a organizat o petrecere în onoarea delegaţiei sale. Grässle este europarlamentar din 2004 şi se presupune că este foarte influentă. Ea pune accent în special pe transparenţă şi responsabilitate. Şase ani mai târziu, nemţoaica a venit fără invitaţii de la partid, deşi politic face parte din aceeaşi familie cu Orbán – Partidul Popular European. Mesajul lui Lázár n-a impresionat-o.

    Era într-o marţi dimineaţa când Grässle şi alţi opt deputaţi europeni au pornit să viziteze calea ferată uşoară din Valea Válului, la nici o oră de mers, spre vest, de Budapesta. Uniunea Europeană a contribuit cu  2 milioane de euro (aproximativ două treimi din costuri) la finanţarea căii ferate de doar 5,7 kilometri care leagă satele Felcsút şi Alcsútdoboz.

    Felcsút, cu o populaţie de 1.600 de locuitori, este locul în care Orbán a crescut şi unde are o casă de vacanţă. De asemenea, satul găzduieşte un stadion de fotbal de 3.500 de locuri (adică mai mult decât dublul populaţiei din Felcsút). Satul Alcsútdoboz are o populaţie de aproximativ 1.400 de locuitori. Stadionul – Pancho Arena – se află chiar peste drum de nou construita casă de vacanţă a lui Orban.

    Criticii liderului maghiar spun că linia ferată este doar un proiect realizat din vanitate, aproape imposibil de folosit. Guvernul se justifică spunând că este o modalitate utilă de a stimula turismul.

    În timp ce mergea pe câmp pentru a ajunge la trenul cu două vagoane – adus special pentru europarlamentari, pentru că în mod normal în septembrie merge doar după-amiaza – Grässle a oprit pentru a face o fotografie activiştilor din opoziţie care fluturau un semn pe care se putea citi: ”Viktor Orbán a devenit cel mai bogat maghiar prin furtul banilor contribuabililor din UE. Orbán este hoţul, nu poporul maghiar!“.

    Criticile puternice aduse vizitei sale au atras nu doar atenţia protestatarilor, ci şi a eurodeputaţilor care nu intenţionau să meargă în această călătorie.

    ”I-a făcut pe unii dintre membrii comisiei să ridice din sprâncene, spunându-şi că ar putea fi ceva putred la mijloc dacă autorităţile maghiare au o problemă cu venirea lor în control“, a povestit un oficial din parlament, care a vorbit sub condiţia anonimatului.

    Proiectul feroviar a fost ales pentru că este ”o chestiune dezbătută în presa maghiară, unde este pusă sub semnul îndoielii utilitatea proiectului. Lumea se întreabă dacă banii UE au fost cheltuiţi pe ceva necesar“, a adăugat sursa citată.

    În copilăria lui Orban linia de tren cu ecartament îngust încă era circulată, dar din cauza traficului insuficient compania feroviară de stat MAV a închis-o undeva prin anii 1970.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 12 martie 2018

    COVER STORY: Povestea primului unicorn românesc

    Daniel Dines şi Marius Tîrcă au clădit în doi ani cel mai valoros start-up românesc. De la o firmă de apartament în cartierul bucureştean Delea Veche, au ajuns să aibă acum peste 500 de angajaţi în 14 ţări.

    PUNCTUL PE BUSINESS: Cea mai nouă emisiune lansată de Business Magazin

    STUDIU DE CAZ: Creşte consumul, închidem magazinele

    AUTO: SUV-urile ocupă segmentul premium

    SPECIAL: Într-o ţară europeană coruptă condusă de populişti dubioşi, jurnaliştii mor executaţi

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Peştera din Apuseni unde gheaţa „arde“! Locul unde dacii au ascuns o comoară

     Una dintre cele mai valoroase comori ale României se ascunde în inima Munţilor Bihor, pe Valea Galbenă. Un loc fabulos, unde tot timpul se găseşte zăpadă şi gheaţă şi în jurul căreia circulă poveşti din moş-ştrămoşi despre aurul ascuns al dacilor.

    Peştera Focului Viu stă sub semnul vechilor povestiri despre eroi de staturi formidabile care au trăit în vremurile de demult în aceste zonă. Potrivit romania-redescoperita.ro, una dintre legende vorbeşte despre o familie de uriaşi pe care Decebal a adăpostit-o în Apuseni cu condiţia ca aceasta să-i păzească aurul ascuns în peşteră.

    Într-o zi, oamenii care au venit să fure comoara l-au momit pe mezinul familiei cu mâncare otrăvită. Băiatul a murit, dar nici prădătorii nu au avut o soartă mai bună, găsindu-şi sfârşitul sub bolovanii care s-au prăvălit peste ei atunci când au intrat în peşteră. De durere că şi-a pierdut copilul, bătrânul uriaş a început să răscolească pământul şi aşa s-au format toate văile, dealurile şi peşterile din zonă.

    Peştera Gheţarul de la Focul Viu se află în Munţii Bihor, pe Valea Galbenă, la 500 de m spre NV-V de Vârful Piatra Galbenii şi Vârful Cuculeul de Fier. Face parte din Parcul Natural Apuseni.

    Cititi mai multe pe www.one.ro

  • Un nou brand pe piaţa de smartphone. Cum vrea să îi atragă pe români

    Dependenţa de smartphone e evidentă şi există din ce în ce mai puţine lucruri care să fie mai importante decât dorinţa de-a fi în permanenţă conectaţi. Potrivit unui studiu realizat de IPSOS pentru Huawei, 71% din români renunţă cu uşurinţă la televizor în favoarea smartphone-ului. Mai mult, 67% dintre respondenţii români afirmă că pot renunţa la fel de uşor să consume dulciuri timp de o lună decât să renunţe la smartphone.

    Urmărind acest trend, un producător dintr-o zonă care nu pare a avea la prima vedere prea multe de-a face cu telefoanele mobile a decis să îşi încerce norocul.

    Brandul Energizer este unul dintre cele mai cunoscute din lume; dovadă şi gradul de recunoaştere de care se bucură în jurul lumii: potrivit studiului Global Tracking, derulat de Millward Brown în 2016, peste 90% din persoanele intervievate auziseră de Energizer. Datele sunt valabile pentru America de Nord, America Latină, Europa şi Asia-Pacific. Singurele rezultate mai slabe (70%) au fost cele înregistrate pe continentul african. Energizer vinde 6 miliarde de baterii anual, iar în 2015 a generat venituri de 1,6 miliarde dolari. Acum, logoul va trece de pe baterii pe smartphone-uri.

    Avenir Telecom, compania care produce telefoanele Energizer, deţine licenţa încă din anul 2010. Compania franceză are o istorie de 28 de ani, iar subsidiara din România – cea mai veche de pe plan extern – a fost înfiinţată în urmă cu 21 de ani. Reţeaua de magazine Internity, deţinută de companie, numără în prezent 50 de unităţi.

    Până în 2017, Avenir Telecom a produs doar accesorii sub licenţa Energizer, explică Costin Soare, directorul de operaţiuni al Avenir Telecom România. Motivul pentru care au accesat şi piaţa de telefoane mobile se bazează, susţin reprezentanţii companiei, pe nevoia tot mai mare a oamenilor de a avea baterii cu durată mai lungă de viaţă. Astfel, explică Soare, un studiu realizat de Statista şi YouGov în 2016 relevă faptul că durata bateriei este cea mai căutată caracteristică de către persoanele din Statele Unite. 42% dintre bărbaţi şi 50% dintre femei au ales bateria pe primul loc; următoarele cerinţe sunt legate de rezistenţa ecranului, camera foto şi rezistenţa la apă.
    Prin urmare, telefoanele Energizer îşi propun să răspundă cât mai bine acestor cerinţe; dacă vor reuşi sau nu, pe o piaţă atât de competitivă, rămâne de văzut.

    Avenir Telecom a prezentat trei game de telefoane mobile, două destinate segmentului smartphone şi una destinată segmentului feature. Prima este Power Max, care propune smartphone-uri high-end, cu o durată de viaţă mare a bateriei, de până la 5.000 mAh (funcţionare de până la 24 de zile în stand-by). Gama cuprinde două modele: Power Max P600S (disponibil în două variante: de 3 GB memorie RAM şi 32 GB spaţiu de stocare şi de 6 GB memorie RAM şi 64 GB spaţiu de stocare) şi Power Max P550S, smartphone cu un acumulator de 5.000 mAh.

    Vârful de gamă este P600S, care oferă un ecran full HD, de 5,99 inci, cu un raport de aspect de 18:9, curbat pe marginile laterale. Dispozitivul are o grosime de doar 9,8 mm şi dispune de o cameră principală Sony de 13 MP şi de 5 MP pe partea din spate şi o cameră frontală de 8 MP. Din punctul de vedere al performanţei, P600S este dotat cu un procesor Mediatek Helio P25 MT6757CD Octo Core de 2,5 GHz, în variantele de 3 GB sau 6 GB de memorie RAM. Acest smartphone este echipat, de asemenea, cu tehnologia VoLTE (Voice over LTE). P600S poate suporta două cartele SIM sau o cartelă SIM şi un card SD de până la 256 GB.

    Cea de-a doua categorie este Hardcase, ce aduce smartphone-uri rezistente la şocuri, la apă şi la praf, cu o durată mare de viaţă a bateriei (certificare IP68). Gama cuprinde patru modele de telefoane: Energy 100, Hardcase H240S, Energy E520 LTE şi Hardcase H550S. Potrivit reprezentanţilor, H550S a atins standardul IP68 după mai multe teste de imersiune pe termen lung. Susţine imersiunea în apă până la o adâncime de 1,5 metri pe o durată de cel mult 30 de minute şi este, de asemenea, rezistent la praf. Smartphone-ul este este proiectat cu materiale ranforsate şi rezistă la căderea de la o înălţime de 1,5 metri.

    H550S are un ecran dotat cu Corning Gorilla Glass 3, o sticlă de protecţie rezistentă la deteriorări. Gorilla Glass 3 oferă o rezistenţă îmbunătăţită la zgârieturi şi o vizibilitate redusă a zgârieturilor, în cazul în care acestea se produc. Ecranul Full HD de 5,5 inci al H550S are muchiile uşor rotunjite, iar procesorul Mediatek Helio P18 MT6750 Octo Core 1,5 GHz vine alături de o memorie RAM de 3 GB şi un spaţiu de stocare de 32 de GB.

    Camera principală de 16 megapixeli este situată pe partea din spate, iar camera frontală are 8 megapixeli – ambele fiind dezvoltate de Sony. Telefonul este echipat cu un giroscop care detectează rotaţia şi stabilizează camera, asociat cu un accelerometru, care determină înclinaţia, poziţia şi viteza, funcţii destinate folosirii în medii virtuale.

    Ultima categorie prezentată este Energy, ce include modelele smartphone slim Energy S500 şi Energy S500E (livrate cu accesorii de protecţie, precum geam securizat şi carcasă antişoc) şi două modele feature phone, Energy E10 şi Energy E20. Deşi este o piaţă pe care multă lume o consideră deja de nişă, vânzările de telefoane feature (care nu sunt smartphone-uri) reprezintă încă 20% din total. Un alt aspect interesant e că preţul mediu al acestor telefoane a crescut anul trecut, în timp ce volumul de unităţi vândute a scăzut cu 2%.
    Echipele de dezvoltare a softului cu care vor fi dotate telefoanele – o variantă de Android – se află în Franţa şi Hong Kong, a declarat Costin Soare în cadrul evenimentului de lansare.

    Odată cu lansarea noii game de telefoane, Costin Soare a anunţat şi extinderea garanţiei la 10 ani pentru toate accesoriile produse sub brandul Energizer. |n primă fază, telefoanele mobile Energizer sunt disponibile la mai mulţi retaileri prezenţi atât online, cât şi în magazine fizice.

    Pentru a asigura serviciile de service, Avenir Telecom a încheiat un parteneriat cu ESD ROM (Electronics Support Division), companie românească cu 10 de ani de experienţă în domeniu; acesta va fi unicul service autorizat.

  • Citeşte în noul număr Business Magazin din 5 martie 2018

    COVER STORY: Cum se împarte economia României între români şi străini

    Jumătate din cifra de afaceri de 290 de miliarde de euro din economia locală stă sub steag străin, iar amprenta investitorilor de peste graniţe este decisivă în sectoarele cheie din economie. La vârf, acolo unde sunt rulajele de miliarde de lei, sectoare precum comerţul, industria auto, industria grea sau industria alimentară sunt teritorii rezervate exclusiv de companii cu capital străin. În construcţii sau transporturi încă domină capitalul românesc, de stat şi privat, însă acolo unde statul face jocurile, businessul se bazează pe două modele diametral opuse: profituri record, printre cele mai mari din economie, în sectorul energetic, versus campioni ai pierderilor, în special în transporturi.

     

    RESURSE UMANE: Relaţiile “ilicite” de la locul de muncă

     

    INDUSTRIE: Un eşec, două dosare penale, niciun rezultat

     

    IT: Consolidarea unei pieţe fragmentate

     

    TEHNOLOGIE: Un nou brand pe piaţa de smartphone

    DESIGN: O altfel de bibliotecă

    SPECIAL: Iluziile şi pericolele erei digitale

     

    Începând din 17 septembrie 2012, revista Business Magazin se distribuie în exclusivitate în reţelele Inmedio şi Relay sau pe bază de abonament.

  • Secretele pe care Facebook nu ar vrea să le cunoşti

    Posesorii de conturi Facebook pot descărca o copie a fişierului lor „de urmărire”, care conţine detalii despre activităţi, în timp ce sunt conectaţi la reţeaua socială, scrie Daily Mail.

    Intimitatea utilizatorilor în relaţia cu terţii este mai puţin transparentă şi nimeni nu poate cunoaşte exact volumul de informaţii pe care Facebook îl deţine despre fiecare persoană în parte.

    Facebook foloseşte datele de la 1,4 miliarde de utilizatori activi la nivel global ca bază pentru algoritmii care fac legătura între advertising şi profilul online al unui utilizator.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info