Intrebat daca ar putea exista un nou pachet financiar pentru a
ajuta Grecia sa duca la capat programul de recuperare fiscala
anuntat, Borges a afirmat ca Fondul este deschis acestei
posibilitati.
“Grecia trebuie sa adopte initiativa, insa pana acum nu ne-a
abordat. FMI este pregatit sa ofere sprijin suplimentar, aceasta
fiind politica institutiei”, a afirmat el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Valoarea inregistrata reprezinta 53% din cifra de afaceri a
anului 2010, in crestere cu 132% fata de aceeasi perioada a anului
trecut. “Evolutia descrescatoare a dobanzilor, stabilizarea
preturilor pietei imobiliare, stabilitatea cursului valutar, cat si
semnalele pozitive din economie au condus la o crestere a cererii
de credite noi cu 40% in primele luni ale anului”, spune Anca
Bidian, CEO Kiwi Finance. Aceasta si-a propus ca in 2011 sa atinga
o crestere cu 50% a volumelor de credite disbursate fata de 2010 si
cu 30% a cotei de piata pe segmentul creditelor pentru
populatie.
Structura portofoliului arata o crestere a ponderii creditelor
garantate cu ipoteca la inceput de 2011. In primele patru luni ale
anului, 84% din totalul creditelor au fost credite garantate cu
ipoteca, in timp ce creditele de nevoi personale fara garantii
imobiliare reprezinta 16%.
In ceea ce priveste valuta de imprumut, clientii creditelor
garantate cu ipoteca au preferat anul acesta, fara exceptie, euro
ca moneda de imprumut, in timp ce numai 11% dintre clientii
creditelor de nevoi personale au solicitat imprumuturile in moneda
europeana.
“Cu exceptia anului 2008, rezultatele pe primul trimestru din
acest an sunt cele mai bune din istoria de opt ani a KIWI Finance”,
mai spune Bidian.
Nascut in 1963, Johnny Depp a devenit idolul adolescentilor
gratie rolului pe care l-a avut in emisiunea 21 Jump Street. La
scurt timp insa, tanarul s-a mutat pe marele ecran, cu rolurile din
“Eduard omul foarfeca” si “Ce mananca Gilbert Grape?”. Alte filme
de succes ale lui Depp au fost “Sleepy Hollow”, “Charlie si fabrica
de ciocolata” si “Piratii din Caraibe”- primele trei filme i-au
adus actorului mai mult de 2,7 miliarde de dolari.
In 2008, revista canadiana Tribute a raportat ca Deep a fost
platit cu 61 de milioane de dolari pentru rolul lui Jack Sparrow
din cel de-al patrulea film Piratii din Caraibe, care va fi lansat
in luna mai in cinematografe.
Deep, fiul unei chelnerite si al unui inginer, are radacini
umile. Familia sa si-a schimbat locuinta de peste 20 de ori pana sa
se stabileasca in Florida. Dupa ce a incercat succesul local in
cateva trupe de muzica locale, Deep s-a hotarat sa se concentreze
pe cariera sa de actor. Desi a afirmat in nenumarate randuri ca nu
ii place publicitatea, intamplarile din viata persoanala a lui Depp
au fost mai tot timpul prezente pe primele pagini ale
revistelor.
Actorul a fost casatorit pentru o scurta perioada de timp, in
anii 1980, cu o make-up artist si a avut relatii cu Winona Ryder,
Sherilyn Fenn, Jeniffer Gray si modelul Kate Moss. Intre 1993 si
2004 acesta a fost actionar la clubul Viper Room de la Hollywood,
care si-a pierdut faima dupa ce actorul River Phoenix a murit dupa
o supradoza in 1993.
Din 1998 Depp are o relatie cu Vanessa Paradiss. Cuplul
locuieste intr-o ferma de doua milioane de dolari din Franta,
impreuna cu cei doi copii. Depp are proprietati si in LA, Hawaii si
Anglia, iar la inceputul acestui an a cumparat palatul Palazzo Dona
Sangiantoffetti din Venetia pentru suma de 13,8 milioane de dolari.
In 2004, Depp si-a cumparat o insula privata in Caraibe platind pe
ea peste 3,6 milioane de dolari.
In 2008, actorul a donat doua milioane de dolari spitalului
Great Ormond Street, dupa ce fiica sa, Lily-Rose, atunci in varsta
de opt ani, a fost tratata de blocaj renal.
In plus, efectele disparitiei sale ar fi fost considerabile:
atentatele din 11 septembrie, dar si cele din Londra si Madrid n-ar
mai fi fost, iar razboaiele din Afghanistan si Irak nu ar mai fi
fost o consecinta directa a atacurilor teroriste si nu ar mai fi
avut loc. Drept urmare, lumea ar fi fost scutita de o multime de
costuri directe sau indirecte.
O serie de estimari plaseaza costurile vanatorii lui Osama undeva
intre 370 de miliarde de dolari si peste 5.000 de miliarde de
dolari. Financial Times crede ca nota de plata a Statelor Unite
este de circa 2.000 de miliarde de dolari, iar costurile indirecte
sunt mult mai mari.
Rapoartele Congresului american estimeaza costurile militare
directe legate de interventiile din Afgahnistan si Irak la 1.283 de
miliarde de dolari, valoare neadaptata cu inflatia, iar alti
economisti vorbesc de cheltuieli totale de circa 3.000 de miliarde
de dolari. Atentatele din 11 septembrie au costat economia
americana intre 50 si 100 de miliarde de dolari in termeni de
afaceri si alte 25 de miliarde de dolari in pagube imobiliare.
Piata de capital a inregistrat in urma atentatelor scaderi
considerabile si se situa cu circa 15 procente mai jos chiar la un
an de la atentate.
Un alt program care se leaga de activitatea terorista a lui bin
Laden si de razboialele pomenite deja este cel al dronelor
zburatoare Predator, in valoare de 3.000 de miliarde de dolari. “Am
cheltuit sume importante fara a obtine o imbunatatire a fortei
militare si cu un efect foarte slab asupra economiei”, crede Linda
Bilmes, lector la Harvard, care a semnat impreuna cu laureatul
premiului Nobel Joseph Stiglitz o carte despre costurile
razboiaelor din Irak si Afghanistan.
Dar la cheltuielile militare se adauga cele legate de “razboiul
impotriva terorismului”. Profesorii John Mueller la Universitatea
din Ohio stat şi Mark Stewart de la Newcastle University din New
South Wales, Australia cred ca guvernul american a cheltuit, intre
2002 si 2009, 690 de miliarde de dolari si ca numai intarzierile
cauzate de controale dar si ale costuri mai adaugau alte 417
miliarde de dolari.
Invadarea Irakului a fost un factor declansator pentru cresterea
pretului petrolului, crestere pe care economistul de renume Joseph
Stiglitz o leaga in mod direct de declansarea crizei financiare din
2007 – 2008.
Cele 3.000 de miliarde de dolari pe care i le putem imputa lui
Osama bin Laden sunt comparabile cu cele 4.400 de miliarde de
dolari care reprezinta costurile participarii SUA la al doilea
razboi mondial pentru inlaturarea lui Adolf Hiler. Dar nu trebuie
uitat ca, in termeni strict economici, al doilea razboi mondial a
adus sfarsitul Marii crize economice din anii ’30 si a asezat SUA
in postura de lider mondial. Osama bin Laden in schimb a iscat
direct sau indirect o criza economica majora care a slabit in mod
considerabil puterea SUA.
Pentru Romania costurile militare, legate de mentinerea trupelor
in Irak si Afghanistan se ridicau in iulie 2009 la 400 de milioane
de dolari, pentru sase ani de prezenta. Costurile indirecte ale
Romaniei, legate de efectele economice ale atentatelor, de criza
economica, de majorarea pretului petrolului sunt dificil de
cuantificat, adica o buna tema de discutie pentru economisti.
Nu in ultimul rand nu trebuie uitat marele pret platit de
intreaga lume, cel in vieti omenesti, de la cei 3.000 care au
pierit la World Trade Center la miile de morti din Londra, Madrid,
Irak, Afghanistan, in Egipt, pe distrugatorul Cole sau in
Kenia.
Zeci de milioane de oameni din toata lumea intra luna de luna
intr-un cazinou, o industrie estimata in toata lumea la 144 de
miliarde de dolari in acest an.
Lesne de inteles de ce proprietarii de cazinouri investesc bani
grei pentru a transforma cazinourile in locuri tot mai luxoase si
extravagante, care sa determine pasionatii de jocuri de noroc sa
ramana cat mai mult si, bineinteles, sa cheltuie sume cat mai mari
de bani.
Implicit, cazinourile sunt si proprietati extrem de scumpe, care
costa cel putin cateva sute de milioane de dolari. Cele mai scumpe
cazinouri din lume au insa un pret de ordinul miliardelor de
dolari.
Sursa: Cnbc.com
Banii si numerele de contact in cazuri de urgenta au fost
descoperite dupa ce teroristul cel mai cautat din lume a fost ucis,
in noaptea de duminica spre luni, de un comando american, intr-un
complex rezidential din Pakistan. Potrivit unui oficial american,
curierul in care Osama ben Laden avea incredere si care locuia in
acel complex se numeste Abu Ahmed Al Kuwaiti. De asemenea, exista
informatii potrivit carora o inregistrare video, care ar fi fost
realizata de ben Laden cu o perioada inainte de a fi ucis, ar putea
aparea in viitorul apropiat, dupa ce a fost gasita printre
lucrurile lui.
Pierre Cardin, unul dintre cei mai longevivi creatori de moda
francezi (de origine italiana), si-a scos la vanzare brandul pentru
suma de 1 miliard de euro.Cardin vrea sa se retraga si sa lase mai
departe labelul pe maini bune, caci acesta trebuie sa existe in
continuare, chiar si fara el la conducere.
Creatorul luxului, Pierre Cardin, simte ca varsta nu il mai
ajuta sa lucreze asa cum o facea in trecut. “Vreau sa vand acum. Eu
nu mai am mult de trait, iar afacerea trebuie sa mearga mai
departe”, spune creatorul de moda in varsta de 88 de ani.
Acesta a avut cativa clienti interesati de brandul sau, acestia
fiind investitori americani, englezi si chinezi.
Cititi mai multe pe www.apropo.ro
BUSINESS MAGAZIN: Oficial, suntem undeva la capatul perioadei de
recesiune. Avem o reducere importanta a numarului de angajati din
Romania, am ajuns la cel mai redus nivel din toate timpurile, avem
si sectoare economice care merg, dar si un sector privat al micilor
intreprinderi destul de puternic afectat de criza, precum si oameni
putin dispusi la schimbare. Avem un Cod al muncii care tocmai s-a
schimbat. Ce credeti ca se va intampla in perioada urmatoare cu
piata muncii din Romania? Va aduce Codul muncii investitorii sau
perspectiva aceea favorabila de care are nevoie Romania?
ADRIAN OLTEANU, FLANCO: Nu. Nu este suficient sa ai doua
documente frumos scrise si prezentate intr-o lumina placuta.
Trebuie stimulata economia. Eu vin dintr-un sector al businessului
care se bazeaza foarte mult pe oameni si pe interactiunea
angajatilor nostri cu clientul final. Nu vad de ce modificarile
aduse la Codul muncii ar incuraja venirea investitorilor straini
aici. Fiscalitatea este in continuare foarte mare, e o problema
serioasa care ii descurajeaza. Pe fondul unei economii care duce
mare lipsa de lichiditati, orice leu care este lasat in buzunarul
consumatorului ajunge, mai departe, tot in economie.
GABRIELA MARIN, UNIQA ASIGURARI: Eu cred, totusi, ca investitorii
vor putea fi atrasi, avand in vedere ca pana acum Codul muncii a
fost foarte rigid, cel putin in privinta celor care performau
foarte prost. Nu aveai ce sa le faci. Stim bine ca daca voiai sa
dai afara, din cauza acestui cod foarte rigid, trebuia sa
intocmesti nu stiu cate documentatii, si acelea interpretabile in
fata instantei. Are si parti bune noul cod si mai putin bune, insa
un avantaj pentru investitorul strain va fi faptul ca vor avea
aceasta posibilitate, sa mearga intr-adevar pe criteriul de
performanta. Este un semn in plus ca in sfarsit se pune accent pe
calitate.
HORATIU COCHECI, PRICEWATER-HOUSECOOPERS: Noul cod va atrage
investitori in sensul ca aceia care aveau deja pe lista de
expansiune Romania vor avea un motiv in plus sa faca acest pas.
S-ar putea sa fie prea mari asteptari de la acest Cod al muncii, in
conditiile in care trebuie vazut ca o imbunatatire a codului vechi.
Practic, toate elementele sunt de imbunatatire a vechii
variante.
ANCA DECU, CORA: S-a tot spus ca este un nou Cod al muncii
pentru ca este prima data cand se modifica atat de multe articole.
Pana acum, modificarile au fost la unul-doua articole.
ANDREEA PITURCA, DANILA, PETRE & ASOCIATII: La capitolul
imagine, intotdeauna asteptarile au fost mai mari decat rezultatul
in sine, dar, oricum, este un pas inainte, care va avea destule
efecte pozitive.
ANCA DECU, CORA: Rezultatul este pozitiv pentru marii angajatori
care functionau dupa anumite sisteme. Pentru companiile mici se
schimba faptul ca acum trebuie sa comunice candidatilor inainte de
angajare criteriile de evaluare. Il obliga si pe angajator sa-si
faca temele, sa fie mai atent la proceduri, regulamentul interior,
contractul colectiv la nivel de unitate. Acum n-o sa ne mai putem
plange ca au negociat altii pentru noi si trebuie sa acceptam ce
s-a negociat la nivel national sau la nivel de ramura. Se muta
jocul in curtea angajatorului si creste presiunea mai mare pe modul
cum ne facem treaba.
HORATIU COCHECI, PRICEWATER-HOUSECOOPERS: Este foarte importanta si
perspectiva asta bicefala. Pe de-o parte, plaseaza si angajatii
care erau intr-o zona a angajatorilor mai putin reusiti de pe piata
intr-o zona de securitate. Li se va spune clar ce fac gresit, lucru
care pentru angajatorii mai putin familiarizati cu ideea de
management al performantei este o adevarata provocare. Intram
intr-o zona semnificativ mai palpabila decat ce se intampla pana
acum. Toate procesele se pierdeau in instanta pe procedura, fara sa
se ajunga macar la fond.
ADRIAN OLTEANU, FLANCO: Foarte putine companii stiu sa implementeze
indicatorii de performanta si faptul ca exista un cadru legislativ
acum nu inseamna foarte mult daca sunt companii care nu stiu sa-l
foloseasca.
Acordul a fost incheiat in luna februarie si oficiile sunt pe
deplin integrate, serviciile fiind la aceasta data disponibile in
toate cele 155 de locatii Volksbank de pe intreg teritoriul
Romaniei. Noul serviciu garanteaza o metoda de a colecta sau
transfera fonduri pentru clientii persoane fizice prin intermediul
celor 227.000 locatii MoneyGram din peste 190 de tari.
Transferurile de bani se pot face in lei, euro si dolari
americani.
Pedro Saro, vicepresedinte MoneyGram a declarat: “Romania este o
piata foarte importanta din punct de vedere al transferurilor de
bani. Conform datelor furnizate de Banca Mondiala, in anul 2010, in
Romania au intrat prin transferuri de bani, aproximativ $4,5
miliarde dolari, in principal din Italia, Spania, Marea Britanie,
Statele Unite ale Americii si Grecia.
Lucian Cojocaru, vice presedintele Volksbank Romania declara ca
“parteneriatul incheiat intre Volksbank si MoneyGram reprezinta o
diversificare a serviciilor pe care banca le dezvolta permanent.
Implementarea serviciului de transfer rapid de bani face parte din
strategia de retail a bancii pe anul 2011 pentru revitalizarea
activitatii comerciale, cu accent pe lansarea noilor tipuri de
carduri, pachete de produse si servicii si mobile banking”.
Prin serviciul MoneyGram viteza de transfer este de pana la 10
minute pentru realizarea transferului efectiv.
25. Satelitul “pierdut” in spatiu (costul l “greselii”, corelat
cu inflatia: 165,5 milioane de dolari) – anul 1999.In 1999, o
echipa de ingineri de la Lockheed Martin a folosit sistemul englez
de masurare, iar NASA – pe cel metric, pentru a calcula traseul
unui satelit care trebuia sa orbiteze planeta Marte.
Astfel, coordonatele de navigare au fost transmise gresit de la
Lockheed la NASA si satelitul de 165,5 de milioane de dolari s-a
pierdut in spatiu.
Cititi mai multe pe www.gandul.info