BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Rachete Himars, transportoare 8X8 Piranha 5 şi avioane F16, în dotarea Armatei Române din acest an

    Armata Română va avea, din acest an, rachete Himars, transportoare 8X8 Piranha 5, avioane noi F16, baterii pentru apărarea de coastă pentru Marina Română, dar şi transportoare amfibii, în paralel fiind declanşate proceduri de licitaţie pentru construcţia celor patru corvete multifuncţionale, dar şi de achiziţie a 36 de avioane supersonice F16, a anunţat, vineri, ministrul Apărării, Mihai Fifor, la Brigada 81 Mecanizată din Bistriţa.

    “Am început anul cu dreptul. Am semnat contractul pentru rachetele Himars, care reprezintă programul major de înzestrare a Armatei Române. Ieri (joi – n.r.) am lansat procedura specifică pentru construcţia celor patru corvete multifuncţionale care se vor produce într-un şantier naval din România, prin transfer tehnologic, iar cu offset-ul de la cele patru corvete se vor moderniza cele două fregate pe care Marina Română le are de modernizat. Mai mult decât atât, anul acesta vom achiziţiona al doilea sistem Patriot, aşa cum este semnat cu Guvernul Statelor Unite. Anul acesta se livrează primele transportoare 8X8 Piranha 5. Tot anul acesta avem programate bateriile de coastă pentru Marina Română. Facem paşi înainte şi sperăm să ne încadrăm în calendarul pe care l-am propus pentru modernizarea armatei”, a Mihai Fifor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Se fac angajări în ARMATĂ. Fifor anunţă că 6.400 de posturi au fost deblocate în Armata Română. Ce categorii de angajaţi caută MApN

    Mihai Fifor a spus, într-o conferinţă de presă susţinută la Brigada 81 Mecanizată din Bistriţa, că a fost aprobat în Guvern un memorandum pentru deblocarea a 6.400 de posturi în Armată şi că în scurt timp urmează să aibă loc încadrările.

    Armata vrea să angajeze şi 400 de medici şi 50 de psihologi.

    “Încadrările pe care dorim să le facem în perioada imediat următoare sunt funcţii de toate tipurile, de toate categoriile: şi soldaţi, şi subofiţeri, şi maiştri militari şi ofiţeri. Sunt 400 de posturi de medici pe care dorim să-i încadrăm, în jur de 50 de posturi de psihologi pe care dorim să-i încadrăm în Armata Română. Salariile medicilor din armată sunt la fel de mari ca şi cele din sistemul de sănătate. Încercăm, într-un termen relativ scurt, să putem încadra aceste funcţii astfel încât să acoperim un gol destul de mare lăsat de plecarea, anul trecut, a aproximativ 8.000 de oameni din Armată. Nu putem să rezolvăm totul deodată, avem un buget foarte bun, mai bun decât anul trecut pentru că în România a fost creştere economică şi 2% din Produsul Intern Brut reprezintă o sumă considerabil mai mare. Am pornit anul cu dreptul”, a afirmat Fifor.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • ”Yellow Submarine“ sau unde duce febra shoppingului pentru marina militară

    Din tot ce a deşertat din sacul de Moş Crăciun al Apărării, ”capacităţile de luptă submarine“ au stârnit un haz oarecum îndreptăţit. Atât ideea în sine, cât şi faptul că un submarin ar fi lansat la apă din docurile unui şantier naval autohton.

    Într-o scăpare de sinceritate, până şi ministrului ”chestiunea“ i s-a părut ”puţin stranie“, după care tot dumnealui s-a plâns că a fost ”greşit înţeles“. Aşa că de la unul a mai adăugat şi submarinele vor fi trei.

    Dincolo de generozitatea verbală a ofertei, realitatea şi ”timingul“ arată diferit faţă de visurile submersibile ale capilor Apărării.

    În primul rând, dotarea cu submarine este obiectul unui program pe termen mediu şi lung. Anul 2018 este doar startul pentru noile achiziţii ale Forţelor Navale. Deocamdată, nu se ştie prea clar ce fel de tip de submarin va fi, pentru că abia acum se schiţează parametrii tehnici. Programul pentru capacităţile de luptă submarine trebuie aprobat de CSAT şi de Parlament. Că va fi o prioritate, că vor fi decizii rapide, este îndoielnic. Întâietate vor avea deciziile legate de corvete şi fregate. Inclusiv ministrul Fifor a sfârşit prin a explica aceste ”impedimente“. Aşa, la amănunte care nu sună nici politic, nici nu dau strălucitor electoral.

    Foarte recent, viceamiralul Alexandru Mărşu, comandantul Forţelor Navale Române, a expus limpede situaţia şi priorităţile pe categorii de dotări. ”La acest moment, avem ca forţe principale trei fregate, pe care dorim să le modernizăm astfel încât pentru proiecţia 2026 să avem trei fregate modernizate. Prin derularea programului major de achiziţie a corvetelor, vom avea patru corvete moderne şi două corvete modernizate. Din punctul de vedere al navelor fluviale, vom avea trei monitoare care în acest moment sunt în parcurs de remotorizare, astfel încât vom extinde durata de exploatare pentru următorii 10 – 15 ani, cel puţin. Şi cinci vedete blindate. Toate sunt în derularea acestui program, în acest moment“, a spus comandantul Forţelor Navale, adăugând: ”Proiecţia pe care o avem pe termen mediu şi lung este completarea submarinului actual cu un alt program de trei submarine de clasă medie, necesare pentru desfăşurarea acţiunilor în Marea Neagră, iar în privinţa navelor purtătoare de rachete, în acest moment, în urma modernizării vor rămâne în serviciu cu alt tip de armament reactiv şi cu alţi senzori“.

    ”Torpila“ lansată de ministrul apărării este că, fie ce o fi, corvetă, fregată, submarin, barcaz sau bărcuţă cu vâsle, dar mai ales submarin, va fi produs într-un şantier naval românesc. Că putem.

    ”Eu vă spun că este un proiect perfect realizabil şi putem face lucrul acesta într-un şantier naval românesc, aşa cum putem construi şi orice alt tip de navă“, a spus fără echivoc ministrul.

    Avem oţelul necesar, dar nu şi tehnologia pentru „first class“. România nu deţine tehnologia necesară pentru construcţia submarinelor first class, dar ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, a declarat, pentru Mediafax, Gelu Stan, directorul executiv al Asociaţiei Constructorilor de Nave din România (ANCONAV).

    ”În privinţa submarinelor first class vă confirm că nu avem tehnologia necesară, cei care sunt capabili pentru astfel de construcţii în domeniu sunt foarte puţini şi ţările unde se produc se numără pe degetele de la o singură mână, repectiv Germania, Marea Britanie, Federaţia Rusă, Statele Unite, Coreea de Sud şi China. Mai sunt alţi câţiva sateliţi, dar nu se încadrează la categoria de clasă şi dotări. Deşi nu ştim ce fel de submarine de clasă vrea să achiziţioneze statul român, totuşi ArcelorMittal din Galaţi este capabil să producă oţelul necesar, dar ponderea valorică a acestuia ca material este de până la 3% din valoarea produsului finit“, a spus directorul executiv al ANCONAV.

    Nici specialiştii necesari nu-i avem şi proiectul este realist dacă românii vor construi numai corpul submarinului.

    ”Nu avem specialiştii necesari, atât proiectul tehnic, cât şi cel de execuţie, know-how-ul aferent tehnologiei de execuţie trebuie cumpărate de la producătorii din statele enumerate mai sus. Menţionez că, în cazul cumpărării acestui proiect, inclusiv tehnologiile şi know-how-ul aferent, submarinele pot fi construite la unul din următoarele şantiere: DMHI, Şantierul Naval Constanţa, Vard Tulcea şi Şantierul Naval Damen Galaţi. Însă aportul valoric din total produs finit, pentru oricare din şantierele unde se construiesc submarinele, nu depăşeşte maximum 15-17%, deoarece restul sunt dotări, echipamente specifice, armament, care nu pot fi produse în România. Proiectul este realist dacă noi vom construi numai corpul submarinului şi eventual vom participa la montajul unor echipamente, dotări, sub supervizarea celui care are în licenţă proiectul, produsul“, a mai spus Gelu Stan.

    Şantierul naval Damen Galaţi este în silenzio stampa, dar…

    ”Cu regret vă informăm că nu dorim să comentăm acest subiect în nici un fel“, i-au spus corespondentului Mediafax reprezentanţii Şantierului Naval Damen Galaţi, întrebaţi despre posibilitatea construirii unui submarin în acest şantier.

  • Liderii UE au convenit că apărarea comună este “misiunea exclusivă” a NATO

    “Este o înţelegere clară pentru includerea în documentele UE a faptului că apărarea comună este o misiune exclusivă a NATO. Avem suficientă rigoare în discuţiile politice pentru a menţine efortul UE, de exemplu în privinţa mobilităţii militare”, a spus Mattis, în cadrul unei conferinţe la Bruxelles.

    Miercuri, miniştrii Apărării din statele membre ale NATO s-au întâlnit la Bruxelles cu Federica Mogherini, Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politică de Securitate, pentru a discuta despre planul Blocului comunitar de a dezvolta noi echipamente militare şi de a îmbunătăţi cooperarea.

    Cotiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Fifor, despre salarii: Nu aşteptăm scăderi, dar dacă vor fi, suntem pregătiţi să intervenim

    „Bugetul Ministerul Apărării Naţionale, pentru anul 2017 a fost, aşa cum se ştie, de 2% din Produsul Intern Brut. Anul acesta, conform bugetului alocat, menţinem această alocare, ceea ce reprezintă faptul că avem capacitatea de a asigura toate drepturile salariale pentru toţi angajaţii ministerului Apărării şi totodată înseamnă că putem continua programele majore de înzestrare şi măsurile necesare creşterii calităţii vieţii pentru toţi militarii, atât prin politica salarială cât şi prin moderinizarea bazelor de instrucţie”, a declarat, vineri, ministrul Apărării Naţionale.

    Mihai Fifor a subliniat faptul că anul trecut, veniturile militarilor personalului civil au crescut, în medie, cu 15 până la 20%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Contracararea Chinei şi a Rusiei, priorităţile securităţii naţionale a Statelor Unite

    Potrivit noii Strategii de Apărare a SUA lansată de Pentagon, competiţia cu China şi Rusia ameninţă avantajul militar al SUA de pe arena internaţională şi necesită creşterea investiţiilor pentru a face forţele americane mult mai eficiente şi pregătite de război.

    ”Vom continua campania împotriva teroriştilor. Dar competiţia strategică interstatală, nu terorismul, reprezintă principala prioritate a securităţii naţionale a SUA”, a declarat secretarul american al Apărării, Jim Mattis.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Premierul Bulgariei susţine că Uniunea Europeană trebuie să normalizeze relaţiile cu Rusia

    ”În pofida tuturor criticilor faţă de Rusia, în pofida dezacordurilor noastre cu privire la sancţiuni, cred că Uniunea Europeană trebuie să normalizeze relaţiile cu un vecin atât de mare precum Rusia”, a declarat Borisov în faţa Parlamentului European, subliniind priorităţile Bulgariei la preşedinţia Consiliului UE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Iohannis a promulgat Legea care prevede trecerea Institutului Cantacuzino în subordinea MApN

    „Institutul Cantacuzino are statut de unitate militară şi este condus de către un director general, cadru militar activ, numit de către ministrul apărării naţionale, cu avizul autorităţii de stat pentru cercetare-dezvoltare şi conform reglementărilor interne ale Ministerului Apărării Naţionale”, potrivit textului legislativ.

    Guvernul a aprobat, în 21 septembrie, un proiect de OUG care prevede trecerea Institutului Cantacuzino în subordinea MApN, urgenţa fiind motivată prin ameninţările războiului hibrid şi de necesitatea creării unei platforme unitare de cercetare şi producţie naţionale a vaccinurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătorul Simona Marcu este noul preşedinte al CSM

    Decizia a fost luată cu 11 voturi pentru şi opt împotrivă.

    La audieri, judecătorul Andreea Chiş a întrebat-o pe Simona Marcu dacă ar fi dispusă să voteze la vedere în privinţa apărării independenţei justiţiei privind anumite articole, răspunsul judecătoarei fiind afirmativ.

    “Nu orice afirmaţie din spaţiul public trebuie să atragă automat o apărare de independenţă, ci trebuie să verificăm dacă există o bază factuală şi dacă s-a comis realmente o intruziune”, a spus magistratul.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Proiect: Soldaţii şi gradaţii profesionişti au dreptul la pensie militară de stat

    Propunerea legislativă vizează modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale şi este iniţiată de 7 deputaţi PSD, respectiv: Căprar Dorel-Gheorghe (preşedintele Comisiei de Apărare a Camerei), Weber Mihai (preşedintele Comisiei comune pentru controlul activităţii SIE), Andrei Alexandru-Ioan, Bontea Vlad, Cuc Alexandru-Răzvan, Todor Adrian, Tripa Florin-Dan.

    Modificările propuse de deputaţii PSD vizează Legea nr. 384/2006 privind Statutul soldaţilor şi gradaţilor profesionişti. Astfel, articolul 18 al acestui act normativ ar urma să se modifice şi să aibă următorul cuprins:

    Citeşte continuarea pe www.mediafax.ro