BusinessMagazin

Tag: companii

  • Ce au cumparat institutiile de stat in 2010: telefoane mobile, laxative, lumanari. Vezi cati bani s-au cheltuit

    Contracte in suma cumulata de peste 3,7 milioane lei au fost
    incheiate si pentru achizitia de hartie xerox, pixuri, dosare,
    plicuri, bibliorafturi, cartuse toner, CD-uri, apa minerala, indica
    datele centralizate de MEDIAFAX.

    Pe lista companiilor de stat care au incheiat asemenea achizitii se
    afla astfel si societati cu probleme financiare pentru care
    Guvernul a fost obligat de catre FMI sa instituie un sistem de
    monitorizare financiara, precum CFR Calatori si Metrorex.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Unde gasesti cei mai ieftini carburanti?

    Potrivit datelor centralizate de incont.ro de la companiile
    petroliere, in Bucuresti, in acest moment, cei mai ieftini
    carburanti (ca medii de preturi) pot fi cumparati in ordine de la:
    OMV Petrom, LukOil, Rompetrol, MOL, OMV si Agip – ENI. De exemplu,
    la unele statii OMV Petrom gasesti carburanti la 4,94 lei, iar la
    Rompetrol sunt in anumite cazuri si la 4,99 lei, dar preturile
    variaza in functie de benzinarie. “Agip are preturi mai mari chiar
    decat OMV in Bucuresti, pentru ca are si cele mai bune locatii si
    atunci este normal ca la traficul pe care il are sa ramana la
    tarife inalte”, explica unul dintre oficialii companiilor
    petroliere chestionate.

    Cititi mai multe pe www.incont.ro

  • Cum au ajuns vedetele americane sa faca reclama companiilor pe Twitter

    In anii ’80, juca rolul lui Punky Brewster intr-o comedie
    difuzata pe postul ame
    rican NBC. Astazi, Soleil Moon Frye (34 de ani) face bani din
    Ad.ly, o agentie de publicitate care plateste actori, atleti,
    cantareti si alte celebritati pentru a promova produse prin
    intermediul retelei de microblogging Twitter, scrie Bloomberg. Iar
    cei care o citesc acolo nu sunt deloc putini, cifra depasind 1,4 de
    milioane.

    Promovarea unui brand prin intermediul celebritatilor este o
    tehnica de promovare veche, dar compania Ad.ly infiintata in
    septembrie 2009 de Sean Rad, un tanar de 24 de ani care mai detine
    o serie de afaceri online, a adaptat modelul noilor forme de
    comunicare. De atunci, pe Twitter au fost publicate peste 20.000 de
    mesaje care promoveaza 150 de branduri de renume, printre care si
    Sony, Best Buy sau Old Navy.

    “Celebritatile au un grad mare de influenta asupra
    consumatorilor, indiferent daca apar la televizor sau scriu pe
    Twitter”, spune Arnie Gullov-Singh (38 de ani), directorul executiv
    al Ad.ly. Mesajele sunt gandite de doi angajati care n-au mai mult
    de douazeci si ceva de ani si sunt personalizate pentru fiecare
    celebritate in parte. Spre exemplu, pentru promovarea Toyota
    Sienna, Snoop Dogg s-a intrebat pe Twitter daca masina ar putea
    veni cu jante de dimensiuni mari, in timp ce omul de afaceri Mark
    Cuban a publicat mesajul “se pare ca trebuie sa investesc intr-o
    flota de Toyota Sienna”.

    Micro-campaniile desfasurate pe Twitter, in 140 de caractere,
    genereaza venituri, insa destul de mici raportat la campaniile din
    alte medii de promovare, de cel mult 100.000 de dolari. Din aceasta
    suma, vedetele incaseaza o suma fixa pentru fiecare mesaj postat pe
    Twitter, “care variaza intre 1.000 de dolari si cateva zeci de mii
    de dolari”, spune Gullov-Singh, citat de Bloomberg. Kim Kardashian,
    spre exemplu, care are 5,6 de milioane de cititori pe Twitter,
    incaseaza cam 10.000 de dolari pentru fiecare mesaj, iar tarifele
    ei sunt in crestere. “Cele mai cautate celebritati pot ajunge la
    incasari de sase cifre pe an din acest serviciu sau, in unele
    cazuri mai rare, chiar pe trimestru”, mai spune executivul
    Ad.ly.

    In prezent, Twitter testeaza un serviciu similar porpriu, care
    ar intra in competitie cu Ad.ly. Serviciul Izea face cam acelasi
    lucru inca de acum patru ani, avand in prezent o retea de 100.000
    de persoane care accepta sa promoveze produse pentru tarife intre
    10 centi si 2.500 de dolari pentru fiecare mesaj, potrivit
    executivului companiei Ted Murphy.

  • Concedierile in constructii si industrie continua. Blocajul financiar persista, cererea ramane slaba

    Cererea slaba, dar si sezonul rece si numarul mai redus de zile
    lucratoare in ultima luna a anului fac ca numarul companiilor din
    constructii care au indicat pentru luna decembrie o scadere a
    personalului sa fie mai mare cu 44% decat al celor care prevad
    angajari. In industrie, ponderea corespunzatoare este de 29%. Doar
    intr-o treime dintre companiile din constructii si jumatate din
    cele din industrie se preconizeaza stabilitate a personalului
    angajat.

    In industrie, cele mai mari riscuri de concediere sunt vazute in
    industriile de prelucrare a petrolului, cocsificare a carbunelui si
    tratare a combustibililor nucleari, precum si în industria
    mijloacelor de transport. Concedieri sunt posibile si în industria
    alimentara, industria materialelor de constructii si în industria
    textila, de confectii, pielarie si încaltaminte. In schimb,
    angajari sunt anticipate în industria constructoare de masini,
    echipamente si aparate electrice.

    Daca aproximativ 40% dintre companiile din industrie si 28% din
    cele de constructii considera ca activitatea le este afectata in
    continuare de cererea slaba, blocajul financiar este invocat de 54%
    dintre companiile de constructii si 18% dintre cele din industrie.
    Dobanzile bancare inalte au fost acuzate ca factor negativ doar de
    9% din totalul companiilor din ambele sectoare, iar cursul de
    schimb – de 10%.

    Anticipatiile formulate pentru luna decembrie de participantii la
    sondajul BNR indica o usoara micsorare a cheltuielilor de
    investitii in industrie (cu 5% mai multe opinii negative decat
    pozitive), in timp ce in constructii, companiile care se asteapta
    la o scadere a investitiilor sunt cu 44% mai multe decat cele care
    anticipeaza cresteri sau stagnari.

    In privinta felului cum va evolua rata profitabilitatii, tot
    companiile din constructii sunt mai pesimiste, ponderea
    raspunsurilor care au in vedere o scadere a profitabilitatii fiind
    cu 28% mai mare decat a celor pozitive.

    Referitor la preturile de productie, companiile apreciaza ca
    acestea se vor mentine la niveluri apropiate de cele din noiembrie,
    cu posibile exceptii (in sensul unor scumpiri) doar in industria
    alimentara si in constructii. Scaderi de preturi sunt asteptate in
    industria textila, de confectii, pielarie si incaltaminte.

  • Cum sa faci bani din afaceri cu teroristii. Studiu de caz: SUA

    La solicitarea unui grup de companii – de la Kraft Food si
    Pepsi, pana la cele mai mari banci din SUA – un birou putin
    cunoscut din Treasury Department a aprobat mai bine de 10.000 de
    licente pentru afaceri cu tari incluse in “purgatoriul economic”.
    Cele mai multe licente au fost aprobate de o lege mai veche de zece
    ani care prevedea ca ajutoarele medicale umanitare si cele din
    agricultura sunt scutite de sanctiuni. Presata de lobby-ul marilor
    grupuri industriale, legea a fost rescrisa astfel incat ajutoarele
    umanitare sa includa chiar si tigari, guma de mestecat Wrigley’s,
    sos picant Louisiana, remedii pentru slabit, suplimente de
    body-building si echipamente pentru reabilitarea sportivilor
    vandute institutului pentru antrenarea atletilor olimpici ai
    Iranului.

    Sute de licente au fost aprobate dupa un singur criteriu: erau
    menite sa serveasca interesele de politica externa ale SUA. Iar
    multe dintre ele chiar ii servesc, printre ele numarandu-se
    asigurarea de resurse contra foametei din Coreea de Nord sau
    imbunatatirea conexiunilor la internet din Iran. Insa ancheta
    dezvaluie ca, in multe cazuri, ipoteza interesului national e mai
    putin clara.

    Cititi mai multe despre afacerile companiilor americane cu statele care
    sprijina terorismul     intr-o ancheta marca New York Times pe
    www.nytimes.com

  • Credit de 58 mil. dolari pentru Bancpost de la International Finance Corporation

    IFC (fost actionar al Bancpost) a anuntat ca, in paralel cu
    finantarea pentru Bancpost, filiala romaneasca a grupului financiar
    elen EFG Eurobank Ergasias, a acordat si un credit de 38 de
    milioane de dolari catre Eurobank EFG a.d. Beograd, subsidiara EFG
    Eurobank Ergasias din Serbia.

    “Creditul va putea asigura un flux continuu de imprumuturi
    pentru companiile mai mici, intr-o vreme cand firmele din economia
    reala se confrunta cu dificultati in obtinerea de fonduri pentru
    dezvoltare”, a declarat Dimitris Tsitsiragos, director al IFC
    pentru Orientul Mijlociu, Africa de Nord si Europa de Sud.
    “Parteneriatul cu EFG Group demonstreaza sustinerea noastra pentru
    economia romaneasca.”

    Creditul a fost acordat in virtutea programului de coordonare
    intre institutiile financiare convenit in martie 2009 la Viena
    (initiativa de la Viena), in urma caruia marile grupuri bancare
    europene au acceptat sa nu-si reduca expunerea in tarile emergente
    de pe continent, urmand sa fie sprijinite de institutiile
    financiare internationale (Fondul Monetar International, Banca
    Mondiala, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare, Banca
    Europeana de Investitii). La intelegere au aderat Erste Bank,
    Raiffeisen, Societe Generale, Volksbank, UniCredit, EFG Eurobank,
    National Bank of Greece, Alpha Bank, Piraeus Bank.

    Conform planului de la Viena, Banca Mondiala, BERD si BEI s-au
    angajat sa furnizeze 24,5 miliarde de euro in curs de doi ani
    pentru sustinerea economiilor est-europene prin intermediul
    sectorului bancar. Pana in august 2010, finantarea totala ajunsese
    deja la 27 de miliarde de euro.

    Bancpost a aderat in martie 2010 la programul IFC de finantare a
    comertului global in calitate de banca emitenta, pentru a-si
    extinde operatiunile de finantare a comertului, pe masura ce
    România isi revine de pe urma crizei financiare globale. Bancpost a
    devenit astfel prima banca româneasca emitenta din cadrul
    programului. Anul trecut, Bancpost a contractat un credit de 80 de
    milioane de euro de la BEI, tot pentru finantarea companiilor mici
    si mijlocii, iar anul acesta a primit un imprumut de 95 de milioane
    de euro de la BERD, folosibil in aceleasi scopuri.

    Investitiile si finantarile nou-acordate ale IFC in sectorul
    privat din tarile in tranzitie si in curs de dezvoltare au
    totalizat 18 miliarde de dolari in anul fiscal 2010, in crestere de
    la 14,5 miliarde in anul fiscal precedent.

  • Retrospectiva 2010 – Domeniile cu cele mai mari plusuri si minusuri

    Industria a fost ramura care a inregistrat cea mai mare crestere
    a volumului de activitate dupa primele trei trimestre, de 4,8%,
    potrivit datelor Institutului National de Statistica.Cele mai mari
    plusuri se regasesc in zona afacerilor din sanatate. Conform
    estimarilor firmei poloneze de cercetare PMR, dupa o crestere de
    15% in 2009, la 373 de milioane de euro, piata serviciilor medicale
    private va ajunge in 2010 la 420 de milioane de euro.

    Lipsa resurselor din sanatatea publica si situatia defectuoasa a
    spitalelor stimuleaza in continuare dezvoltarea acestei piete,
    alaturi de faptul ca renuntarea la cheltuielile pentru propria
    sanatate nu e tocmai prima pe lista taierii de costuri din partea
    cetateanului. Asa se explica si cresterea de doua cifre a pietei
    farmaceutice, de 35% la sase luni, crestere care si-a atenuat
    totusi aprecierea dupa schimbarea sistemului de compensare de la
    mijlocul anului si din toamna.

    Oamenii au taiat insa din cosul de cumparaturi, fie au cumparat
    aceleasi marci de produse, dar mai putine cantitativ, fie nu au
    taiat din cantitate, dar le-au ales pe cele mai ieftine. Piata
    bunurilor de larg consum a scazut in primele opt luni cu aproape 7%
    fata de perioada corespunzatoare a anului trecut. In comertul
    modern (hipermarketuri, supermarketuri), scaderile au fost mai mici
    decat cele din magazinele traditionale. Conform estimarilor
    companiei de cercetare de piata MEMRB, la nivelul intregii piete a
    bunurilor de larg consum, scaderile ar putea ajunge pentru tot anul
    la 10%, ceea ce inseamna un minus de doua miliarde de euro fata de
    2009. Anul trecut, valoarea totala a vanzarilor de bunuri de larg
    consum s-a plasat intre 20 si 22 de miliarde de euro.

    O alta piata cu scadere uriasa in valoare a fost cea a energiei
    electrice, care a pierdut in ultimii doi ani aproape 15%, ajungand
    in 2010 la aproximativ 8,5 miliarde de euro. Principalul motiv al
    scaderii a fost legat de consumul industriei (in scadere cu peste
    30% fata de 2008), contrabalansat de exporturi, in crestere fata de
    anii anteriori. Imobiliarele au continuat sa arate prost si in
    2010: datele INS arata ca volumul lucrarilor de constructii a
    scazut cu 15,7% in primele noua luni din 2010, cu o diminuare de
    24,3% la lucrarile de constructii noi. De inteles, daca observam ca
    odata cu blocarea creditarii din partea bancilor, multe dintre
    locuintele din blocurile noi au ramas goale. Pe categorii de
    constructii, cea mai puternica descrestere s-a inregistrat la
    cladirile rezidentiale, de 37,9%.

    In esenta, a fost un an 2010 in care managerii romani au
    incercat sa opreasca prabusirea vanzarilor din 2009 si sa invete in
    continuare din mers ce inseamna managementul in timp de recesiune,
    dar si redimensionarea asteptarilor, dat fiind ca optimismul
    permanent afisat in 2009 a fost treptat inlocuit de o prudenta cu
    mult mai sanatoasa in privinta sanselor de intoarcere la
    profiturile dinainte de criza.

  • Cele mai mari 100 de companii controlate de romani: afaceri de 10 mld. euro si 90.000 de angajati

    Marile companii aflate inca in mainile romanilor dau de lucru
    anual la aproape 90.000 de oameni, ceea ce reprezinta 3% din
    efectivul salarial existent in mediul privat, scrie ZF in editia de
    joi. Daca cele mai mari 100 de afaceri romanesti aduna intr-un an
    vanzari de 10 mld. euro, cele peste 100 de companii private reunite
    in Consiliul Investitorilor Straini (CIS) au avut anul trecut
    incasari de 36 mld. euro, potrivit datelor asociatiei. Zoltan
    Teszari, actionarul grupului telecom RCS&RDS, Ioan Niculae, proprietarul Interagro, si Cezar
    Rapotan de la Arabesque Galati controleaza primele trei companii cu
    capital majoritar romanesc din economia locala.

    Cei trei au ajuns anul trecut la o cifra de afaceri cumulata de
    4 miliarde de lei (sub un miliard de euro), astfel ca pragul de
    business de un miliard de euro cu o singura companie nu a fost
    atins de niciun business controlat de romani.

    Ion Tiriac si Ioan Niculae, care spun ca ruleaza anual in
    Romania afaceri in jurul a un miliard de euro, au pe cea mai mare
    firma din grup afaceri de putin peste 100 mil. euro, respectiv 300
    mil. euro, arata datele analizate de ZF. Niculae, spre exemplu,
    controleaza peste 25 de companii in 15 piete in industria chimica,
    in cea alimentara, agricultura sau turism si are 9.000 de angajati.
    “Ma ghidez dupa o regula simpla din comert – niciodata nu vand in
    momente de criza. In paralel investesc in productie si procesare,
    domenii care s-au dovedit profitabile in cativa ani”, spune
    Niculae.


    In clasamentul intocmit de ZF pe baza
    rapoartelor financiare ale companiilor nu apare nicio firma
    detinuta de Dan Sucu sau George Copos, pentru ca grupul celor doi
    include mai multe companii cu cifre de afaceri de sub 215 mil. lei
    (51 mil. euro) pe o firma, prag care permite intrarea in acest
    clasament. La nivel de grup insa, Dan Sucu controleaza cel mai mare
    retailer local din industria mobilei (Mobexpert), in timp ce Copos
    este unul dintre cei mai cunoscuti antreprenori romani din
    turism.

    Sucu a explicat in mai multe randuri de ce pastreaza un model de
    business in care fiecare magazin si fiecare fabrica reprezinta
    entitati fiscale diferite, care au generat impreuna afaceri de 115
    mil. euro in 2009. Omul de afaceri spune ca astfel fiecare unitate
    este independenta, incearca sa genereze profit si nu se bazeaza pe
    faptul ca ar putea fi sustinuta de o alta divizie din grup.In
    ultimul an sase din cele mai mari 100 de companii au intrat in
    insolventa, potrivit datelor ZF, situatie care arata dificultatile
    cu care se confrunta capitalul local in actualul context economic.
    Spre exemplu, aproape 5.000 de oameni sunt afectati de intrarea
    inincapacitate de plata a celor trei companii controlate de
    Cristian Burci (Astra Vagoane Arad, Romvag si Meva), care nu mai au
    comenzi si se confrunta cu lipsa de lichiditate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Pe final de an, Guvernul plateste arierate de aproape 600 de milioane de lei

    “Este o masura cu impact asupra mediului privat.
    Guvernul isi respecta promisiunile fata de actorii privati si fata
    de FMI, CE si Banca Mondiala privind reducerea arieratelor in
    economie”, a afirmat Ioana Muntean, purtatorul de cuvant al
    Guvernului.

    Au fost alocate 550 de milioane de lei
    Ministerului Transporturilor pentru plata unor datorii mai vechi de
    90 de zile, in unele cazuri chiar datorii de un an, operatorilor de
    transport rutier. Ioana Muntean a mentionat ca pentru constructorii
    care au lucrat pentru CNADNR se vor plati circa 160 de milioane de
    lei, pentru constructorii care au reabilitat linii de cale ferata
    se va plati suma de 241,8 milioane de lei, iar suma de 42,5
    milioane de lei va fi platita pentru reparatii la metrou.

    Tot pentru plata unor datorii acumulate, in
    cea mai mare parte catre operatorii privati, au fost alocate 68 de
    milioane de lei Ministerului Mediului. “Ministerul Mediului
    beneficiaza de 68 milioane de lei suplimentar – 66 de milioane
    pentru programe multianuale pe reabilitare a sistemelor de
    alimentare cu apa si 2 milioane pentru lucrari de investitii la
    Romsilva. Vrem sa ne achitam toate datoriile pe care le avem fata
    de constructor”, a declarat Laszlo Borbely, ministrul Mediului si
    Padurilor.

    Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului
    primeste 71 de milioane de lei, din care 47 milioane de lei pentru
    achitarea primei de la stat acordate tinerilor care economisesc
    pentru construirea si reabilitarea locuintelor. A fost suplimentat
    si programul ANL cu 24 de milioane de lei.

    Bugetul Ministerului Administratiei si
    Internelor se va suplimenta cu 187 milioane de lei pentru plata
    unor obligatii ale ministerului. Vor fi onorate, de asemenea,
    obligatii de plata din 2010 ale Ministerului Apararii Nationale in
    valoare de 16,2 milioane de lei.

    Ministerul Finantelor a primit suplimentar 200
    de milioane de lei, suma care va fi distribuita Ministerului
    Transporturilor si Ministerului Mediului pentru finantarea unor
    proiecte incluse in Programele PHARE si ISPA.

    Guvernul a aprobat si suplimentarea sumelor
    defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale cu suma de
    86 de milioane de lei, bani care vor fi destinati sustinerii
    primariilor pentru plata arieratelor.

  • Anul acesta cheltuim mai putin: pregatiri pentru un Craciun cumpatat

    An de an, Roxana si Andrei pleaca in strainatate de Revelion.
    Dupa Craciunul in familie, tanarul cuplu bucurestean decoleaza spre
    o tara cu temperaturi mai generoase in aceasta perioada, de obicei
    Turcia sau Grecia. Anul acesta insa, planurile s-au schimbat. “Este
    prima oara din 2003 incoace cand ramanem acasa de sarbatori”,
    marturiseste Roxana, specialist in centrul local de suport al unei
    multinationale din domeniul IT.Situatia ei la serviciu nu s-a
    schimbat nici in bine, nici in rau in ultimii doi ani, insa Andrei,
    care este agent imobiliar, a avut destul de mult de suferit de pe
    urma crizei, iar veniturile lui s-au redus aproape la jumatate.

    “N-ar fi principalul motiv, dar suntem oricum mai calculati”,
    intervine el cu o explicatie pentru decizia de a petrece Revelionul
    in tara, desi ofertele agentiilor de turism ii par mai bune decat
    anul trecut. Si nu sunt singurii in aceasta situatie.
    Cei mai multi dintre romani, circa 88%, vor petrece sarbatorile din
    acest sfarsit de an acasa, cu familia sau prietenii, reiese
    dintr-un studiu realizat in noiembrie de compania de cercetare de
    piata Mednet Marketing Research Center, pe un esantion
    reprezentativ efectuat in Bucuresti si in orasele cu peste 100.000
    de locuitori. Restul de aproape 12% vor pleca, dar mai degraba
    intr-o statiune balneara sau montana din tara decat in strainatate.
    Doar unul din zece si-a stabilit bugetul disponibil pentru
    calatorii sau excursii cu ocazia sarbatorilor de iarna. Agentiile
    au resimtit din plin situatia. “In Antalya, de exemplu, au fost in
    total cu 4% mai multi turisti pe vremea asta anul trecut, dar
    afacerile din turism s-au diminuat cu 12%”, comenteaza Dan Goicea,
    directorul general al agentiei Cocktail Holidays. Iar previziunile
    pentru acest final de an sunt mai putin optimiste, de vreme ce
    “majoritatea nu vor mai circula in afara tarii, ci vor merge cel
    mult in excursii de weekend la munte. Pe ansamblu, cei care pleaca
    in afara vor fi probabil cu 5-10% mai putini decat anul
    trecut”.

    Din punctul de vedere al banilor disponibili pentru vacantele de
    sarbatori insa, lucrurile par sa stea un pic mai bine, poate si
    pentru ca cei care urmeaza sa plece in aceste saptamani fac parte
    dintr-o categorie sociala nu foarte afectata de criza. Calatoriile
    de lux nu au avut aproape deloc de suferit de pe urma climatului
    economic instabil, in timp ce ofertele cu preturi mai decente nu au
    mai avut la fel de multi cumparatori, dupa spusele lui Goicea.
    Bugetul mediu de familie alocat anul acesta pentru calatoriile de
    sarbatori se situeaza in jurul a 1.350 de lei (314 euro), pe cand
    in 2009 erau disponibili 1.312 lei (305 euro), rezulta din
    calculele Mednet. “In mod normal, noi am fi avut la dispozitie cam
    1.000 de euro pentru biletele de vacanta, dar cu suma asta nu doar
    ca acoperim acum toate cheltuielie cu Craciunul, Revelionul si
    cadourile de rigoare, dar ne vom descurca inclusiv in prima parte
    din ianuarie”, spune Roxana.

    Pentru aproape 62% dintre locuitorii din mediul urban,
    cheltuielile cu sarbatorile vor fi mai mici ca in alti ani si chiar
    decat in 2009, cand impactul scaderii veniturilor pentru o buna
    parte din populatie a determinat recalculari de bugete si taierea
    de pe lista a cumparaturilor mai putin necesare. “Practic, s-a
    adancit criza si chiar si cei care au o situatie mai buna prefera
    sa cheltuiasca mai prudent”, apreciaza Lacramioara Laura Voinea,
    managing director al firmei de cercetare. Ce-i drept, Roxana si
    Andrei par sa fie unul dintre cazurile fericite, cu o asemenea suma
    de cheltuit, avand in vedere ca bugetul mediu pentru cumparaturile
    de Craciun si Revelion depaseste doar cu putin 1.050 de lei (245 de
    euro), in timp ce in 2009 suma era de aproape 1.525 de lei (355 de
    euro), potrivit studiului Mednet Marketing Research Center.

    Faptul ca multe familii trag luna de luna linie cu bani mai
    putini si datorii mai mari se reflecta in atitudinea fata de
    cheltuielile de sezon. Mai putin de jumatate dintre respondenti au
    avut resurse sa se pregateasca din timp, facand economii pentru a
    avea bani de sarbatori, iar 7,4% afirma ca au in plan sa se
    indatoreze cu aceasta ocazie pentru ca nu fac fata cheltuielilor –
    o pondere mai mare decat 6,1% din 2009.