Tag: afaceri

  • Cum a luat naştere imperiul fraţilor Tate. Care este oraşul românesc unde a început afacerea

    Vasile Mezdrea, un dezvoltator local, le-a vândut proprietăţile în 2015, sau la începutul anului 2016, cum spune el, pentru mai puţin de 35.000 de euro fiecare.

    Andrew s-a mutat aici cu o prietenă britanică, Melissa, care a cumpărat un al treilea apartament în acelaşi bloc.
    La şapte ani distanţă, fraţii ar avea o avere de milioane de euro, cu un stil de viaţă bucureştean, cu ceasuri de firmă, avioane private şi un portofoliu imobiliar extins.

    Vila de pe strada Narciselor se află la capătul unui drum periculos, înconjurată de vârfurile acoperite de brad ale Munţilor Carpaţi. Prima adresă din România a lui Andrew Tate este departe de stilul de viaţă strălucitor cu care a defilat în Bucureşti înainte de a fi reţinut – este o clădire mică, cu trei etaje şi pereţi galbeni, la mică distanţă de satul Sacele.

    Lungul drum până acolo dinspre Bucureşti şerpuieşte prin kilometri de pădure înzăpezită. La ieşirea din Săcele, pista îngheţată se îngustează până la lăţimea unei maşini pe măsură ce urcă spre vilă, cu o prăpastie abruptă pe o parte.

    Înăuntru este împărţită în mici apartamente funcţionale. Aici, în apartamentele 9 şi 17, fraţii Tate au început să-şi construiască imperiul de afaceri din România.

    Vasile Mezdrea, un dezvoltator local, le-a vândut proprietăţile în 2015, sau la începutul anului 2016, cum spune el, pentru mai puţin de 35.000 de euro fiecare.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Surpriză: Ce se întâmplă cu magazinele Profi şi Auchan din România

    Lanţurile de retail modern Profi şi Auchan au încheiat recent un parteneriat pentru negocieri comune cu mari furnizori, având drept scop creşterea puterii de negociere a celor două reţele, în avantajul consumatorilor finali.

    “Considerăm oportun să folosim volumele noastre cumulate în negocierile cu furnizorii cu cifre de afaceri foarte mari. Este  o evoluţie normală ca doi retaileri să îşi pună la un loc volumele de achiziţii pentru a crea forme de alianţe care să le permită să concureze şi mai eficient marile reţele de retail alimentar şi să asigure preţuri mai bune pentru clienţi, mai cu seamă în această conjunctură inflaţionistă,” explică Gaëtan Pacton, directorul general Profi.

    Cu excepţia negocierii împreună cu un număr limitat de mari furnizori, în cea mai mare parte internaţionali, a unor anumite condiţii comerciale de achiziţie în cadrul parteneriatului, Profi şi Auchan vor continua să evolueze separat pe piaţă, ca doi concurenţi redutabili.

    Totodată, faţă de toţi ceilalţi furnizori, cei doi retaileri se vor comporta independent, ca şi până acum.

    “O alianţă de negociere este un lucru normal în peisajul comerţului modern. Miza este una importantă pentru toţi, mai ales în această perioadă: protejarea puterii de cumpărare a clienţilor noştri”, adaugă Ionuţ Ardeleanu, directorul general Auchan.

    Proiectul a fost conceput pornind de la parteneriate similare de pe pieţe de retail mai mature şi respectă cerinţele legale în materie de protejare a concurenţei.

    Profi, lanţ de magazine contro­lat de fondul de investiţii Mid Europa Partners, are 1,2 milioane de clienţi pe zi în reţeaua care ajunge la peste 1.645 de magazine prezente în mai bine de 790 de localităţi urbane şi rurale.

    Cu afaceri de de 11,6 miliarde lei, Profi ocupă locul trei în retailul românesc.

    Auchan România are în portofoliu 327 de magazine, cuprinzând 33 de hipermarketuri, 7 supermarketuri şi 287 de magazine de ultra-proximitate MyAuchan, din care peste 270 în staţiile Petrom, cât şi magazinul online auchan.ro.

    În 2021, afacerile Auchan România au trecut de 1,2 miliarde de euro.

     

  • Cum a reuşit o tânără din România să transforme un accident fericit într-o afacere profitabilă. Nu i-a trecut niciodată prin cap că va ajunge să producă aşa ceva

    Povestea lumânărilor parfumate artizanale Odyssée, realizate din ceară pe bază de plante, este, după cum spune Denisa Ghizolu, una „scurtă şi distractivă”. Totul a început din dorinţa de a reutiliza în mod inteligent un mic lot de ceară lăsată în urmă de lumânări care s-au topit, pentru a nu fi aruncate la gunoi şi pentru a evita poluarea mediului. Un scop nobil transformat în business.

    Am fost mereu în căutarea lumânărilor perfecte, şi totuşi, de fiecare dată când le aprindeam pe cele din comerţ, realizam că parfumul lor se epuiza mult prea rapid. Din acest motiv, mi-am propus să caut alternative pentru a obţine mult dorita atmosferă proaspătă, intens parfumată, de durată în casa mea. Brusc s-a produs revelaţia: «De ce nu aş face chiar eu lumânarea perfectă?»”, îşi aminteşte Denisa. A început să studieze procesul de fabricaţie şi acesta a pasionat-o din primul moment, astfel că turnarea de lumânări a devenit un adevărat hobby.

    În primii ani, a produs exclusiv pentru uzul propriu şi pentru apropiaţi, care o încurajau să meargă mai departe şi să vândă lumânările făcute de ea. Se gândea însă că, dacă ar face asta, pasiunea nu ar mai fi la fel de mare. „După un timp, am realizat însă că un brand cu o identitate închegată, dar şi o bună organizare a producţiei ar reprezenta mai mult respect şi mai multă dăruire din partea mea şi ar fi o carte de vizită pe care o port cu mai mare mândrie pe drumul acesta. În final am decis să pornesc în această aventură şi să înfiinţez o societate comercială. Astfel a început călătoria mea şi a luat naştere ideea de Odyssée.”

    După aproximativ doi ani dedicaţi documentării, studiului, experimentelor şi testelor, a lansat pe piaţă lumânările parfumate Odyssée. Meseria de bază a Denisei Ghizolu este de inginer constructor, mai exact proiectant de poduri. Are însă şi o incontestabilă înclinaţie artistică, ceea ce, spune ea, mereu a impulsionat-o să gestioneze în paralel activităţi aflate la polul opus faţă de domeniul profesional în care a debutat. „Nu mi-am propus niciodată să devin producător de lumânări. Cred că acesta este numitorul comun al multor afaceri născute din pasiune: sunt accidente fericite. În timp, lucrul cu ceară a devenit mai mult decât o activitate relaxantă: s-a transformat în acel ceva la care mă pricep foarte bine.”

    În Odyssée, Denisa Ghizolu a investit până acum 15.000 de euro, iar în 2023 îşi doreşte să extindă businessul, să promoveze importanţa alegerii produselor sustenabile şi, de asemenea, să mizeze mai mult pe beneficiile pe care le aduc lumânările din ceară naturală. Dintre clienţii ei fac parte persoanele care apreciază designul şi care doresc să susţină producătorii locali. „Îmi asigur clienţii de faptul că produsele noastre sunt vegane, nu au fost testate pe animale şi sunt alcătuite din ingrediente naturale în proporţie de minimum 95%. Fără arderi toxice, fără reziduuri poluante, totul în spiritul sustenabilităţii. De asemenea, încurajăm reutilizarea recipientului lumânării după ce a fost consumată toată cantitatea de ceară din interior.”

    Toate lumânările Odyssée sunt turnate manual într-un atelier din Bucureşti, iar producţia se face în loturi mici. Produsele se găsesc în câteva locuri din Capitală, precum magazinul AlbAlb, care promovează designul şi arta, la Muzeul de Artă Recentă, la magazinul ALTRNTV Shop de pe bulevardul Regina Elisabeta, precum şi în mediul online, unde a şi debutat de altfel. „De-a lungul timpului, am organizat evenimente de tip pop-up shop, magazine efemere în diferite spaţii fizice din Bucureşti. Periodic participăm la târguri de profil, care găzduiesc şi promovează creatori, artişti şi artizani români.” Cel mai nou punct de vânzare este magazinul The Fragrant Garden din Bucureşti, deschis în noiembrie 2022 împreună cu PlantUp, un business specializat în plante decorative. PlantUp x Odyssée este un spaţiu conceput ca o junglă urbană parfumată, într-o casă interbelică din inima oraşului, unde farmecul vremurilor de altă dată se îmbină cu tuşele moderne. Preţul pentru o lumânare parfumată cu eticheta Odyssée poate porni de la 50 de lei şi ajunge la 200 de lei, în funcţie de cantitatea de ceară conţinută de lumânare sau de raritatea ingredientelor folosite.   

    „Nu mi-am propus niciodată să devin producător de lumânări. Cred că acesta este numitorul comun al multor afaceri născute din pasiune: sunt accidente fericite.” DENISA GHIZOLU, fondatoare Odyssée



    Zece idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    The Beautiful Club, saloane de înfrumuseţare (Bucureşti)

    Fondatoare: Elena Bratie cu doi prieteni

    Prezenţă: Bucureşti


    Ivy Garden, florărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Oana Toma

    Investiţie iniţială: 12.000 de euro

    Prezenţă: Piaţa Victoriei din Capitală


    FreshOnline, sucuri naturale (Bucureşti)

    Fondator: Niculae Mavrichi

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 88.000 de lei (17.600 de euro)

    Prezenţă: online, un hotel de pe litoral


    Craftoonik, Atelier de mobilă (Bucureşti)

    Fondatori: Răzvan Ştefănescu şi Dragoş Antonescu

    Investiţii: 150.000 de euro

    Prezenţă: naţională, online


    Dumpi Boutique, seturi asortate de îmbrăcăminte pentru părinţi şi copii (Bucureşti)

    Fondatoare: Mihaela Dorobanţu

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 40.000 de euro

    Prezenţă: online (Facebook, Instagram, Breslo, Etsy)


    Marai, accesorii din lut polimeric (Bucureşti)

    Fondatoare: Izabela Gîrbea

    Investiţii: 16.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 30.000-35.000 de euro

    Prezenţă: online


    Equivalenza, brand de cosmetice (franciză)

    Fondator: Daniel Glodeanu

    Investiţie iniţială: 70.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 2 mil. lei (400.000 de euro)

    Prezenţă: Promenada Mall


    Stupinele Cristian, producţie de miere (Bucureşti)

    Fondator: Cristian Aldea

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 10.000 de euro

    Prezenţă: online, în aeroportul Otopeni


    Luţ Illustration, Ilustraţii (Bucureşti)

    Fondatoare: Luiza Barbu

    Prezenţă: online


    NoPeanuts – Agenţie de publicitate (Cluj-Napoca)

    Fondator: Andrei Vanca

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2022: 150.000 de euro

    Prezenţă: online



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Ce este Palatul Vechiturilor, afacerea gândită şi construită de un român care s-a săturat să muncească pentru alţii şi şi-a deschis propria afacere

    Palatul Vechiturilor. Aşa a ales să-şi numească businessul Dan Georgescu, un antreprenor care a plecat de la ideea unui mix între atmosfera unui magazin second-hand şi diversitatea târgului de vechituri. Astăzi, proiectul îi aparţine atât lui, cât şi partenerilor Constantin şi Florin Arbans, fiind iniţiat de cel dintâi, care are în spate o experienţă de 15 ani în business development şi de 20 de ani în retail.

    Am început în 2013, ca un business de familie cu doi asociaţi, după ceva ani petrecuţi în mediul corporate. Îmi doream un concept de retail sustenabil, out-of-the-box, cu investiţii minime. Restul a fost doar determinare, imaginaţie şi informare atentă prin vizite la Berlin şi Londra. Ghidul Deliei Dumitrescu, «Secondhand & Vintage – Berlin», pe care îl răsfoiesc şi acum, după mult timp, plin de zeci de post-ituri şi notiţe, spune în felul lui despre modul în care s-a cristalizat ideea”, explică Dan Georgescu.

    A vrut un business mic, fără o structură organizatorică amplă, fără proiecţii financiare detaliate, fără PR sau echipamente specifice, iar în iunie 2013 a reuşit să-l deschidă, după investiţii de circa 15.000 de euro. „Am îmbrăţişat de la bun început ideea unei dezvoltări ecologice, cu puternice accente sociale, a unui concept cu înţelegere faţă de istoria recentă trăită de români şi respect faţă de produsele locale. Astfel, la scurt timp după deschiderea magazinului nostru binecunoscut astăzi nostalgicilor din Bucureşti, am petrecut o bună bucată de timp făcând benchmarking la businessurile de retail de tip charity din Marea Britanie, în special la Oxfam, venind cu versiunea beta a magazinului online Palatul Vechiturilor, probabil primul charity shop online din România în 2016.”

    În dezvoltarea platformei online şi a facilităţilor logistice au mai fost investiţi alţi bani, astfel că, în total, bilanţul investiţiilor ajunge la 50.000 de euro în prezent. Decizia extinderii în online s-a dovedit salvatoare în martie 2020, când pandemia a schimbat complet comportamentele şi tiparele de achiziţii. Anul 2022 a adus o nouă structură în acţionariat, după ce Dan Georgescu a făcut o alianţă cu firma Direct Marketing Group, activă pe piaţa de publicitate, marketing direct, logistică pentru campanii promoţionale şi comerţ online, pentru a completa afacerea cu un set de abilităţi logistice şi de marketing. „Împreună am putut să facem pasul firesc de la validarea modelului de business către scalarea lui, care ne aşteptăm să genereze cel puţin o dublare a cifrei de afaceri în 2023.”

    Astfel, în prezent, acţionarii firmei Palatul Vechiturilor SRL sunt Dan Georgescu (50%), Constantin Arbans (25%) şi Florin Arbans (25%). Cu trei angajaţi, compania a realizat în 2021, anul anterior extinderii acţionariatului, o cifră de afaceri de 100.000 de euro şi profit de 17.000 de euro. Palatul Vechiturilor înseamnă astăzi două puncte de lucru în Bucureşti – un magazin pe Şoseaua Mihai Bravu şi un depozit care deserveşte livrările online pe Strada Intrarea Binelui, în Berceni. „Fanii noştri ştiu deja că vintage-ul şi vinilul îşi dau întâlnire cu clasicul şi şicul atât în magazinul nostru din Bucureşti, cât şi în cel virtual. Peştele de sticlă, radioul Electronica, steagul PCR, aparatul de diafilme, rola de zugrav, casca de miner, sifoanele, discurile de vinil, telefonul cu disc, cravata de pionier şi multe alte obiecte recuperate primesc astfel şansa de a intra în dialog cu obiecte de design contemporane. Şi toate la un loc spun o poveste unică, eclectică.”

    Cei care trec pe la Palatul Vechiturilor sunt în general nostagici, pasionaţi de muzică şi carte, colecţionari, designeri şi arhitecţi care caută obiecte inedite, oameni din teatre şi alte instituţii culturale care caută obiecte de recuzită. Însă surpriza cea mai mare o reprezintă segmentul tânăr, generaţia Z, spune Dan Georgescu. Cum fiecare produs este unicat în felul lui şi nu există două produse identice în magazin, preţul se stabileşte în urma unei documentări, prin raportare la starea în care se află produsul şi la piaţa de profil pentru produse similare sau comparabile. Prin urmare, preţurile pot pleca de la 5 lei pentru o carte de copii de exemplu, în timp ce piesele de colecţie, precum tablourile de galerie, pot ajunge la 1.500 de lei. „Ne bucurăm de depăşirea perioadei de stagnare, în care am fost presaţi de problemele legate de pandemie,prin creşterea prezenţei online, generarea de lanţuri de aprovizionare mai rezistente, investiţii în extinderea afacerii şi în îmbunătăţirea promovării. Aceasta deoarece credem că automatizarea şi digitalizarea vor fi vedetele recuperării economice postcoronavirus, chiar şi în sectorul în care activăm”, adaugă Dan Georgescu.   

    Cum fiecare produs este unicat în felul lui şi nu există două produse identice în magazin, preţul se stabileşte în urma unei documentări, prin raportare la starea în care se află produsul şi la piaţa de profil pentru produse similare sau comparabile.



    Cinci idei de afaceri de la zero

    business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Brutăria Maria Ioana – brutărie (Bucureşti)

    Fondatoare: Maria Acristei

    Investiţie iniţială: 30.000 de euro

    Cifră de afaceri: 10.000 de euro pe lună

    Prezenţă: Bucureşti


    EmilyRay – brand de bijuterii (Bucureşti)

    Fondatoare: Ana Maria Ştedel

    Investiţie iniţială: 500-600 de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 23.000 de euro

    Prezenţă: online, naţională


    Popantofăria – atelier de reparaţii de încălţăminte (Cluj-Napoca)

    Fondator: Andrei Pop

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată după primii doi ani de funcţionare:
    50.000 de euro

    Prezenţă: Cluj-Napoca


    Oblic Studio – birou de arhitectură (Bucureşti)

    Fondator: Ştefan Prigoreanu

    Investiţii: câteva zeci de mii de euro

    Cifră de afaceri în 2021: 80.000 de euro

    Prezenţă: naţională şi internaţională


    Arepas – business de tip street food (Bucureşti)

    Fondator: Ştefan Andreescu

    Investiţie iniţială: 25.000 de euro

    Cifră de afaceri: 70.000 de lei pe lună (14.000 de euro)

    Prezenţă: în Bucureşti şi la evenimente



    ZF, Banca Transilvania şi Vodafone  au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Unul dintre cele mai mari branduri fast food din lume, se pregăteşte de o posibilă vânzare a afacerii. Vânzarea ar putea evalua brandul la peste 10 miliarde de dolari

    Lanţul de sandvişuri Subway ia în considerarea posibilitatea de a vinde afacerea, potrivit Reuters.

    Vânzarea ar putea evalua lanţul de sandvişuri la peste 10 miliarde de dolari, a relatat pentru prima dată Wall Street Journal.

    Procesul, care se află într-un stadiu incipient, este de aşteptat să atragă potenţiali cumpărători corporativi şi firme de capital privat, a precizat raportul, adăugând că, totuşi, este posibil ca la finalul analizei să nu aibă loc o vânzare sau o altă tranzacţie.

    „Fiind o companie privată, nu comentăm structura acţionariatului şi planurile de afaceri”, a declarat un purtător de cuvânt al companiei pentru Reuters.

    Subway, unul dintre cele mai mari branduri de restaurante cu servire rapidă din lume, are peste 37.000 de restaurante în peste 100 de ţări. Compania cu sediul în Milford, Connecticut, cunoscută pentru celebrele sale sandvişuri, este deţinută de cele două familii fondatoare de peste cinci decenii.

    În 2021, presa a relatat că Subway se pregătea pentru o vânzare, dar lanţul de restaurante a negat acest lucru.

     
  • Povestea românului care a renunţat să lucreze pentru alţii într-o multinaţională şi a transformat o resursă pe care România o are din belşug şi la care are acces oricine într-o afacere

    După ce a lucrat mai mulţi ani ca director de marketing într-o multinaţională axată pe vânzarea de echipamente medicale, Ionuţ Gabriel Chivu a decis să pună bazele unei afaceri pe care să o dezvolte împreună cu soţia sa. 

    Antreprenorul s-a inspirat chiar din nevoia de apă a familiei sale şi a creat un business prin care distribuie un sistem de filtrare a apei, printr-un magazin online propriu, dar şi prin platforma marketplace a eMAG.

    Ideea de business i-a venit lui Ionuţ Gabriel Chivu când pleca în delegaţii, iar familia sa se lovea de dificultatea aprovizionării cu apă. „Aveam şi dubii referitoare la apa transportată la PET, mai ales în contextul în care, pe timp de vară, plasticul nu este un material bun în care să stea apa.

    Mi-a atras atenţia faptul că pe fiecare dintre sticle scrie ca acestea să fie transportate la temperaturi cuprinse între 5 şi 25 de grade şi să fie ferite de razele soarelui. Vorbim despre transportul de la sursă, de la izvor, de la hipermarket în casa noastră – nu ştiu câţi respectă aceste reguli“, a povestit Ionuţ Gabriel Chivu într-o ediţie recentă a emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace.

    A ajutat la conturarea businessului şi faptul că înainte, la locul de muncă său de muncă, în rolul de marketing director al unei companii axate pe vânzarea de dispozitive medicale, acestea filtrau oxigenul printr-un procedeu asemănător celui de filtrare a apei.

    Primul pas în conturarea businessului a fost alegerea numelui firmei, având în vedere că s-au gândit din capul locului să creeze un produs cu brand propriu. „Ne-am gândit să începem cu un brand propriu, Kiwi Line Concept; mie în liceu îmi spuneau Kiwi colegii, de la Chivu, astfel că aşa am creat şi numele brandului, KLC Aqua“, povesteşte antreprenorul.
    Odată setat numele brandului, au găsit un producător care să realizeze produsul.

    S-au gândit de la început că vor intra în mediul online, iar din momentul în care au lansat site-ul propriu, au intrat şi în marketplace-ul eMAG. „În firmă sunt one man show şi corespondez foarte bine cu colegii din eMAG – îi consider ca fiind agenţii de vânzări pe care nu îi am, comisioanele pe care le percep nu mă interesează fiindcă îi consider drept cei mai buni vânzători“, explică el.  Precizează că în prezent 30-35% din businessul său este generat de eMAG.

    În ceea ce priveşte contextul generat de pandemia de COVID-19, spune că a avut un mic blocaj din cauza stocului, tocmai când făcea aprovizionarea, însă şi-au revenit rapid. „În clădirea de birouri unde aveam activitate se aflau undeva la 20 de firme pe etaj- m-am bucurat foarte tare. Mi-am reglat stocurile destul de rapid, iar potenţialul, cu COVID sau fără, îl văd ca fiind bun, avem o creştere de 120% anul acesta în perioada ianuarie-august faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.“

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Croaţia şi euro: autorităţile petrec, cetăţenii şi afacerile oscilează între speranţă, neîncredere şi teamă

    Pentru Croaţia, trecerea dintre ani a fost şi trecerea la următorul nivel al integrării europene: adoptarea euro, rezultatul celei mai lungi perioade de pace şi prosperitate din Europa, şi intrarea în spaţiul fără frontiere Schengen. Pentru autorităţi a fost sărbătoare. Pentru cetăţeanul de rând, speranţele se amestecă cu teama şi neîncrederea. Nu este ceva nou. În Slovenia, care a trecut la euro pe 1 ianuarie 2007, încă persistă senzaţia că acest pas a adus scumpiri.

    Pe 1 ianuarie 2023, Croaţia a devenit al 20-lea stat membru al UE care a adoptat moneda unică europeană euro. Statul balcanic a intrat în UE în urmă cu un deceniu, dar abia acum s-a calificat pentru ceea ce este văzut ca elita economică a Uniunii, scrie Euronews.

    Imediat după miezul nopţii, de Revelion, ministrul de finanţe Marko Primorac şi guvernatorul băncii naţionale Boris Vujcic au scos primele bancnote croate de euro dintr-un bancomat. Între timp, ultimul şofer care a trecut cu maşina printr-un punct de control al paşapoartelor între Croaţia şi Slovenia a primit cadou un ursuleţ de pluş. De acum încolo, pentru croaţi trecerea este liberă până în Norvegia şi Portugalia.

    Experţii spun că adoptarea euro va ajuta Croaţia să-şi protejeze economia în vremuri în care inflaţia îşi face de cap peste tot. Sentimentele printre croaţi sunt în cel mai bun caz amestecate.

    Renunţarea la controalele de la graniţe este binevenită. Însă unii sunt îngrijoraţi că trecerea la euro va aduce beneficii doar economiilor mari precum Germania şi Franţa. Este o idee promovată la ales de grupurile de opoziţie cu orientare de dreapta. La aceste influenţe se adaugă şi neîncrederea populaţiei în autorităţi, ceva obişnuit în Balcani şi în statele foste comuniste din Europa de Est.

    De aceea, nu este de mirare că mulţi comercianţi se aşteptau ca în primele zile de tranzacţii în euro să fie haos, sau cel puţin penurie de monede.

    O bună parte din populaţie se aşteaptă la scumpiri deoarece magazinele vor rotunji preţurile exprimate anterior în kune. În acest scenariu, inflaţia, deja la aproape 14%, va accelera şi mai mult.

    Pentru coafeza Ivanka Popek, cea mai mare îngrijorare este legată de conversia între monede deoarece în primele două săptămâni ale lunii ianuarie oamenii încă mai pot plăti în kune, dar restul trebuie dat în euro.

    Astfel, micile afaceri se pot transforma în case de schimb valutar. Pentru a facilita schimbul, banca centrală a lansat o aplicaţie specială, numită euroHR, care face rapid conversia între vechea şi noua monedă. De asemenea, banca centrală a ordonat afişarea preţurilor atât în euro, cât şi în kune pentru a domoli temerile de scumpiri.

    Cu toate acestea, scumpirile cauzate de trecerea la euro se simt, spune pentru Euractiv managerul unui lanţ de supermarketuri din Zagreb. Preţurile crescute sunt afişate şi în euro şi în kune. Cu toate măsurile şi ordinele date de guvern şi de banca centrală, nimeni nu controlează ce se întâmplă cu preţurile, spune managerul.

     

     

  • Puţini, dar valoroşi pentru businessul antreprenorial românesc. Când revenirea în ţară devine “primul şi cel mai important vis”. Cinci poveşti de viaţă ale unor români care s-au întors în ţară şi au creat afaceri de la zero în România

    “După mai mulţi ani de muncă în străinătate, visul nostru era să ne întoarcem acasă şi să deschidem propriul nostru business. Nu ştiam cum o să arate, am schiţat un business plan şi ne-am pus în joc toate economiile”. Crezul lui Iulian Suciu, fondator al unui restaurant în Târgu-Mureş, este împărtăşit şi de ceilalţi mici antreprenori cu care ZF a stat de vorbă în ultimul an şi pentru care revenirea în ţară a însemnat un vis împlinit.

    Iulian Suciu, fost bucătar şef pentru grupul Intercontinental în Irlanda, s-a reîntors acasă la Târgu-Mureş şi a deschis Green Kitchen, un restaurant cu mâncare sănătoasă care a ajuns la afaceri de 1,3 milioane de lei. Restaurantul a fost inaugurat în 17 septembrie 2019. Investiţia totală a fost 60.000 de euro – 50%, din surse proprii şi 50%, finanţare prin programul Antreprenor Acasă. Visul lui este să implementeze conceptul „farm to fork“, astfel încât să reuşească în fiecare dimineaţă să se aprovizioneze de la fermieri, să pregătească preparatele şi să le servească clienţilor, însă pentru acest lucru ar fi nevoie de circa 5 ani.

    Povestea lui aici: https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-zero-iulian-suciu-bucatar-sef-grupul-intercontinental-20525440

    Andrei Pop a lucrat ca cizmar în Irlanda mai bine de cincisprezece ani, dar s-a întors în ţară şi a deschis anul trecut Popantofăria, un atelier de reparaţii de încălţăminte căruia îi trec pragul peste 200 de clienţi lunar. Investiţia pentru deschiderea atelierului, îşi aminteşte el, s-a rdicat la circa 25.000 de euro. Popantofăria are astăzi doi angajaţi care lucrează împreună cu Andrei Pop.  Pe rafturile atelierului sunt circa 100 de perechi de încălţăminte care urmează să fie reparate.

    Povestea lui aici: https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-zero-andrei-pop-lucrat-cizmar-irlanda-bine-cincisprezece-ani-21337310 

    Ieşeanul Bogdan Ţermure s-a reîntors acasă din Marea Britanie şi a replicat un model din afară prin brandul creat de el de la zero, HIO, un business în zona de delivery. HIO a pornit în 2019, după o investiţie de circa 37.000 de euro, iar în doar trei ani a reuşit să ajungă la afaceri de peste 2 mil. lei, la circa 200 de angajaţi şi la peste 340 de clienţi înregistraţi în platforma de delivery.

    Povestea afacerii a început odată cu programul Start-Up Diaspora, care a readus acasă peste 1.000 de români.

    Povestea lui aici: https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-zero-bogdan-termure-iesean-reintors-acasa-marea-britanie-20803129 

    Şi Cătălin Mihaiu şi Adina Blaga au revenit în ţară pentru a fi alături de familie şi cu speranţa că vor putea dezvolta un proiect antreprenorial de la zero acasă. Cătălin Mihaiu a deschis pizzeria La Troia în oraşul natal Călăraşi după ce a învăţat meserie în Spania şi Austria.  Adina Blaga, zugrav decorator, s-a întors din străinătate şi a creat trei locuri de muncă într-un start-up de amenajări interioare în judeţul Braşov.

    Poveştile lor aici:

    https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-catalin-mihaiu-a-deschis-pizzeria-la-troia-in-19850176

    https://www.zf.ro/afaceri-de-la-zero/afaceri-de-la-zero-adina-blaga-zugrav-decorator-s-a-intors-din-19770034

    Datele obţinute de ZF arată că până la începutul acestui an peste 1.000 de români au fost repatriaţi prin Start-Up Diaspora şi au plătit salarii pentru 2.100 de persoane în 2020. Cifra de afaceri totală a firmelor a sărit de 100 mil. lei.

     

  • Afacerile ucrainenilor în România: construcţiile, energia sau producţia de ciocolată

    Fie că este vorba despre vânzări de ciocolată, despre construcţii de autostrăzi sau despre investiţii în energie regenerabilă, companiile ucrainene au ales să parieze pe potenţialul pe care îl găsesc în România.

    În construcţii, s-a remarcat recent Automagistral-Pivden, o companie din Ucraina care a realizat mai multe lucrări de infrastructură în ţara-vecină şi care se află în căutare de contracte şi în România, figurând, în anunţurile CNAIR (Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere), ca fiind înscrisă la licitaţiile pentru realizarea celor trei loturi din autostrada Bacău-Paşcani.

    Astfel, compania apare înscrisă pe listă pentru fiecare dintre loturile Săuceşti (jud. Bacău) – Trifeşti (jud. Neamţ), de 30,3 km, Trifeşti (jud. Neamţ) – Gherăeşti (jud. Neamţ), de 18,9 km, şi Mirceşti (jud. Iaşi) – Paşcani (jud. Iaşi), de 28,1 km. Câştigătorii licitaţiilor, la care s-au înscris şi companii din România şi Turcia, nu au fost încă anunţaţi.

    Automagistral-Pivden şi-a înce­put activitatea în anul 2004, cu doar câteva zeci de angajaţi şi puţine e­chipamente. Compania are experien­ţă în construirea de autostrăzi, men­tenanţa lor şi alte proiecte rutiere. În 2020, şi-a creat o divizie de construcţii de poduri, iar pe parcursul anului trecut a restaurat peste 40 de astfel de obiective şi a lucrat la întreţinerea a peste 6.500 de kilometri de drumuri, de pe tot teritoriul Ucrainei, având însă lucrări şi în Republica Moldova. Compania, cu sediul în Odesa, se ocupă şi de producţia de asfalt.

    În Ucraina, Automagistral-Pivden este unul dintre constructorii cei mai activi în realizarea infrastructurii rutiere, alături de alte trei firme adjudecându-şi 40% din licitaţiile organizate din martie 2020 până la începutul acestui an, în contextul unui amplu program de refacere a infrastructurii început de Ucraina înaintea declanşării războiului. Aceeaşi companie a fost subcontractată şi pentru construirea unei piste pe aeroportul Odesa.

    Oleksandr Boiko, cel care deţine compania Automagistral-Pivden, este, potrivit presei ucrainene, un apropiat al preşedintelui Volodimir Zelensky. Oleksandr Boiko are businessuri şi în domeniul imobiliarelor, iar la începutul acestui an a cumpărat o clădire deţinută de Banca Naţională a Ucrainei în schimbul a circa 11 milioane de euro.

    Energia este un alt domeniu în care ucrainenii au văzut o oportunitate pentru a face business în România. Astfel, recent, DTEK Renewables International, companie deţinută de Rinat Ahmetov, a devenit partenerul Finas Group, companie clujeană care operează şi pe piaţa de energie verde, intenţia celor două entităţi fiind de a dezvolta pe termen mediu proiecte regenerabile de 150 de milioane de euro, după cum au anunţat cele două părţi.

    DTEK Renewables International administrează un portofoliu de energie verde de 950 MW în Ucraina, solar şi eolian, compania lansând în 2019 o emisiune de obligaţiuni de 325 de milioane de euro, cu termen de cinci ani. Emisiunea de obligaţiuni a fost intermediată de Raiffeisen Bank şi Renaissance Capital, bancă de investiţii rusească concentrată pe pieţele emergente şi de frontieră. DTEK Renewables face parte din holdingul SCM, deţinut de Ahmetov, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi şi agricultură.

    Şi apetitul pentru ciocolată a fost o nişă pentru oamenii de afaceri ucraineni, cea mai bună dovadă fiind creşterea spectaculoasă pe care a obţinut-o pe piaţa locală brandul Roshen, produs de compania cu acelaşi nume controlată de miliardarul ucrainian Petro Poroşenko. Producătorul a intrat în topul celor mai vândute branduri de ciocolată şi dulciuri pe bază de ciocolată din punct de vedere al vânzărilor în valoare, situându-se pe locul trei într-un top realizat de compania de cercetare de piaţă Euromonitor. Primele locuri pe podium sunt completate de Milka şi Kinder, branduri cu o istorie mult mai mare decât Roshen, inclusiv pe piaţa românească.

    În 2021, compania Roshen One, parte din grupul internaţional Roshen, a avut o cifră de afaceri de 167,9 milioane de lei (circa 34 mil. euro), în creştere cu 36% faţă de anul precedent, conform datelor de la Ministerul de Finanţe.

    Poroşenko a început în anii ‘90 să cumpere fabrici de ciocolată din Ucraina, Rusia, Lituania şi Ungaria, pe care le-a organizat în grupul Roshen. Astfel, Roshen este un brand relativ tânăr pe piaţa de ciocolată. Petro Poroşenko este supranumit „regele ciocolatei”, iar averea lui era estimată în 2021 de revista internaţională Forbes la 1,6 miliarde de euro. El a fost preşedinte al Ucrainiei în perioada 2014-2019, dar nu a fost votat pentru al doilea mandat.

    Creşterea interesului ţărilor europene pentru piaţa din România se vede şi în alte investiţii recent anunţate, tot în contextul războiului de la graniţa României. De pildă, compania finlandeză Nokian Renkaat Oyj a ales oraşul Oradea pentru o investiţie de 650 de milioane de euro într-o fabrică nouă de anvelope. Decizia a venit ca urmare a încetării activităţii companiei din Rusia după izbucnirea războiului din Ucraina, astfel că operaţiunile Nokian din Rusia au fost vândute către operatorul local de petrol Tatneft în schimbul sumei de 400 mil. euro.

    Noua fabrică urmează să fie construită la Oradea, iar motivul pentru care compania a ales nord-vestul României este apropierea faţă de Europa Centrală, precum şi disponibilitatea energiei verzi din zonă, scopul fiind ca aceasta să fie prima fabrică fără emisii de carbon.

    Interesul pentru România a crescut mult odată cu războiul de la graniţă, iar exemplele amintite sunt numai câteva argumente în acest sens.

    „Putem atrage investitorii străini prin potenţialul de a deveni hub regional pentru ţări ca Bulgaria, Grecia, Ungaria, Moldova, Ucraina. Poziţionarea geografică este un avantaj”, spunea recent, la emisiunea online ZF Logistica businessului, Laurenţiu Duică, managing partner şi cofondator al Winstone Real Estate Services.

    Cu o infrastructură mai dezvoltată şi un mediu de business predictibil, fără surprize de la o zi la alta, potenţialul României ar fi chiar şi mai mare, a mai spus el.

    Schimburile comerciale ale României cu Ucraina au fost foarte mici în 2021, prin comparaţie cu relaţiile comerciale ale României cu alţi vecini. România a exportat bunuri în valoare de 700 de mil. de euro în Ucraina, în vreme ce valoarea importurilor din aceeaşi ţară a fost de 1,3 mld. de euro, deci raporturi comerciale de 2 mld. de euro, faţă de schimburi de bunuri de aproape 7 mld. de euro cu Bulgaria, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. În primele cinci luni ale anului 2022 însă, România a avut schimburi comerciale (exporturi şi importuri) de un miliard de euro cu Ucraina, în creştere cu 20% faţă de perioada similară a anului trecut.

  • Poveştile unor oameni care au renunţat la cariere impresionante în cele mai mari corporaţii din România pentru a trece în spatele barului şi a învăţa să prepare cafeaua în mod profesionist

    Unii şi-au lăsat în urmă carierele în care investiseră ani întregi pentru a trece în spatele barului şi a învăţa să prepare cafeaua în mod profesionist. Alţii le fac în paralel pe amândouă. Cert este că, aşa cum piaţa de cafenele de specialitate se dezvoltă de la un an la altul în peisajul bucureştean, aşa se dezvoltă şi fondatorii acestor localuri care fac dimineţile şi întâlnirile – de business sau de plăcere – şi mai reuşite. Ziarul Financiar, Business Magazin şi După Afaceri Premium au adunat 30 de poveşti din lumea cafenelelor de specialitate pe care le-au scris de-a lungul anului 2022. Ţineţi cont că acestea sunt numai câteva dintre numeroasele localuri în care vă puteţi bea cafeaua cu plăcere şi în 2023!

     

    1. AM PM Coffee

    Cafeneaua lui din Sibiu, care s-a transformat într-un obiectiv în sine pentru bucureştenii amatori de cafea de specialitate, i-a condus lui Bogdan Berdacovici paşii către următorul nivel. Aşa că, anul trecut, el a mai aruncat o ancoră cu numele AM PM Coffee şi în afara Sibiului. Unde altundeva decât în Capitală?

    „O mare parte dintre clienţii care ne-au trecut pragul la Sibiu în ultimii trei ani au fost din Bucureşti. Au apreciat calitatea produselor, dar şi conceptul, diferit de majoritatea cafenelor care adoptă, în mare parte, un design industrial sau nordic. Mulţi dintre clienţi ne-au confirmat că şi-ar dori un astfel de loc în Bucureşti.”

    Aşa că dorinţa li s-a transformat în realitate. Bogdan a luat în octombrie 2021 decizia de a explora serios această pistă, apoi şi-a făcut temele legate de investiţie şi a pornit la drum, alăturându-i-se doi parteneri care au crezut în ideea lui. Astăzi, pe strada Paris, la numărul 7A, îşi aşteaptă discret cafegiii localul AM PM Coffee.

    La AM PM Coffee, după cum şi numele o sugerează, ideea este de a putea petrece timp atât dimineaţa, cât şi seara. Practic, în prima parte a zilei, clienţii vin pentru cafea şi gustări, în vreme ce, seara, locul se transformă într-un hotspot cultural şi social nest, cu cocktailuri, ateliere tematice sau evenimente de degustare. Comună pentru toată ziua este pofta de networking.

     

    2. AM. Social Space

    Un spaţiu social. Adică mai mult decât o cafenea. Asta şi-au dorit şi asta au reuşit doi francezi îndrăgostiţi de România. Ideea lor a prins viaţă în Bucureşti, nu departe de parcul Carol, şi continuă să capete şi mai multă viaţă cu fiecare nou eveniment organizat, cu fiecare ceaşcă de cafea umplută şi golită, cu fiecare nou client „convertit” la dinamica AM. Social Space.

    Arthur Bergeret şi Hugo Pillegand sunt francezi, originari din Lyon, prieteni din copilărie. Au venit împreună în România în urmă cu aproape cinci ani, la început de 2018. Hugo are un background în business development în industria de publicitate, iar Arthur are experienţă de project manager în marketing. Amândoi împărtăşesc spiritul antreprenorial şi au ales să facă împreună un pas important în vieţile lor, renunţând la joburile corporate ca să-şi urmeze visul de a deschide o afacere. Cum altfel decât împreună?

    „Pe lângă cafea, promovăm produsele artizanale şi locale şi avem o selecţie mare de beri şi sucuri artizanale. Suntem deschişi de dimineaţă până seara, iar meniul nostru conţine de la sucuri naturale, la vinuri şi cocktailuri. Nu avem bucătărie, însă propunem zilnic o selecţie de produse de brutărie – croissante, quiche, sandwichuri, prăjituri”, spun cei doi francezi.

    AM. Social Space este laptop friendly, astfel că zilnic ajung acolo numeroşi adepţi ai lucratului remote şi oameni din sectorul corporate, care vor să varieze mediul lor de muncă.

     

    3. Baristro

    Un spaţiu deschis către Parcul Carol din Bucureşti i-a făcut pe Vlad şi pe Mădălina Antipa să încheie peste zece ani de corporaţie pentru a păşi într-o lume nouă, a antreprenoriatului cu gust amărui şi note de cafea. Este ceea ce a făcut ca astăzi să existe Baristro, un local care îşi aşteaptă clienţii cu cafea de specialitate şi cu opţiuni de mic-dejun, dar care are şi câteva rafturi destinate unor produse de luat acasă, o selecţie de ciocolată de tip craft, făcută de artizani din mai multe colţuri ale lumii, cafea de la prăjitorii locale, dar şi din Europa, ceaiuri, gemuri şi câteva obiecte de ceramică artizanală.

    Mădălina Antipa a lucrat mai bine de un deceniu în domenii diferite precum asigurări, consultanţă şi project management, iar soţul ei, Vlad, tot în corporaţii şi-a petrecut viaţa de dinaintea Baristro. Conceptul acestei cafenele a prins contur în urma călătoriilor în alte ţări, unde astfel de localuri sunt mult mai frecvente. Iar Mădălina şi Vlad le puneau mereu pe lista de obiective din itinerariu atunci când descopereau un oraş nou. Doi prieteni cărora le-a surâs ideea de a face asta şi în Bucureşti li s-au alăturat încă de la început în dezvoltarea lui.

    Numele este în primul rând un derivat de la „barista”, specialistul în crearea cafelelor, mai ales că această băutură este epicentrul activităţii localului de la Parcul Carol. Totuşi, el integrează şi conceptul de „bistro”, adică un loc accesibil, comod, neimpunător, cu gustări simple şi rapide.

     

    4. boteca13

    Poate că boteca13 este o cafenea din Bucureşti, de pe strada Boteanu, însă povestea ei a început de fapt pe străzile Parisului. Pentru că acolo locuiau, în 2019, Anca Rădulescu şi Bogdan Tenciuc, cei doi tineri antreprenori care se fac „responsabili” de acest loc ascuns undeva lângă Ateneu şi totuşi deschis către pasionaţii de cafea bună.

    „Ne mutasem acolo (la Paris – n. red.), eu din ţară, el din Londra”, spune Anca Rădulescu. „Ne-am găsit pasiunea pentru cafea din diferite experienţe şi eram pregătiţi să avem o experienţă în domeniul cafelei la Paris. Nu a fost. A fost foarte greu să găsim cafea bună, în ciuda faptului că toţi vedem Parisul ca pe oraşul care a consacrat imaginea de stat la terasă cu un ziar şi un croissant. Mult timp, am valsat şi cu ideea de a face ceva în Paris, dar familia ne-a tras înapoi şi, după mult timp de chibzuială, am ajuns în Bucureşti.”

    Anca are experienţă de muncă în corporaţie, iar backgroundul lui Bogdan este în mixologie (arta de a amesteca băuturi) şi cocktail bar, fiind câştigător al Finlandia World Cup 2013 şi lucrând pentru Interbelic Bar între 2007 şi 2013.

     

    5. Buimac

    O vizită pe o plantaţie de cafea, un forum al pasionaţilor de această băutură şi câteva echipamente pentru prăjit au fost primele ingrediente din „reţeta” Buimac, o cafenea cu prăjitorie de pe strada Icoanei din Bucureşti. Totul a început în 2015, când Cosmin Racoltă căuta să îmbunătăţească metoda de extracţie a cafelei. Câţiva ani mai târziu, alături de partenerul Alexandru Hirjoghe, a deschis prăjitoria şi cafeneaua Buimac.

    „Am reuşit să strângem o comunitate, vecinii ne-au primit foarte bine în cartier. În partea de sus a cafenelei avem o zonă de mansardă unde organizăm activităţi pentru copii, pentru că în cartier sunt multe mămici care şi-ar dori o pauză de cafea în timp ce copiii se joacă. Facem şi ateliere de pictură pentru copii”, spune Cosmin Racoltă.

     

    6. Butter

    Miruna Mihălcescu şi Mihail Şerban sunt doi tineri, de 29 de ani fiecare, pentru care ideea de a fi angajaţi nu a fost suficient de atrăgătoare, astfel că au ales să facă o schimbare către domeniul antreprenoriatului. Aşa au reuşit să deschidă, în luna februarie a acestui an, Butter, o cafenea în mijlocul comunităţii din cartierul Domenii.

    „Ideea ne-a venit într-un moment în care ne întrebam cât timp o să mai lucrăm la birou. Am găsit spaţiul pe care îl avem acum la sfârşitul anului 2021 şi l-am luat, neştiind ce o să urmeze. Abia apoi au venit ideile şi am deschis în februarie 2022”, povesteşte Miruna Mihălcescu.

    Au găsit spaţiul într-o zi de vineri, iar luni s-au hotărât să-l preia. Mihail lucra anterior în afacerea familiei, iar Miruna avea un job într-o corporaţie, în domeniul automatizării. Au vrut să încerce businessul pe cont propriu, iar după cele câteva luni de experienţă acumulată, spun că domeniul HoReCa, pe care şi l-au ales, nu este deloc simplu.

     

    7. Cafe de Fleurs

    Într-o piaţă a cafenelelor din ce în ce mai bogată, Alin Burtic a căutat o modalitate de a se distinge de businessurile deja existente şi aşa a ajuns să integreze şi florile în localul său. Afacerea a primit numele Cafe de Fleurs, un brand care se regăseşte astăzi pe două localuri din zona de nord a Capitalei.

    „M-am gândit să fac un proiect diferit, care să se diferenţieze de celelalte cafenele. Se întâmpla în 2016. Cunoşteam de mult zona de birouri din nord, Aurel Vlaicu-Pipera, şi mi-am dorit să merg acolo. Acum avem două localuri – primul s-a deschis în septembrie 2016 în zona Barbu Văcărescu, iar al doilea în 2019 în Voluntari, tot într-o zonă de birouri”, povesteşte Alin Burtic.

    De amenajarea ambelor localuri s-a ocupat chiar ei, iar feedbackul clienţilor a fost foarte bun încă de la început – îşi aminteşte că li se schimba starea de spirit când intrau în cafenea şi vedeau că acolo găsesc şi flori. Aşa că cei mai mulţi reveneau şi în zilele următoare şi continuă să revină şi astăzi.

    Planul lui Alin Burtic în acest moment este să mai deschidă, în viitor, alte şapte-opt locaţii proprii, iar în rest să ducă brandul mai departe în sistem de franciză.

     

    8. Cascara Coffee Shop

    Conceptul Cascara a luat naştere în 2015, din pasiunea Biancăi Voicu pentru gusturi şi arome noi. Dar nu e singură în această poveste, ci este însoţită de soţul ei, Tiberiu Voicu, împărţind în mod egal entuziasmul pentru lumea cafelei.

    „În 2003, am început să lucrez la una dintre primele cafenele din România în care se dezvoltau secretele latte art. Aici am învăţat că arta se extinde dincolo de gust şi design, în arome speciale. Anul 2005 m-a surprins împărtăşindu-mi deja secretele novicilor la fel de curioşi şi pasionaţi ca mine. Am fost trainer pentru peste 100 de persoane cu ocazia unui eveniment organizat de un brand internaţional”, povesteşte Bianca Voicu. Zece ani mai târziu, şi-a luat inima în dinţi şi a hotărât să deschidă o prăjitorie de cafea de specialitate, aşa că a început cu documentarea, a continuat cu pregătirea spaţiului de producţie şi cu obţinerea avizelor. În 2017, a prăjit prima şarjă de cafea şi a început să trimită cafea la colaboratori. Peste încă doi ani, a decis să ducă şi mai departe gustul cafelei din propria prăjitorie, aşa că a deschis, pe Calea Victoriei din Bucureşti, Cascara Coffee Shop.

     

    9. Coffee in 30 seconds

    Cătălin Iliescu a refuzat din start să-şi ancoreze businessul în zona marilor bulevarde ale Capitalei, căutând mai degrabă intimitatea cartierelor, familiaritatea zâmbetelor dintre blocuri, unde pare că toată lumea se cunoaşte. De la ideea de „Hai în cartier!” s-a ajuns la ceea ce a devenit Coffee in 30 seconds, un local mic şi cochet de cartier, cu cafea bună, nu departe de Parcul Tineretului. De ce această denumire?

    „Numele are o foarte mare semnificaţie pentru mine şi pentru concept. Practic, este parte majoră în concept. Nu îmi dau seama dacă nu ar fi fost Coffee in 30 seconds, oare cum s-ar fi numit. Se făcea că acum poate mai bine de 15 ani începeam să ascult ceva din muzica internaţională, pe lângă multă muzică românească şi acel band pe care îl ascultam se numea şi se numeşte în continuare 30 Seconds to Mars.” I-a plăcut muzica lor, le-a urmărit evoluţia de-a lungul timpului, aşa că, atunci când a avut ocazia, a vrut să încununeze această apreciere în numele propriului businees. Coffee in 30 seconds a fost varianta de nume care a sunat cel mai bine pentru Cătălin şi pentru prietenii din jurul lui, aşa că şi-a setat un target: să poată servi cafeaua clienţilor în 30 de secunde sau măcar pe aproape.

    De profesie inginer constructor, Cătălin Iliescu a avut mereu ca aliaţi calculele şi precizia, astfel că, văzând tot felul de încăperi, spaţii mai mult sau mai puţin amenajate, şi-a dat seama că se poate ocupa singur de amenajarea interioară a cafenelei sale. Aşa că acolo se găsesc azi elemente proiectate şi montate chiar de el, însă nu s-a concentrat foarte mult pe asta, deoarece conceptul cafenelei, după cum o sugerează şi numele, este ca cei care cumpără să plece mai departe să savureze cafeaua la pas prin cartier, în drum spre serviciu sau spre casă.

     

    10. Dose Cafe

    Alex Răduca a fost, mai bine de şase ani, ofiţer de marină, ocazie cu care a navigat mult prin Europa. Aşa a ajuns să facă cunoştinţă în Belgia, în timpul voiajelor, cu ceea ce avea să devină o nişă aparte şi în România – cafeaua de specialitate. I-a plăcut gustul, i-a plăcut experienţa, l-a fascinat procesul de preparare, aşa că, împreună cu un coleg, tot navigator şi tot Alex, a decis să lase puntea şi să transforme plăcerea în proiect antreprenorial, unul care poartă astăzi numele Dose Café şi care a aruncat ancora undeva pe Calea Dorobanţilor din Bucureşti, nu departe de intersecţia cu Şoseaua Ştefan cel Mare.

    După ce a luat decizia de a trece de pe vas în spatele barului, a făcut cursuri în Belgia, a găsit furnizor pentru cafeaua de specialitate şi a turat motoarele într-un moment în care această nişă începea să ia avânt. Astăzi, Dose Café înseamnă o cafenea şi o terasă în Dorobanţi, organizarea cursurilor de barista, evenimente şi un magazin online, deţinut şi administrat de Alexandru Răduca, după ce partenerul alături de care a pornit acest proiect a decis că îşi doreşte un parcurs de viaţă ceva mai liniştit decât nebunia din antreprenoriatul românesc.

     

    11. Dropshot

    Răzvan Burlacu nu voia decât să-i prepare partenerei lui de viaţă, Larisa, o cafea mai bună în fiecare dimineaţă, pe vremea când încă era studentă la Inginerie Aerospaţială şi devora în sesiune băuturi instant pe bază de cafea. Nu voia s-o lase să se mulţumească doar cu atât, aşa că a încercat să se perfecţioneze în pregătirea cafelei cu gust adevărat de cafea, iar ceea ce începea astfel în 2016 avea să însemne o schimbare radicală de carieră întâi pentru Răzvan, din 2017, apoi pentru Larisa, din 2020, amândoi devenind full-time „coffee people”. Ceea ce au creat ei este astăzi una dintre cele mai mari şi proeminente prăjitorii locale de cafea de specialitate, acompaniată de un local care are în centru aceeaşi băutură.

    Businessul de cafea, care include şi cafeneaua Dropshot, dar şi fratele mai mare – Tastecrafters, de distribuţie de cafea – este deţinut de Răzvan în proporţie de 90% şi de Larisa – 10%. Ea este fost inginer în aviaţie, a lucrat în România la Blue Air şi Aerostar, iar Răzvan este antreprenor din 2007, are studii economice, de marketing şi un MBA, fiind acum specialist, consultant şi formator în cafeaua de specialitate.

    Partea de prăjitorie şi comercializare de cafea către clienţi finali sau alţi distribuitori a fost completată şi de cafeneaua Dropshot Pearl, amplasată discret în zona Aviatorilor din Bucureşti. Despre acest loc, Răzvan Burlacu spune că este ocazia perfectă pentru a intra în contact cu consumatorul final, care are astfel posibilitatea de a alege produse conform gusturilor proprii sau metodelor de preparare folosite.

     

    12. First Coffee

    A fost odată ca niciodată o şcoală de barista, adică acei maeştri ai cafenelelor de specialitate, care scot ce e mai bun din fiecare boabă aromată şi amăruie. Şcoala a deschis-o Silvia Constantin, în 2011, iar pentru trei ani a funcţionat într-un loc restrâns, la etaj, aşa că, de fiecare dată când trebuia să se prezinte la un eveniment, trebuia să coboare toată aparatura pentru făcut cafeaua de la etaj şi s-o transporte în diverse locuri. Anii au trecut, şcoala şi-a mutat sediul într-un loc ceva mai practic şi s-a îmbogăţit şi cu o cafenea. First Coffee, pe numele ei, care se află astăzi la doi paşi de Piaţa Universităţii.

    Silvia este absolventă de psihologie, a lucrat în advertising, iar într-o zi din anul 2004 a decis să pornească un proiect editorial tematic, sub numele Coffee Break. A reuşit să adune câţiva oameni la fel de entuziaşti ca ea din lumea cafelei, care, pe vremea aceea, nu era la nivelul actual, şi a creat în România Asociaţia de Cafea de Specialitate, pe care o conduce de zece ani. Clădirea în care se află First Coffee nu este lipsită de semnificaţie, ba chiar vine cu o energie aparte. Acolo a fost, în trecut, hanul Sfântu Gheorghe, acel gen de loc în care oamenii se opreau ca să-şi tragă sufletul.

     

    13. Fluid Coffee

    Florin Lemnaru, 38 de ani, Bucureşti. Aşa sună, în puţine cuvinte, descrierea celui care a deschis, la începutul anului 2022, cafeneaua Fluid din zona Pieţei Spaniei din Bucureşti. Încheiase de câteva luni colaborarea cu angajatorul la care lucra, pentru că a simţit nevoia să-şi poată exprima propriile idei. Iar una din ele a fost spontană şi s-a concretizat în ceea ce este astăzi Fluid Coffee. „Nu a fost un business gândit cu ani înainte. Mă vedeam prăjind şi preparând cafea pentru încă unu-doi ani şi abia după mă gândeam că voi trece de partea antreprenoriatului. Însă s-a declanşat în subconştient acea dorinţă”, povesteşte Florin Lemnaru.

    Una dintre pasiunile lui este latte art-ul, adică arta de a crea imagini în cafea, iar anul acesta a devenit vicecampion naţional în această măiestrie. „Când vine vorba de latte art, experienţa gustativă este suplimentată de o experienţă estetică şi obiectivul meu este ca oamenii să-şi facă ziua mai frumoasă îmbinând aceste două tipuri de experienţe senzoriale.”

    Cu toată experienţa la pachet, Florin Lemnaru a considerat aşadar că poate să ţină în frâu o cafenea doar a lui, mai ales că se învârte în domeniul HoReCa din 2013, moment până la care făcuse construcţii şi asigurări medicale. Iar din 2014 se află în preajma cafelei.

     

    14.  Gong Cafe

    În iarna lui 2020, pe când lumea se pregătea să sărbătorească primul Crăciun în vreme de pandemie, Iulian Susanu se pregătea să deschidă o cafenea, o decizie aproape de neînţeles
    într-un context în care localurile se închideau şi se deschideau de pe o zi pe alta, în funcţie de caruselul numărului de infectări cu coronavirus. A deschis-o şi a reuşit s-o facă să supravieţuiască, aşa că şi astăzi, undeva între Piaţa Unirii şi Piaţa Universităţii, vizavi de magazinul Cocor, îşi aşteaptă clienţii cu uşa deschisă şi cu aburi aromaţi Gong Cafe.

    După mai mulţi ani în care a lucrat în domeniul bancar pentru olandezii de la ABN Amro şi pentru Banca Transilvania, a ales să facă o schimbare şi a trecut de partea antreprenoriatului. În 2011, el a fondat Romanian Boutique, un magazin de suveniruri care, de altfel, se învecinează astăzi cu Gong Cafe. Cafeneaua nu face decât să completeze oferta comercială dintr-o zonă care se pierde parcă pe zi ce trece în degradare şi care are nevoie de businessuri vibrante precum Gong Cafe, care să-i redea strălucirea.

    Pe la Gong Cafe trec în general persoane cu vârste între 18 şi 40 de ani, cu venituri medii şi peste medie, oameni atenţi la ce mănâncă şi ce beau, oameni care fac sport des, aşa cum îi descrie proprietarul cafenelei, care spune că a format o comunitate în jurul businessului său.

     

    15. Handsome Monk Coffee

    Beatrice Leca şi Dorin Dumitrana au fost parteneri de viaţă înainte de a fi parteneri de business. Lumea afacerilor i-a adus la aceeaşi masă când au preluat o franciză a reţelei de cafenele Handsome Monk Coffee, ancorându-se cu businessul lor chiar pe Calea Victoriei, cel mai efervescent bulevard al Capitalei.

    Handsome Monk Coffee Victoriei este prima franciză a brandului românesc Handsome Monk Coffee. Cei doi antreprenori au investit peste 100.000 de euro şi au deschis cafeneaua în august 2018, amândoi având background pe această piaţă. Beatrice Leca a fost brand manager chiar pentru Handsome Monk Coffee şi a asistat în mod direct la naşterea brandului, iar Dorin Dumitrana a activat în trecut pe piaţa de distribuţie de cafea. „Am reuşit să închiriem spaţiul într-o perioadă în care Calea Victoriei nu redevenise încă «la modă». Erau destul de multe spaţii disponibile spre închiriere. Dificultatea constă în bugetul pentru chirie, pe care îl setezi când porneşti pe acest drum. Iniţial, am bugetat un cost mult mai mic, pentru ceea ce ne propusesem (clădire de birouri), iar spaţiile din centrul oraşului depăşeau cu mult ceea ce aveam noi în plan. Diferenţa a fost undeva la 30-40%.”

    Categoria principală de vârstă din care vin clienţii este cuprinsă între 18 şi 24 ani, incluzând elevi şi studenţi, dar şi oameni care vin să lucreze din cafenea – freelanceri, antreprenori.