BusinessMagazin

Tag: valoare

  • Combustibil pentru viitorii unicorni

    În aproape un an, Roca X, noua entitate de finanţare a proiectelor tech din România, dar şi din Europa şi Israel a investit în total peste 2,1 milioane de euro în zece start-up-uri, iar până la finalul acestui an va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu. „Piaţa din România este foarte la început, nu putem vorbi azi de faptul că un fond de investiţii este specializat într-un anumit domeniu, pentru că noi suntem într-o piaţă atât de tânără şi cu start-up-uri atât de la început, încât este foarte greu să stabileşti nişte criterii exacte pentru investiţii; acestea ne vor limita.

    În primul rând trebuie să ne preocupăm de dezvoltarea sistemului de start-up-uri din România”, a spus în cadrul emisiunii ZF IT Generation Andrei Cionca, cofondator al ROCA X. „Într-o piaţă atât de incipientă în România este prea mult să vorbim despre specializări şi de criterii foarte strict urmărite. Trebuie să ne uităm la capacitatea antreprenorială a oamenilor, să ne uităm la idee şi să o validăm pentru ca aceasta să aibă scalabilitate la nivel global. Fiind la început, în România nu există foarte multă expertiză. Este un proces de learning by doing”, a continuat el.

    Ca atare, ROCA X încearcă să aducă know-how din străinătate, strategia sa investiţională vizând, în afară de România, Europa şi Israelul. Astfel, strategia ROCA X vizează alocarea a 30% din contribuţiile strânse pentru investiţii în start-up-uri din Europa, în special din partea central şi est-europeană, 30% din capital în start-up-uri din Israel, iar restul de 40% din bani în companii din România. „În Polonia sunt 130 de jucători pe piaţă – acceleratoare, VC-uri şi alte organizaţii (care susţin ecosistemul de start-up-uri – n. red.).

    Acolo există un ecosistem mult mai matur decât la noi – au 1 miliard investit de stat, plus fonduri europene, estimate de noi la 500 de milioane de euro. Aşadar, investim acolo pentru că vrem să luăm din experienţa lor şi să o importăm în România. Iar la Israel ne uităm pentru că avem contacte bune acolo, iar piaţa este foarte matură – este a doua piaţă tech din lume, după Silicon Valley”, a explicat Andrei Cionca. El a atras atenţia asupra faptului că în Polonia, spre deosebire de România, statul se implică în finanţarea start-up-urilor tech. „În Polonia, statul a alocat 1 miliard de euro pe care l-a împărţit în mod egal către 50 de fonduri de investiţii care au creat un super-ecosistem. Noi în România avem fonduri europene şi cele două fonduri mari de investiţii care au reuşit să strângă contribuţii importante.”

    ROCA X a luat naştere în iunie anul trecut, însă nu ca un fond de investiţii propriu-zis, ci ca un instrument investiţional, fiind o societate pe acţiuni. Investiţia iniţială a cofondatorilor ROCA X, nouă la număr, a fost de 700.000 de euro, primul obiectiv al lor fiind de a strânge un fond de 3 milioane de euro. Proiectul ROCA X nu este focusat pe o anumită nişă, ci are în vedere mai multe domenii din piaţa de tech: AI (inteligenţă artificială), fintech, proptech, cât şi tendinţele nou-apărute în tehnologie.

    „În prima fază vrem să investim cele aproape 3 milioane de euro (2,7 milioane de euro) în 20 de companii, atât din România, cât şi din străinătate. În această primă fază încercăm să avem un tichet mediu de 150.000 de euro, ceea ce înseamnă că tichetul nostru variază între 50.000 şi 500.000 de euro”, a precizat cofondatorul ROCA X. El a adăugat că acest prim lot de 20 de companii le va da cofondatorilor o imagine clară despre unde se poziţionează acum şi ce capacitate de creştere au, la care se adaugă capacitatea de care dispun pentru a convinge şi alţi investitori sau pe ce cei actuali să strângă capital suplimentar.

    Până acum, ROCA X a investit în total peste 2,1 milioane de euro în 10 start-up-uri, printre care se numără Beez, Feeel.health, yeParking, Feexers, Frisbo, MedicAI, Milluu, PatchAI şi BetMarkets.
    În total, până la finalul acestui an ROCA X va mai adăuga încă 20 de companii în portofoliu, iar planul pentru următorii doi ani este să ajungă la un portofoliu de 50 de companii, suma cumulată investită urmând să se ridice astfel la circa 13-15 milioane de euro.

    „Până la finalul acestui an putem ajunge la un portofoliu de 30 de start-up-uri. Am investit deja în 10, mai avem 10 în discuţii şi încă 10 în care urmează să investim până la finalul anului. Ca atare, putem atinge suma de 5,4 milioane de euro pe care ne-am setat-o ca etapă imediat următoare de creştere a capitalului. Practic, vrem să dublăm capitalul până la sfârşitul anului şi credem că până atunci vom putea investi toată diferenţa”, a precizat Andrei Cionca.

    În prezent, cofondatorii ROCA X se află într-o fază foarte avansată de a semna şi cu următoarele 10 start-up-uri, dintre care şapte sunt din România.

    „Suma angajată până acum în aceste 10 start-up-uri noi este mai mare decât capitalul pe care îl avem la dispoziţie în prezent – 3,2 milioane de euro (în condiţiile în care capitalul disponibil este 2,7 milioane de euro)”, a punctat el.
    ROCA X şi-a propus trei faze de creştere, prima fiind strângerea banilor, pe care deja i-au alocat în investiţii în 20 de start-up-uri.
    „În a doua fază încercăm ca pe baza acestor investiţii deja făcute în 20 de companii să trecem la următoarea etapă, în care să ajungem la un portofoliu de 35 de companii, din care 5-6 să fie la a doua investiţie din partea noastră”, a explicat Andrei Cionca. „Iar în a treia fază vom avea 50 de companii în portofoliu, din care 5-6 vor fi investiţii de tip follow-on, iar 1-2 se vor afla la a treia investiţie din partea noastră”, a completat el.

    Pentru investiţiile de tip follow-up, în care ROCA X va face a doua investiţie, valoarea finanţării se va situa la 300.000 euro, iar în cazul celei de-a treia runde de investiţii, valoarea finanţării va creşte la 500.000 euro în medie per start-up. „Considerăm că în prezent, în România, indiferent dacă este vorba de gestiune de fonduri europene sau private, cum e cazul nostru, nu putem vorbi de mai mult de trei runde investiţionale duse de acelaşi vehicul pentru că deja devine o problemă de capital, valoarea tichetelor crescând foarte mult. Dacă o companie ajunge în acea fază, cu certitudine în a treia rundă investiţională ea nu se va adresa doar pieţei din România şi atunci şi jucătorii implicaţi vor fi mult mai mari, iar tichetele vor fi mult mai mari.”

    Până acum, ROCA X a făcut o singură investiţie de tip follow-on, în start-up-ul local Beez, care a obţinut recent o finanţare de 1,2 milioane de euro. ROCA X investeşte de obicei împreună cu fonduri de investiţii, până acum doar două din start-up-urile din portofoliu fiind strict pariurile sale – Feeel.health şi yeParking. „Am făcut deja prima rundă de follow-on în cadrul companiei Beez, care şi-a şi dublat valoarea. Iniţial am investit la o valoare a companiei de 1,5 milioane de euro, iar acum la a doua rundă de investiţii am contribuit printr-un împrumut convertibil.”

    ZF IT Generation, emisiune lansată de ZF împreună cu Banca Transilvania şi casa de avocatură Stratulat & Albulescu, are ca ţintă descoperirea start-up-urilor hi-tech cu idei de produse sau servicii care vor duce la dezvoltarea unei noi generaţii de milionari din IT ai României. În cadrul emisiunii sunt invitaţi şi antreprenori sau investitori care îşi povestesc experienţa în business şi dau sfaturi start-up-urilor.
    Dacă aveţi un proiect de start-up tech scrieţi-ne pe adresa de mail zfitgeneration@zf.ro.

    Urmăreşte de luni până vineri emisiunea pe www.zf.ro şi pe pagina de Facebook a Ziarului Financiar de la ora 19,00 sau accesează platforma www.zf.ro/zf-it-generation

  • După şase ani de tăcere, Sergiu Biriş şi Andrei Dunca vorbesc despre ce înseamnă, cu adevărat, o tranzacţie cu Facebook. Unele momente au fost exact ca în desenele animate

    Cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail – care era în 2014 cel mai valoros produs al industriei de IT din România – au confirmat pentru prima oară – în cadrul unei discuţii filmate şi publicate chiar de ei – faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch. Ce alte detalii a inclus una dintre cele mai mari tranzacţii din IT-ul românesc?

    După şase ani de la tranzacţia prin care Facebook a cumpărat LiveRail – o platformă de publicitate online care îşi are originile în Cluj – cei doi români care au fost cofondatori în cadrul start-up-ului au dezvăluit în premieră detalii spectaculoase despre tranzacţia care a făcut valuri în 2014, inclusiv că au cerut gigantului condus de Mark Zuckerberg 1,1 miliarde de dolari pe ideea lor, însă iniţial oferta americanilor a fost de doar 78 de milioane de dolari. Sergiu Biriş şi Andrei Dunca, cei doi români implicaţi în construcţia LiveRail au confirmat pentru prima oară şi faptul că valoarea tranzacţiei cu Facebook a fost într-adevăr de o jumătate de miliard de dolari – la cât fusese estimată la acea dată de portalul american TechCrunch.
    Andrei Dunca, un personaj puţin cunoscut în România, care a început să lucreze în anul 2007 în Cluj la dezvoltarea LiveRail şi mai apoi a plecat în Londra şi San Francisco pentru a continua dezvoltarea produsului, a povestit în cadrul unei ediţii a emisiunii „Neascultătorii” realizate online de Sergiu Biriş, fostul său partener în construcţia start-up-ului, detalii în premieră despre dezvoltarea produsului, negocierile cu Facebook, vânzarea companiei şi apoi despre închiderea proiectului şi experienţa în cadrul celei mai mari reţele sociale din lume chiar în campusul din Menlo Park. Până în prezent cei doi români implicaţi în construcţia şi dezvoltarea LiveRail au fost extrem de secretoşi în legătură cu acest subiect şi au oferit puţine detalii despre business şi tranzacţia cu Facebook.
    LiveRail – o companie care s-a născut după ce britanicul Mark Trefgarne şi-a externalizat în Cluj dezvoltarea de software şi astfel i-a întâlnit pe Sergiu Biriş şi Andrei Dunca – a atacat o zonă de nişă la acea vreme, publicitatea în clipurile video, ajungând la momentul vânzării către Facebook la venituri anuale de 250 de milioane de dolari şi înregistrând profit, au dezvăluit în cadrul emisiunii cei doi români.
    Iată principalele detalii ale afacerii LiveRail dezvăluite de cei doi în cadrul emisiunii „Neascultătorii”.

    Negocieri ca în desene animate: „Vrem totul. Nu vă dăm nimic. Vrem ceva. OK, ne-am înţeles!”

    Andrei Dunca povesteşte pentru prima oară în cadrul discuţiei câţi bani au cerut Facebook şi ce replică au primit. A fost ca în serialul de desene animate Family Guy, s-a amuzat acum Dunca.

    Andrei Dunca: Este o scenă în Family Guy în care Peter negociază cu cineva, este o scenă superscurtă. Şi Peter zice „We want everthing (Vrem totul)”, primeşte ca răspuns  „We give you nothing (Nu vă dăm nimic)”, iar atunci el zice „I want something (Vreau ceva)” (şi tranzacţia se încheie – n. red.). Cam aşa a fost şi la noi, noi am mers cu formulele noastre şi cu calculele noastre şi cu prezentarea noastră că vrem un miliard şi o sută de milioane de dolari. Nu, ei au venit cu formulele lor, cu calculele lor, cu justificările lor, cu (o ofertă de 78 de milioane – n. red.) .”
    Sergiu Biriş: Oh, my God.

    Emoţii în Hawaii – Facebook nu vrea să dea prea mult cash, va trebui să îi refuzăm

    Andrei Dunca povesteşte şi cum negocierile cu Facebook au trecut prin mai multe momente critice, când totul părea că se va prăbuşi.

    Andrei Dunca: Au fost multe momente în care vorbeam cu Mark Trefgarne şi spuneam că o să cadă tranzacţia, că nu o să se mai întâmple. Cel mai nasol a fost când eram în Hawaii, într-un un weekend prelungit de vineri până duminică, era ziua mea, împlineam 30 de ani şi am zis, chiar dacă eram în mijlocul negocierilor, că trebuie să plec trei zile, că nu mai pot aşa. Şi ştiu că conduceam şi mă sună Mark că am avut încă o discuţie şi (cei de la Facebook – n. red.) nu vor să facă niciun compromis şi că vesting schedule e prea lung şi că nu vor să facă compromisuri, că nu vor să dea cash prea mult şi că va trebui să spunem nu. Am spus OK, asta e.

    Project Vertigo. La ce s-a uitat Facebook: a contat tehnologia, nu oamenii de vânzări, nu PR-ul. Prima dată totul a murit

    Prima etapă a negocierilor cu Facebook s-a concentrat pe evaluarea tehnologiei LiveRail, după care a urmat discuţia despre bani. Firma pornită în Cluj a fost aleasă dintr-un număr total de peste 40 de firme aflate pe radarul Facebook.

    Andrei Dunca: Cam în perioada respectivă – în toamna lui 2013, deci cam cu 9 luni înainte de achiziţia finală – am început să avem discuţii cu Facebook. Discuţiile au fost mai degrabă de curiozitate – poate (pentru) un eventual parteneriat fiindcă, na, Facebook era o platformă mare, cu o grămadă de utilizatori şi timp petrecut în reţea şi nu aveau nicio soluţie de video. Avea sens să discutăm să vedem dacă putem lucra împreună şi aşa mai departe. Am discutat puţin, nu s-a ajuns la nicio concluzie. Relaţia a murit după discuţia respectivă. Facebook s-a întors la noi prin ianuarie 2014: „Hai să povestim încă o dată că ne gândim la o achiziţie şi o să ne înâlnim cu 40 de companii şi voi sunteţi una dintre ele“.
    În tot acest proces focusul s-a pus foarte mult pe tehnologie, voiau să vadă cine are tehnologia, cine are produsul, nu cine are echipa de vânzări sau de PR mai bună. Concluzia lor a fost că din toate cele 40 şi ceva de companii noi avem tehnologia cea mai bună. Am trecut printr-un due diligence foarte, foarte adânc şi foarte detaliat, ştiu că apogeul procesului a fost la un moment dat când tot managementul LiveRail – toţi cei de la C level şi VP level – timp de o săptămână am fost în birourile Facebook. Nu am apărut la noi la birou şi atunci toată lumea s-a întrebat ce se întâmplă. A trebuit să găsim scuze, că nu puteam să le zicem angajaţilor că asta se întâmplă, că era confidenţial. Am intrat şi în campusul Facebook prin altă clădire, sub un alt nume de companie, ca să nu se ştie cu cine discută. Eram Vertigo, project Vertigo – acesta era numele nostru de cod.

    Sergiu Biriş: Negocierile au început după due diligence, nu a fost pus un preţ pe masă dinainte.

    Primele oferte de achiziţie au venit în 2012-2013. Ne-am dat seama că trebuie să vindem unui gigant

    Compania a purtat negocieri de vânzare aproximativ doi ani până la achiziţia de către Facebook, a dezvăluit Andrei Dunca. El a precizat pentru prima dată şi câţi bani făcea compania la momentul vânzării.

    Andrei Dunca: Am avut mai multe oferte de achiziţie în 2012 – 2013 fiindcă începea să existe puţină consolidare în piaţă şi erau jucătorii mijlocii care încercau să-şi consolideze activele şi produsele. Am avut câteva oferte dar foarte, foarte slabe. De genul acţiuni în companie care nu era publică – „monopoly money“ – oferte cash foarte, foarte slabe, şi nu le-am dat foarte multă atenţie. Dar ne-am dat seama odată cu creşterea aceasta exponenţială că ajungem la un punct în care nu există aşa multe opţiuni, pentru că vor exista doar 3-4 companii care ar putea să-şi permită să ne cumpere şi celelalte două variante ar fi fost IPO sau să vindem către private equity. Ideea de IPO era interesantă dar în continuare ne era puţin groază de tot overheadul care se adaugă pentru a ajunge o companie publică şi a continua să fii o companie publică. Varianta optimă era o vânzare către un player mare. Ce opţiuni aveam – doar Google, Microsoft, Facebook, deci nu prea erau foarte multe variante. În 2014 am făcut cam 250 de milioane de dolari venituri. În 2013 probabil 80-90 mil. dolari. Eram profitabili din primăvara lui 2013. Deci eram deja profitabili de un an.

    Sergiu Biriş: Deci făceaţi 250 de milioane de dolari pe an şi eraţi profitabili. Asta dă o perspectivă.

    Emoţii cu banii. Şi dacă nu ne mai dau tot?

    Discuţia dintre Biriş şi Dunca atinge şi subiectul sensibil al banilor primiţi de la Facebook şi emoţiile că suma nu va fi încasată în totalitate după ce americanii au decis să închidă proiectul LiveRail.

    Sergiu Biriş: A deal is a deal, banii s-au luat, dar e foarte ciudat să vezi din exterior că pur şi simplu după ce ai muncit atâta, ai trecut prin due diligence, o grămadă de detalii, de frustrări, de nopţi nedormite, până la urmă, pică – nu pică, iese – nu iese, ajungi acolo, eşti la Facebook şi apoi boop.

    Andrei Dunca: Nici partea cu banii nu este foarte optimistă, să zic aşa, în sensul că ei nu au plătit toţi banii deodată, nimeni nu plăteşte toţi banii deodată. O grămadă din valoarea totală a fost împărţită pe un vesting schedule de 3 ani sau 4 ani, în funcţie de cât rămâi în companie. Vreo 20% din valoarea totală în escrow în caz că sunt probleme cu fraude si alte probleme legale timp de 18 luni, deci un an şi jumătate o grămadă de bani sunt în escrow, şi te întrebi: dacă nu mai este LiveRail şi nu mai lucrăm pe LiveRail, mai primim banii ăia? Nu îi mai primim, care e faza? Deci complicat.

    Ceva „destul de nasol”, când banii se terminaseră şi nimeni din Silicon Valley, în plină criză, nu mai răspundea la mailuri şi telefoane. „Dădusem deja 40% din companie”

    În plină criză, compania rămăsese fără bani şi nu reuşea să facă rost de alţii. Aşa a ajuns fondul care a dat primii bani firmei să ajungă la 40% din firmă din doar câteva runde.

    Andrei Dunca: Prima finanţare de 500.000 de dolari ne-a ajuns până în toamna lui 2009, un an şi un pic, în mijlocul recesiunii. Foarte, foarte greu nu doar să faci rost de bani, să te întâlneşti cu VC-uri, nimeni nu răspundea la mailuri, la telefoane, nimeni nu avea apetit de investiţie şi a fost destul de greu. Ţin minte că eu şi Mark nu ne-am mai plătit salariile de la un moment dat. I-am dat nişte bani împrumut lui Mark să-şi plătească chiria. Destul de nasol. Am avut noroc că Pond Ventures, investitorul nostru iniţial, a fost de acord, în momentul în care au văzut că nu există nimeni altcineva, au fost de acord să continue să investească doar ei, deşi nu e recomandabil să tot meargă aceiaşi investitori fără participare externă. Dar au crezut în produs, în echipă şi în misiunea noastră şi au continuat să investească. (Au fost – n. red.) termeni foarte buni pentru ei la momentul respectiv şi practic cred după primele două runde deja dădusem peste 40% din companie. Aveam venituri mici, nu destul cât să desenăm nişte grafice interesante. Cred că veniturile erau la nivelul miilor de dolari, deci destul de puţin.

    Cum moare o achiziţie de o jumătate de miliard de dolari: a plecat susţinătorul nostru în altĂ echipă. „Am fost pur şi simplu nervoşi şi frustraţi”

    Discuţia face lumină în premieră şi asupra motivului care a determinat Facebook să închidă LiveRail după ce a plătit o jumătate de miliard de dolari pe această tehnologie.

    Sergiu Biriş: Dacă te uiţi din afară la asta, zici What the fuck?, ăştia dau juma’ de miliard pe tehnologia asta şi după doi ani o închid şi nu o mai folosesc. De ce? Cum s-a ajuns acolo?

    Andrei Dunca: Problema este că orice achiziţie de genul acesta are un sponsor, sau o echipă internă care sponsorizează ideea, adică ei din intern merg la leadership şi spun că vrem să cumpărăm compania asta fiindcă ne ajută pe strategia respectivă. Şi noi am avut sponsori un director care a fost foarte angajat să se întâmple achiziţia. Totul a fost ok în timpul negocierilor şi due diligence şi toată lumea era pe aceeaşi lungime de undă. La 3 – 6 luni după achiziţie persoana respectivă s-a mutat intern în altă echipă, s-a mutat din Menlo Park în Londra pe un alt produs Facebook. Au venit persoane noi care au întrebat: „Ce facem aici?, Despre ce este vorba? A, păi nu ştiu, chiar asta să fie strategia, nu e cam complicat?, hai să facem altceva.“ Deci ne-am pierdut „internal champion“şi nu am avut niciunul dintre noi experienţa politicilor ăstora corporatiste, nu am ştiut cum să navigăm problemele de genul acesta, am fost pur şi simplu nervoşi şi frustraţi şi ne-a fost foarte greu să trecem peste ideea că LiveRail nu mai este copilul nostru.

  • eMAG vine la bursa de la Bucureşti? Iulian Stanciu: „O companie nu poate deveni unicorn fără o valoare dată de piaţă”

    eMag, cel mai mare retailer online din România, vrea să se listeze la bursa de la Bucureşti, concomitent cu altă bursă, potrivit Bloomberg.

    Ideea listării nu este nouă, dar a început să fie vehiculată din nou după ce retailerul online deţinut de cel mai mare grup african, Naspers, a înregistrat profit pentru al treilea an la rând şi a raportat în 2019 venituri de peste 1 miliard de euro, a spus Iulian Stanciu, CEO şi acţionar minoritar, la Bucureşti, citat de publicaţia americană.

    „Nu este vorba despre o atragere de fonduri, ci despre o recunoaştere a valorii. (…) O companie nu poate deveni unicorn fără o valoare dată de piaţă”, a declarat Iulian Stanciu.

    Grupul sud-african Naspers a cumpărat o participaţie majoritară în retailerul online eMAG în 2012, când veniturile se situau la circa 140 milioane euro. Astăzi, retailerul online are peste 5.000 de angajaţi şi planuri de extindere în Europa de Est, unde creşterea salariilor stimulează consumul.

    Compania a fuzionat cu competitorul Extreme Digital din Ungaria în 2019 şi are planuri pentru pieţele din Croaţia, Slovenia, Slovacia şi Republica Cehă.

    Stanciu nu a dat detalii legat de momentul listării sau de dimensiunea acesteia.

    O listare a celui mai mare retailer online din ţară ar ajuta Bursa de la Bucureşti, care se confruntă cu probleme de lichiditate, în contextul în care doar ce a fost avansată la statutul de piaţă emergentă de FTSE Russell în 2019 şi vrea să primească o recunoaştere similară de la MSCI.

    „Bursa de la Bucureşti nu este mare, dar unul dintre motive ar fi că nu suntem noi acolo încă”, a spus Stanciu.

    El spune că eMAG va alege, cel mai probabil, o listare concomitentă pe două pieţe, dar nu a specificat care ar fi a doua.

     

  • Pariul de 2 miliarde de euro

    Gigantul american Blackstone, care admistrează active de peste 550 de miliarde de dolari (aproape de două ori cât PIB-ul României), CEE Equity Partners din China, Greenbridge din Suedia şi fondurile de private equity cu acoperire regională Abris şi Innova Capital sunt doar o parte dintre investitorii financiari care au fost implicaţi în 2019 în cele mai mari tranzacţii de pe piaţa din România. Atât numărul lor, cât şi numărul de tranzacţii în care au fost implicate fondurile de investiţii au crescut în ultimii ani, într-o perioadă în care economia s-a aflat pe un trend ascendent, iar consumul privat a galopat cu rate de creştere ce au sărit uneori de 10%.

    „În România, activitatea fondurilor de private equity a continuat să crească pe partea de cumpărare, cu un total de 22 de tranzacţii în 2019 (faţă de 11 în 2018), a căror valoare estimată a fost de aproximativ 2 miliarde de euro. Ne aşteptăm ca aceşti investitori să rămână activi în 2020, însă e posibil ca valoarea totală a tranzacţiilor să fie mai mică, dat fiind că în 2019 a existat o situaţie atipică, şi anume au fost încheiate două tranzacţii mari”, a spus Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance la Deloitte România. Datele includ astfel şi cea mai recentă rundă de finanţare a UiPath, unicornul românesc din IT, în valoare de 500 de milioane de euro, care influenţează semnificativ valoarea totală. Această rundă de finanţare a dus valoarea companiei la peste 6 mld. euro (7 mld. dolari).

    „Din punctul de vedere al numărului de tranzacţii, investitorii de private equity au realizat 20% din total, de asemenea cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu”, mai spune Ioana Filipescu Stamboli. Piaţa de fuziuni şi achiziţii în general şi activitatea fondurilor de investiţii în mod particular sunt influenţate de bunul mers al economiei. Mai exact, o criză economică sau de altă natură îi poate ţine pe investitori la distanţă, pe când un apetit ridicat de consum şi o economie care duduie îi poate convinge să-şi întoarcă privirea către o ţară, cum este cazul României. Când economia creşte, şi businessul merge în aceeaşi direcţie, astfel că este un moment avantajos să vinzi, pentru că obţii o evaluare mai bună. Pentru cumpărător, avantajul poate fi faptul că are acces mai facil la capital.

    „Numărul fondurilor prezente în România a crescut de la an la an, în 2019 intrând trei noi fonduri de investiţii pe piaţă locală, respectiv Greenbridge Partners, Morphosis Capital şi Highlander Partners LP”, spune Florin Vasilică, partener şi liderul departamentului de asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.

    El explică faptul că Highlander a deschis birou în România în 2018, însă doar anul trecut a şi realizat investiţii pe piaţa locală. Mai exact, a cumpărat centrele medicale Ares şi compania de produse naturale Sano Vita.

    De asemenea, fondul de private equity Morphosis Capital, fondat de o echipă de patru români cu experienţă pe pieţele străine, a preluat un pachet minoritar în cadrul companiei româneşti DocProcess, specializată în automatizarea proceselor operaţionale, iar Greenbridge Partners a achiziţionat un pachet de 75% din Rus Savitar – Casa Rusu.
    „De notat este că şi Mid Europa Partners, care avea deja investiţii în România, şi-a deschis birou local”, mai spune el.


    Nume noi la orizont
    Pe sectorul de imobiliare, Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de circa 40 de miliarde
    de lire sterline, a făcut prima investiţie prin achiziţia America House. De asemenea, White Star Real Estate a investit în Liberty Technology Park în Cluj, explică executivul de la EY.
    „Urmărind trendul anilor trecuţi, coroborat cu vechimea portofoliilor fondurilor deja existente şi apetitul investitorilor străini de a intra pe piaţă locală, există şanse mari de a apărea nume noi în 2020.”
    Din păcate, prin comparaţie cu Polonia, cea mai puternică economie din regiune, România nu poate genera prea multe tranzacţii cu valoare suficient de ridicată, care să atragă jucătorii foarte mari, crede Ştefan Damian, deputy managing partner al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
    „În România vedem mai curând tranzacţii în care activele deţinute de către fonduri îşi schimbă proprietarii, tot către alte fonduri, de multe ori prezente deja în piaţă, în schimb afaceri locale, deţinute de antreprenori români, care să genereze sume mari la vânzare, sunt puţine.”


    Totuşi, Ştefan Damian spune că în 2019 a observat o intensificare a activităţii fondurilor, amintind investitori precum Innova Capital, Abris Capital, Highlander Partners, Mid Europa Partners, Revetas sau CEE Private Equity, care de cele mai multe ori au acţionat în calitate de cumpărători mai degrabă decât vânzători, cu doar câteva excepţii notabile de exituri care au avut loc anul trecut.
    „Ca semn al maturizării pieţei, este îmbucurător faptul că, mai nou, apar şi fonduri de investiţii locale, fondate de antreprenori români şi/sau foşti bancheri.”
    Totuşi, trebuie menţionat că, istoric vorbind, au existat fonduri importante care au activat şi încă mai activează pe piaţa locală, cum ar fi Axxess Capital, Advent, Enterprise Investors sau Oresa Ventures, care şi-au început activitatea încă din anii ’90. În ultima perioadă au venit însă şi nume gigant precum Blackstone sau Morgan Stanley. „Prezenţa lor dă un semnal excelent, înseamnă că piaţa locală este capabilă să genereze câteva tranzacţii reprezentative pentru aceste fonduri, că numele mari şi-au făcut verificările privind atractivitatea, dar şi stabilitatea pieţei şi că îndeplinim toate criteriile pentru ca asemenea fonduri importante să activeze pe plan local. Mai mult, sperăm că aceste nume vor atrage după ele altele cu greutate similară”, adaugă Ştefan Damian.

    Vine mega-tranzacţia?
    Anul 2020 este aşteptat a aduce pe piaţa locală cel puţin o tranzacţie de peste 1 mld. euro, prima de asemenea amploare după 2008. De altfel, istoric, România a avut doar trei mutări de acest calibru şi toate au avut la cumpărare investitori strategici.

    În acest an se negociază două tranzacţii gigant, ambele în energie: este vorba de vânzarea operaţiunilor CEZ şi cele ale Enel în România. Din datele Business Magazin, în ambele negocieri sunt implicate şi fonduri de investiţii, respectiv grupul australian Macquarie şi DWS – fondul de investiţii al Deutsche Bank. Ambele sunt interesate de preluarea celor două.
    „Ne aşteptam că în 2019 să fie cel puţin o megatranzacţie în România, ceea ce nu s-a întâmplat. Prin urmare sperăm şi contăm că în 2020 să avem una sau chiar mai multe. Ne gândim aici la tranzacţii de M&A în sectorul energetic care se pot ridica la peste 1 miliard de euro fiecare, respectiv grupul ceh CEZ şi cel italian Enel, care au anunţat anul trecut procese pentru vânzarea de active”, spune Ileana Glodeanu, partener al casei de avocatură WolfTheiss. Alte sectoare care ar putea genera tranzacţii de top în acest an sunt producţia, agricultura şi telecomunicaţiile, unde există câteva companii mari scoase la vânzare, adaugă ea.
    „La acestea se adaugă şi tranzacţia din sectorul farmaceutic cu Regina Maria, care s-ar ridica la cel puţin 300 de milioane euro în cazul în care s-ar încheia. De asemenea, vedem câteva bănci la vânzare (în acest moment cea mai mare fiind GarantiBank) sau portofolii ale acestora.”
    În ceea ce priveşte reţeaua de servicii medicale private Regina Maria, proprietarul businessului, fondul de investiţii Mid Europa Partners, a anunţat recent că nu are intenţia să mai vândă, deşi a negociat cedarea businessului.
    „Realmente, nu am avut în vedere ieşirea de la Regina Maria înainte de 2019, când am primit mai multe solicitări de informaţii de la investitori strategici şi de la fonduri de investiţii. Regina Maria are o poveste de expansiune excelentă şi o rată de creştere extraordinară, anticipând o maturitate a investiţiei care a generat un interes neaşteptat din partea potenţialilor investitori. Cu toate acestea, împreună cu echipa de management a companiei, am decis să consolidăm poziţia (…), să continuăm să construim valoare şi să păstrăm compania în portofoliu (…)“, spune Matthew Strassberg, co-managing partner la Mid Europa Partners. În România fondul a venit iniţial în anii 2000, iar mai apoi a devenit activ în urmă cu circa cinci ani, când a preluat operatorul de servicii medicale private Regina Maria într-o tranzacţie de peste 100 mil. euro, conform datelor de la acea vreme. Apoi, la final de 2016, investitorul financiar anunţa o altă preluare, pe cea a retailerului Profi în schimbul sumei de 533 mil. euro. Cea mai recentă mutare este preluarea operatorului de curierat Urgent Cargus pentru circa 120 mil. euro, conform datelor din piaţă. Fondul caută astfel ţinte mari, fiind dispus să plătească peste 100 mil. euro per tranzacţie. „Am investit peste 1,5 mld. euro în România (sumele plătite la achiziţii, dar şi investiţiile ulterioare – n.red.) şi continuăm. În următorii cinci ani menţinem sau accelerăm frecvenţa investiţiilor.“ Executivul afirmă că nu are în plan să vândă nicio companie din portofoliu.


    Împreună la bine şi la greu
    Tot pe achiziţii pariază şi fondul de investiţii Abris Capital, care a revenit la cumpărare încă de anul trecut. În 2019, fondul a făcut două mutări, şi anume a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni în cadrul firmei IT GTS – Global Technical Group şi firma Dentotal Group. Acestea s-au adăugat celorlalte două firme din portofoliu – producătorul de hârtie Pehart Tec şi grupul Green Group.

    „Abris Capital are în permanenţă în analiză 2-3 companii, care pot fi în diverse stadii ale tranzacţiei“, spune Adrian Stănculescu, partener în cadrul Abris Capital şi lider al biroului din România.
    Abris investeşte pe termen lung, mai exact ciclul investiţional are o durată de viaţă de zece ani, timp în care fondul îşi propune să dubleze sau să tripleze valoarea unei companii. „Nu ne schimbăm strategia de business în funcţie de contextul local. Nu ne retragem de pe piaţă, rămânem cu companiile în care intrăm şi în perioadele bune, şi în cele mai puţin bune; în orice sistem economic există perioade ascendente şi descendente.“
    Un alt exemplu în acest sens este cel al Enterprise Investors, unul dintre cele mai vechi nume care au pariat pe România la începutul anilor ’90. Mai mult, fondul a rămas activ până astăzi.
    „România a fost prima ţară în afara Poloniei în care am investit. Era anul 1999. Am făcut parte dintr-un consorţiu de investitori financiari care a achiziţionat un pachet minoritar în Mobil Rom (acum Orange), pachet pe care l-am vândut către France Telecom în 2005. Am considerat că România era o oportunitate excelentă pentru investiţii importante, iar timpul a dovedit că am avut dreptate“, spune Şerban Roman, vice-president al Enterprise Investors.
    Iar planurile lui, ca ale celor mai mult investitori financiari, nu se opresc aici. Pariul este pe România.

  • Pariul de 2 miliarde de euro

    Gigantul american Blackstone, care admistrează active de peste 550 de miliarde de dolari (aproape de două ori cât PIB-ul României), CEE Equity Partners din China, Greenbridge din Suedia şi fondurile de private equity cu acoperire regională Abris şi Innova Capital sunt doar o parte dintre investitorii financiari care au fost implicaţi în 2019 în cele mai mari tranzacţii de pe piaţa din România. Atât numărul lor, cât şi numărul de tranzacţii în care au fost implicate fondurile de investiţii au crescut în ultimii ani, într-o perioadă în care economia s-a aflat pe un trend ascendent, iar consumul privat a galopat cu rate de creştere ce au sărit uneori de 10%.

    „În România, activitatea fondurilor de private equity a continuat să crească pe partea de cumpărare, cu un total de 22 de tranzacţii în 2019 (faţă de 11 în 2018), a căror valoare estimată a fost de aproximativ 2 miliarde de euro. Ne aşteptăm ca aceşti investitori să rămână activi în 2020, însă e posibil ca valoarea totală a tranzacţiilor să fie mai mică, dat fiind că în 2019 a existat o situaţie atipică, şi anume au fost încheiate două tranzacţii mari”, a spus Ioana Filipescu Stamboli, partener corporate finance la Deloitte România. Datele includ astfel şi cea mai recentă rundă de finanţare a UiPath, unicornul românesc din IT, în valoare de 500 de milioane de euro, care influenţează semnificativ valoarea totală. Această rundă de finanţare a dus valoarea companiei la peste 6 mld. euro (7 mld. dolari).

    „Din punctul de vedere al numărului de tranzacţii, investitorii de private equity au realizat 20% din total, de asemenea cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu”, mai spune Ioana Filipescu Stamboli. Piaţa de fuziuni şi achiziţii în general şi activitatea fondurilor de investiţii în mod particular sunt influenţate de bunul mers al economiei. Mai exact, o criză economică sau de altă natură îi poate ţine pe investitori la distanţă, pe când un apetit ridicat de consum şi o economie care duduie îi poate convinge să-şi întoarcă privirea către o ţară, cum este cazul României. Când economia creşte, şi businessul merge în aceeaşi direcţie, astfel că este un moment avantajos să vinzi, pentru că obţii o evaluare mai bună. Pentru cumpărător, avantajul poate fi faptul că are acces mai facil la capital.

    „Numărul fondurilor prezente în România a crescut de la an la an, în 2019 intrând trei noi fonduri de investiţii pe piaţă locală, respectiv Greenbridge Partners, Morphosis Capital şi Highlander Partners LP”, spune Florin Vasilică, partener şi liderul departamentului de asistenţă în tranzacţii în cadrul EY România.

    El explică faptul că Highlander a deschis birou în România în 2018, însă doar anul trecut a şi realizat investiţii pe piaţa locală. Mai exact, a cumpărat centrele medicale Ares şi compania de produse naturale Sano Vita.

    De asemenea, fondul de private equity Morphosis Capital, fondat de o echipă de patru români cu experienţă pe pieţele străine, a preluat un pachet minoritar în cadrul companiei româneşti DocProcess, specializată în automatizarea proceselor operaţionale, iar Greenbridge Partners a achiziţionat un pachet de 75% din Rus Savitar – Casa Rusu.
    „De notat este că şi Mid Europa Partners, care avea deja investiţii în România, şi-a deschis birou local”, mai spune el.


    Nume noi la orizont
    Pe sectorul de imobiliare, Morgan Stanley Real Estate Investing, divizia de investiţii imobiliare a grupului Morgan Stanley, cu active sub administrare în valoare de circa 40 de miliarde
    de lire sterline, a făcut prima investiţie prin achiziţia America House. De asemenea, White Star Real Estate a investit în Liberty Technology Park în Cluj, explică executivul de la EY.
    „Urmărind trendul anilor trecuţi, coroborat cu vechimea portofoliilor fondurilor deja existente şi apetitul investitorilor străini de a intra pe piaţă locală, există şanse mari de a apărea nume noi în 2020.”
    Din păcate, prin comparaţie cu Polonia, cea mai puternică economie din regiune, România nu poate genera prea multe tranzacţii cu valoare suficient de ridicată, care să atragă jucătorii foarte mari, crede Ştefan Damian, deputy managing partner al casei de avocatură Ţuca Zbârcea & Asociaţii.
    „În România vedem mai curând tranzacţii în care activele deţinute de către fonduri îşi schimbă proprietarii, tot către alte fonduri, de multe ori prezente deja în piaţă, în schimb afaceri locale, deţinute de antreprenori români, care să genereze sume mari la vânzare, sunt puţine.”


    Totuşi, Ştefan Damian spune că în 2019 a observat o intensificare a activităţii fondurilor, amintind investitori precum Innova Capital, Abris Capital, Highlander Partners, Mid Europa Partners, Revetas sau CEE Private Equity, care de cele mai multe ori au acţionat în calitate de cumpărători mai degrabă decât vânzători, cu doar câteva excepţii notabile de exituri care au avut loc anul trecut.
    „Ca semn al maturizării pieţei, este îmbucurător faptul că, mai nou, apar şi fonduri de investiţii locale, fondate de antreprenori români şi/sau foşti bancheri.”
    Totuşi, trebuie menţionat că, istoric vorbind, au existat fonduri importante care au activat şi încă mai activează pe piaţa locală, cum ar fi Axxess Capital, Advent, Enterprise Investors sau Oresa Ventures, care şi-au început activitatea încă din anii ’90. În ultima perioadă au venit însă şi nume gigant precum Blackstone sau Morgan Stanley. „Prezenţa lor dă un semnal excelent, înseamnă că piaţa locală este capabilă să genereze câteva tranzacţii reprezentative pentru aceste fonduri, că numele mari şi-au făcut verificările privind atractivitatea, dar şi stabilitatea pieţei şi că îndeplinim toate criteriile pentru ca asemenea fonduri importante să activeze pe plan local. Mai mult, sperăm că aceste nume vor atrage după ele altele cu greutate similară”, adaugă Ştefan Damian.

    Vine mega-tranzacţia?
    Anul 2020 este aşteptat a aduce pe piaţa locală cel puţin o tranzacţie de peste 1 mld. euro, prima de asemenea amploare după 2008. De altfel, istoric, România a avut doar trei mutări de acest calibru şi toate au avut la cumpărare investitori strategici.

    În acest an se negociază două tranzacţii gigant, ambele în energie: este vorba de vânzarea operaţiunilor CEZ şi cele ale Enel în România. Din datele Business Magazin, în ambele negocieri sunt implicate şi fonduri de investiţii, respectiv grupul australian Macquarie şi DWS – fondul de investiţii al Deutsche Bank. Ambele sunt interesate de preluarea celor două.
    „Ne aşteptam că în 2019 să fie cel puţin o megatranzacţie în România, ceea ce nu s-a întâmplat. Prin urmare sperăm şi contăm că în 2020 să avem una sau chiar mai multe. Ne gândim aici la tranzacţii de M&A în sectorul energetic care se pot ridica la peste 1 miliard de euro fiecare, respectiv grupul ceh CEZ şi cel italian Enel, care au anunţat anul trecut procese pentru vânzarea de active”, spune Ileana Glodeanu, partener al casei de avocatură WolfTheiss. Alte sectoare care ar putea genera tranzacţii de top în acest an sunt producţia, agricultura şi telecomunicaţiile, unde există câteva companii mari scoase la vânzare, adaugă ea.
    „La acestea se adaugă şi tranzacţia din sectorul farmaceutic cu Regina Maria, care s-ar ridica la cel puţin 300 de milioane euro în cazul în care s-ar încheia. De asemenea, vedem câteva bănci la vânzare (în acest moment cea mai mare fiind GarantiBank) sau portofolii ale acestora.”
    În ceea ce priveşte reţeaua de servicii medicale private Regina Maria, proprietarul businessului, fondul de investiţii Mid Europa Partners, a anunţat recent că nu are intenţia să mai vândă, deşi a negociat cedarea businessului.
    „Realmente, nu am avut în vedere ieşirea de la Regina Maria înainte de 2019, când am primit mai multe solicitări de informaţii de la investitori strategici şi de la fonduri de investiţii. Regina Maria are o poveste de expansiune excelentă şi o rată de creştere extraordinară, anticipând o maturitate a investiţiei care a generat un interes neaşteptat din partea potenţialilor investitori. Cu toate acestea, împreună cu echipa de management a companiei, am decis să consolidăm poziţia (…), să continuăm să construim valoare şi să păstrăm compania în portofoliu (…)“, spune Matthew Strassberg, co-managing partner la Mid Europa Partners. În România fondul a venit iniţial în anii 2000, iar mai apoi a devenit activ în urmă cu circa cinci ani, când a preluat operatorul de servicii medicale private Regina Maria într-o tranzacţie de peste 100 mil. euro, conform datelor de la acea vreme. Apoi, la final de 2016, investitorul financiar anunţa o altă preluare, pe cea a retailerului Profi în schimbul sumei de 533 mil. euro. Cea mai recentă mutare este preluarea operatorului de curierat Urgent Cargus pentru circa 120 mil. euro, conform datelor din piaţă. Fondul caută astfel ţinte mari, fiind dispus să plătească peste 100 mil. euro per tranzacţie. „Am investit peste 1,5 mld. euro în România (sumele plătite la achiziţii, dar şi investiţiile ulterioare – n.red.) şi continuăm. În următorii cinci ani menţinem sau accelerăm frecvenţa investiţiilor.“ Executivul afirmă că nu are în plan să vândă nicio companie din portofoliu.


    Împreună la bine şi la greu
    Tot pe achiziţii pariază şi fondul de investiţii Abris Capital, care a revenit la cumpărare încă de anul trecut. În 2019, fondul a făcut două mutări, şi anume a cumpărat un pachet majoritar de acţiuni în cadrul firmei IT GTS – Global Technical Group şi firma Dentotal Group. Acestea s-au adăugat celorlalte două firme din portofoliu – producătorul de hârtie Pehart Tec şi grupul Green Group.

    „Abris Capital are în permanenţă în analiză 2-3 companii, care pot fi în diverse stadii ale tranzacţiei“, spune Adrian Stănculescu, partener în cadrul Abris Capital şi lider al biroului din România.
    Abris investeşte pe termen lung, mai exact ciclul investiţional are o durată de viaţă de zece ani, timp în care fondul îşi propune să dubleze sau să tripleze valoarea unei companii. „Nu ne schimbăm strategia de business în funcţie de contextul local. Nu ne retragem de pe piaţă, rămânem cu companiile în care intrăm şi în perioadele bune, şi în cele mai puţin bune; în orice sistem economic există perioade ascendente şi descendente.“
    Un alt exemplu în acest sens este cel al Enterprise Investors, unul dintre cele mai vechi nume care au pariat pe România la începutul anilor ’90. Mai mult, fondul a rămas activ până astăzi.
    „România a fost prima ţară în afara Poloniei în care am investit. Era anul 1999. Am făcut parte dintr-un consorţiu de investitori financiari care a achiziţionat un pachet minoritar în Mobil Rom (acum Orange), pachet pe care l-am vândut către France Telecom în 2005. Am considerat că România era o oportunitate excelentă pentru investiţii importante, iar timpul a dovedit că am avut dreptate“, spune Şerban Roman, vice-president al Enterprise Investors.
    Iar planurile lui, ca ale celor mai mult investitori financiari, nu se opresc aici. Pariul este pe România.

  • Surpriză: Cât valorează de fapt brandul Banca Transilvania.

    Banca Transilvania a urcat 100 de locuri în clasamentul Brand Finance Banking, până pe poziţia 339, cu o creştere a valorii de brand de 53%, până la 370 mil. dolari.

    “Banca Transilvania urcă 100 de poziţii în clasament până pe locul 339, pe valul dezvoltării organice şi al consolidării achizitiei Bancpost. Comparativ cu anul trecut, Banca Transilvania este în top 10 global ca ritm de creştere al valorii şi al fortei brandului – cu o creştere de 53% în valoarea de brand, până la 370 milioane USD, şi intraând pentru prima dată în teritoriul ‘triplu-A’ cu indicele de forţă a brandului (AAA-)”, a transmis Brand Finance.

    România este reprezentată în acest an de două bănci în clasamentul Banking 500, BRD-SocGen intrând pe locul 434 cu o valoare de 234 mil. dolari.

    Top 10 al celor mai valoroase bănci din lume este dominat de băncile din China şi SUA, fiecare ţară reprezentată de câte cinci bănci, în timp ce Europa are doar patru reprezentanţi în top 20. De altfel, băncile din China şi SUA generează împreună peste 50% din valoarea totală a clasamentului Banking 500.

    Cel mai valoros brand bancar american rămâne Wells Fargo (pe locul 5 global, 40,9 mld. dolari), iar JPMorgan intră în top 10 după o creştere de 15%.

    Cu o creştere modestă, de 1%, grupul chinez ICBC îşi pastrează poziţia de cel mai valoros brand bancar al lumii, depăşind pragul de 80 mld. dolari, următoarele poziţii fiind ocupate de China Construction Bank, Agricultural Bank of China şi Bank of China, care, deşi au scazut în valoare, ocupă poziţiile 2-4 în clasament.

    Valoarea totală a clasamentului Brand Finance Banking 500 a înregistrat prima contracţie anuală din 2009 încoace, de la 1.360 mld. dolari în 2019 la 1.330 mld. dolari în acest an.

  • Trei jucători din mediul de afaceri local şi-au unit forţele pentru a pune bazele primului grup românesc dedicat sprijinirii companiilor în încercarea acestora de a-şi maximiza valoarea de business în orice etapă a „vieţii”

    Pentru a maximiza valoarea de business în oricare etapă din viaţa unei companii, trei jucători din mediul de afaceri românesc: CITR, liderul pieţei de insolvenţă din România, ROCA, prima soluţie de consolidare a IMM-urilor româneşti care au un viitor valid, dar traversează un moment dificil, şi ROCA X, un proiect destinat start-up-urilor disruptive din piaţa de tehnologie s-au reunit pentru a pune bazele Impetum Group, care aduce la un loc capital, management şi servicii.

    În prezent, Impetum Group activează prin intermediul a patru piloni – doi pentru investiţii, unul pentru management şi unul pentru servicii, are o echipă de 160 de specialişti, dintre care 35 de manageri seniori, deţine la activ 1.000 de proiecte gestionate de companiile sale, o valoare a patrimoniului administrat până în momentul de faţă de 650 de milioane de euro, un capital de 40 de milioane de euro, 10 filiale în ţară şi un birou internaţional, în Cipru.

    Într-o economie fragilă, în care 0,1% din totalul companiilor româneşti produc 40% din cifra de afaceri la nivel naţional, în timp ce 95% produc doar 20% din totaul cifrei de afaceri, iar impactul tehnologiei în dezvoltarea companiilor este încă la un nivel incipient, Impetum Group îşi propune să devină un hub de resurse, care maximizează valoarea de business, spun reprezentanţii businessului. Impetum Group va face acest lucru prin reunirea de: business knowledge specific pentru fiecare din cele 3 etape din viaţa unei companii (startup, criză de creştere, distress); capital; sinergii şi cross-uri între business-uri complementare; precum şi o comunitate de manageri şi antreprenori dornici să participe activ la consolidarea culturii antreprenoriale din România. Cu o abordare integrată şi integrală, pe întregul lanţ al unei afaceri, experţii Impetum Group vor evalua în timp real nevoile fiecărui business, le vor încadra într-o tipologie, apoi vor identifica şi implementa concret soluţia adecvată, folosind toate resursele din hub.

    Dacă în prezent deţine un capital de 40 de milioane de euro, reprezentanţii grupului şi-au propus să tripleze valoarea acestuia în următorii 5 ani. Coordonarea Impetum Group va fi asigurată de membrii fondatori ai companiilor partenere, a căror expertiză în aproape toate domeniile de business le oferă o înţelegere aprofundată a mediului de afaceri naţional şi experienţa necesară pentru a avea un impact pozitiv asupra acestuia.
    Cele trei branduri reunite sub identitatea noului grup îşi vor păstra profilurile de activitate distincte, adresând şi oferind soluţii pentru nevoi de business complementare, din zonele de startup, scale-up şi distress.
    În paralel cu activitatea sa de business, pentru că România are nevoie de lideri în business, Impetum Group îşi propune să contribuie activ şi la consolidarea culturii antreprenoriale şi de management din ţară.

  • La ce valoare a ajuns piaţa locală de outsourcing

    Piaţa locală de Business Process Outsourcing (BPO) a ajuns, în 2019, la o valoare de cca. 800 de milioane de euro, în creştere cu 8% comparativ cu 2018, potrivit estimărilor Computer Generated Solutions (CGS) România, liderul pieţei locale de profil.

    „Piaţa românească de outsourcing a avut, şi în 2019, o creştere substanţială, fiind unul dintre sectoarele cu o evoluţie pozitivă raportată de la an la an, încă de la începutul dezvoltării sale pe plan local. Acest lucru a fost determinat de interesul pe care companiile străine îl au faţă de externalizarea serviciilor pe piaţa autohtonă datorită potenţialului uman şi tehnologic ridicat oferit de România”, a declarat Vladimir Sterescu, country manager CGS România.

    Potrivit afirmaţiilor sale, în perioada în care fenomenul de outsourcing lua amploare la nivel global, respectiv în intervalul 1980-1990, acesta reprezenta în primul rând un model prin care companiile mari urmăreau să îşi scadă costurile. Astăzi, însă, lucrurile s-au schimbat, iar externalizarea proceselor de business este un mod de a eficientiza business-ul, la un nivel calitativ ce maximizează satisfacţia clienţilor, oferind în acelaşi timp, acces la forţă de muncă specializată şi flexibilă.

    „Dacă în urmă cu 15 ani România nu exista pe harta internaţională a outsourcing-ului, iar acum 5 ani se regăsea încă pe lista celor mai ieftine ţări în ceea ce priveşte externalizarea proceselor de business, astăzi lucrurile arată diferit. Astfel, piaţa locală este preferată de către companiile multinaţionale, mai ales datorită nivelului crescut de educaţie al angajaţilor din industrie şi posibilităţii acestora de a susţine proiecte complexe”, a mai afirmat Vladimir Sterescu.

    Externalizarea unor linii specifice de business din cadrul organizaţiei este o activitate curentă pentru companii din sectoare diferite precum: telecomunicaţii, IT, utilităţi, financiar-bancar, asigurări, farmaceutic etc. Beneficiile principale ale firmelor care îşi subcontractează anumite activităţi sunt reducerile de costuri, centralizarea, standardizarea şi eficientizarea proceselor de business. Recurgând la outsourcing, o firmă are asigurat personalul specializat atât la nivel de execuţie, cât şi la nivel de coordonare, beneficiind de flexibilitate în ceea ce priveşte resursele umane, întrucât astfel, pot fi uşor susţinute operaţiunile care au cereri sezoniere sau ciclice şi, de asemenea, pot fi alocate resurse suplimentare în funcţie de nevoi.

    „Prin utilizarea unor servicii de outsourcing, performanţele de vânzări pot fi mult mai bine controlate şi se asigură continuitate. De exemplu, dacă o firmă deţine intern o echipă de vânzări pe care doreşte să o dezvolte, managerul are varianta de recruta noi angajaţi ce urmează a fi instruiţi, urmând o curbă de învăţare.  O altă variantă este însă şi externalizarea proceselor către un contact center, având un contract cu criterii de performanţă foarte clare, pe care furnizorul se obligă să le respecte”, a adăugat reprezentantul CGS.

    Potrivit estimărilor CGS România, în acest moment, pe piaţa locală, cel mai mare volum de proiecte provine de la companii din industria de telecomunicaţii şi IT&C, mai ales din SUA. Raportat la zonele geografice din România în care este concentrată piaţa de BPO, Bucureşti se află, de departe, pe primul loc, urmat de Braşov, Cluj Napoca, Iaşi şi Sibiu.
    Cât câştigă un angajat în industria de outsourcing

    Datele CGS România arată că, în acest moment, pe piaţa locală de business process outsourcing activează aproximativ 25.000 de angajaţi, număr aflat în continuă creştere de la an la an. Astfel, doar în 2019, CGS România estimează că au fost realizate cca. 2.000 – 2.500 de recrutări în segmentul BPO.

    „În acest moment, un angajat din sectorul de outsourcing are un salariu mediu net de cca. 2.800 de lei, la acesta adăugându-se şi o serie de beneficii precum bonuri de masă sau asigurări de sănătate, cât şi un mediu de lucru modern”, a afirmat reprezentantul companiei.

    Raportat la retenţia personalului din industrie – o provocare în ultimii ani, Vladimir Sterescu a afirmat că 2019 adus şi o scădere a fluctuaţiei cu mult sub media altor ţări cu tradiţie în outsourcing. Astfel, în acest moment, în România rata de rotaţie a personalului este de cca. 35% pe an, în timp ce în ţări precum SUA, Filipine sau India ajunge la procente cuprinse între 80% şi chiar 110%.

    Evoluţia pieţei de outsourcing în 2020

    Segmentul Business Process Outsourcing va cunoaşte şi în 2020, potrivit lui Vladimir Sterescu, o nouă creştere atât în ceea ce priveşte valoarea, cât şi volumul proiectelor realizate la nivel local. Astfel, pentru anul 2020, este estimat un avans de aproape 10% a valorii pieţei de profil. În plus, reprezentantul CGS România estimează că, treptat, companiile mijlocii vor accesa tot mai mult servicii de outsourcing, înţelegând valoarea adăugată pe care o poate aduce externalizarea.

  • Nu ne vindem ieftin doar pentru că suntem români

    „Deşi au fost foarte multe discuţii cu diferite VC-uri (fonduri de investiţii de risc – n.red.) din România, Polonia şi Cehia, nu am concretizat nicio investiţie. Motivul este unul destul de simplu: dacă suntem din România nu înseamnă că trebuie să ne vindem ieftin. Am văzut afaceri similare în Polonia sau Cehia evaluate la 15-20 milioane euro, iar noi, Retargeting, nu vom accepta evaluări de 6-7 milioane euro doar pentru că suntem români”, a declarat pentru Business MAGAZIN Rareş Bănescu. Deşi bazele proiectului au fost puse în 2014, el a înfiinţat compania în 2015 alături de Cătălin Constantin, CEO-ul firmei Newsman. Soluţia software creată de Retargeting.biz s-a axat încă de la început pe modul în care comercianţii online îşi pot îmbunătăţi vânzările prin personalizarea ofertelor pentru clienţi şi monitorizarea activităţii lor în magazinul online. Treptat, start-up-ul a adăugat noi funcţionalităţi soluţiei – de la notificări push, SMS, până la reclame automatizate pe Facebook, Instagram şi Google, în condiţiile în care mediul online este spaţiul pe care retailerii se bat cel mai mult acum pentru atragerea atenţiei consumatorilor.
    „Noi suntem un start-up tech. Am dezvoltat un soft care concurează cu agenţiile standard de PPC (price per click – n. red.) sau performance, cum spunem noi, însă niciuna din agenţiile de pe piaţă nu are cifrele noastre la nivel de număr de clienţi sau bugete rulate. Acesta este şi motivul pentru care considerăm că am ajuns cea mai mare agenţie de PPC, deşi intenţia noastră nu a fost niciodată aceasta”, a punctat el, adăugând că Retargeting.biz nu este de fapt o agenţie de marketing în sine, ci o companie care pune la dispoziţie un soft de automatizare al proceselor de marketing. „Suntem confundaţi cu o agenţie de clienţi deoarece, pentru ei, înlocuim agenţia. În plus, Retargeting livrează şi alte servicii în paralel cu cele de PPC, cum ar fi e-mailuri, pop-up-uri, SMS-uri, push notifications, recomandări personalizate de produse pe site şi altele.”
    Ce înseamnă însă mai exact automatizarea activităţii pe care ar trebui să o facă o agenţie de marketing pentru magazinele online? „Noi automatizăm crearea de reclame, raportarea şi, cel mai important, optimizăm automat acele campanii. Acest lucru înseamnă că avem zona de machine learning care ia decizii în numele clientului, decizii ce ţin de amplasarea reclamei, de ofertă (bid), de creativ şi altele. Practic, calculatorul optimizează reclama, iar rezultatele sunt mult mai bune faţă de optimizările făcute de o resursă umană, motivul fiind simplu: calculatorul are posibilitatea să ia mult mai multe decizii şi mult mai rapide, are posibilitatea să facă managementul a mii de conturi, nu doarme, nu îşi ia concediu de odihnă sau concediu medical. Rezultatul om versus maşină este cam cu 50% mai bun în favoarea calculatorului”, a explicat Rareş Bănescu. În schimb, a continuat el, o agenţie normală de performance marketing face iniţial setupul campaniei pe diferite canale – Google Search, Google Display, Facebook, Instagram – iar ulterior începe optimizarea campaniilor pentru a atinge rezultatele impuse de client.
    „Partea de optimizare este cea mai importantă. De multe ori însă se întâmplă ca o persoană dintr-o agenţie să aibă 10-15 magazine online pentru care optimizează reclama.”


    Soluţie recunoscută de Google şi Facebook

    Anul trecut, Retargeting.biz a obţinut statutul de partener al Facebook, unul dintre primii din regiune, precum şi pe cel de partner al Google, acreditările primite de la cei doi giganţi online fiind o validare a businessului construit, ce poziţionează compania românească ca jucător de top în industria de profil din Europa Centrală şi de Est. Totodată, acreditările primite de la giganţii americani Google şi Facebook au deschis noi surse de creştere a businessului Retargeting.biz, start-up-ul axându-se acum în principal pe automatizarea reclamelor pentru Google şi Facebook, care generează cele mai bune rezultate pentru magazinele online. „Vedem că foarte mulţi clienţi folosesc reclamele dinamice prin Google şi Facebook şi consideram că acesta este acum core businessul nostru. Performanţele pe care le înregistrăm pe acest segment sunt foarte bune şi de aici şi apetitul ridicat al clienţilor. Am lansat reclamele dinamice prin Google şi Facebook în mai 2018, iar până la final de 2019 clienţii noştri au rulat bugete de 100.000.000 lei”, a precizat antreprenorul. Potrivit informaţiilor pe care start-up-ul le are de la Google, Retargeting.biz se află în top 5 parteneri în ceea ce priveşte cele mai mari bugete de promovare cheltuite de companiile din Estul Europei pe canalele online ale gigantului american.
    Anul trecut, clienţii Retargeting.biz au investit în medie 9.000 lei pe lună pentru promovarea pe canalele online create de giganţii americani Google şi Facebook, ponderea fiind de 55% în cazul Facebook şi 45% pentru Google. „Bugetele cheltuite de clienţi sunt în creştere cu 30% faţă de 2018. Motivul acestei creşteri este reprezentat de produsele noi pe care Retargeting.biz le-a lansat împreună cu Google, precum Google Shopping sau Gmail Ads”, a subliniat el. Retargeting.biz lucrează în prezent şi la dezvoltarea unei funcţionalităţi pentru reclamele pe reţeaua YouTube, deţinută de americanii de la Google. „La ora actuala provocările sunt legate de generarea automată de conţinut video din pagina de produs. Costurile pentru randarea video-urilor sunt foarte ridicate şi lucrăm împreună cu Google la un produs care să permită randarea de milioane de video-uri la un preţ suportabil pentru clienţii din Estul Europei”, a explicat Rareş Bănescu, menţionând că Retargeting.biz se numără printre puţinele companii ce primesc suport din partea gigantului Google pentru realizarea de noi produse, suportul nefiind doar financiar, cât şi strategic. Comerţul online din România, estimat la peste 3,6 miliarde de euro în 2018, creşte anual cu o rată de minimum 30%, fiind astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. „Din perspectiva noastră, piaţa încă permite creşteri considerabile. Rata de penetrare a internetului este cu 50% mai mică decât în ţările dezvoltate din vestul Europei, rata de achiziţie online este de 45% din internauţi, în comparaţie cu 90% în Marea Britanie spre exemplu, unde comanda medie şi rata de conversie pot să se dubleze lejer în următorii ani. Dacă ţinem cont de toţi aceşti indicatori, considerăm că în următorii cinci ani piaţa locală de e-commerce poate să crească de 3-4 ori”, a spus fondatorul Retargeting.biz. Ca atare, şi piaţa de publicitate online din România va creşte tot mai mult, retailerii suplimentându-şi treptat bugetele de promovare pentru canalele online.
    Potrivit Retargeting.biz, un magazin online trebuie să aibă un buget de minimum 10.000 lei pe lună pentru investiţia în publicitate, astfel încât să poată creşte în timp. „Depinde foarte mult de nişă, sunt nişe în care investiţiile trebuie să fie mari dacă vrei să iei cotă de piaţă, în special cele care au competitori serioşi. Dacă ne uităm la zona de jucării, home & deco, mobilier, aici cred că este suficient loc de creştere pentru oricine deoarece nu există un lider detaşat al pieţei. În plus, pentru un magazin online nou, investiţiile nu se duc doar în Google/Facebook, este nevoie şi de conţinut bun, poze, plus investiţii în tehnologie, în PR, brand şi altele.”

    Nou model de tarifare

    În cazul serviciilor oferite de Retargeting.biz, costurile pentru un magazin online variază între 110 eur şi 2.500 eur/lună, în funcţie de dimensiunea site-ului şi de consumul de resurse (hardware) pe care îl are acesta.
    „Anul trecut am schimbat modalitatea de pricing. Cât am folosit varianta de preţ la performanţă (3,5% din vânzările generate) înregistram o valoare medie de aproximativ 300 euro/lună per client, însă acum, când am trecut la preţuri fixe, valoarea medie a unei facturi a scăzut la 200 euro, dar retenţia pe client a crescut foarte mult”, a precizat Rareş Bănescu. Schimbarea modelului de tarifare a clienţilor, ce a inclus şi faptul că start-up-ul nu a mai oferit pachete gratuite, a avut impact la nivelul numărului total de comercianţi online care folosesc softul Retargeting.biz, acesta reducându-se de la 3.000 la 1.000. Toate cele 1.000 de conturi active acum pe softul Retargeting.biz sunt însă plătitoare.
    „Atât achiziţia de clienţi, cât şi rata de păstrare a celor existenţi înregistrează cifre pozitive din punctul nostru de vedere, iar toate acestea se datorează modelulul de pricing care este destul de flexibil şi răspunde nevoilor clienţilor noştri.”
    În prezent, soluţia software de automatizare a proceselor de marketing dezvoltată de Retargeting.biz se adresează doar magazinelor online, însă în cursul acestui an start-up-ul va lansa şi o variantă white label pentru agenţii şi reselleri. „În momentul în care vom lansa această variantă, ne aşteptăm la o scalare a businessului mult mai rapidă atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele din regiune, deoarece am primit multe solicitări pentru acest lucru”, a punctat antreprenorul.

    Extindere în regiune

    Până acum, toate resursele Retargeting.biz s-au axat pe dezvoltarea produsului şi pe accelerarea pe pieţe externe, start-up-ul fiind acum prezent şi în alte cinci ţări din Europa – Bulgaria, Ungaria, Grecia, Italia şi Spania. Dintre acestea, pe lângă sediul central din Bucureşti, Retargeting.biz mai are birouri locale şi în Bulgaria şi Grecia. „Ultima intrare pe o piaţă nouă a fost în Grecia, în aprilie 2019, iar ca performanţe am ajuns deja ca 10% din clienţii Retargeting să vină din această piaţă. Este o piaţă bună pentru noi, este o piaţă în revenire, iar apetitul pentru consum şi pentru e-commerce este ridicat. Un alt avantaj este lipsa concurenţilor noştri pe acea piaţă”, a afirmat fondatorul Retargeting.biz. Intrarea pe o piaţă nouă presupune costuri de aproximativ 400.000 euro/an, în condiţiile în care primul an de funcţionare în noua ţară start-up-ul nu ia în considerare şi veniturile generate de aceasta. În cazul Greciei, am reuşit ca decembrie 2019 să fie prima lună profitabilă, deci în 6-7 luni am trecut de la un minus de 30.000 euro/lună la plus, ceea ce un real succes pentru noi.” În primele trei luni ale acestui an, Retargeting.biz are în plan să deschidă şi un birou local în Ungaria, la Budapesta, iar apoi şi în Italia sau Spania, dacă va fi posibil. „Sacrificăm orice profit pentru extinderea businessului pe plan internaţional. Pentru un start-up este foarte greu să reuşească pe pieţe noi, însă rezultatele înregistrate ne dau curaj să facem investiţii noi. La un moment dat am avut şi Polonia în porfofoliu, dar s-a dovedit o piaţă mult prea dificilă la momentul respectiv şi am decis să suspendăm activităţile pentru moment”, a menţionat el.

    „De anul acesta ne concentrăm şi pe profit”

    Până acum, start-up-ul nu s-a concentrat pe profitabilitate, ci pe investiţii, însă de anul acesta Retargeting.biz ţinteşte un profit de 25% din cifra de afaceri. „Atât în 2018 cât şi în 2019 am avut un profit de sub 5% din cifra de afaceri, în condiţiile în care în cazul unui business de tip SaaS (Software as a Service – n. red.) contribution margin-ul variază între 50% şi 70%. Din 2020 totuşi lucrurile se schimbă puţin, adică chiar dacă noi accelerăm pe dezvoltare şi pe achiziţie de clienţi noi, veniturile vor fi considerabile, ce ne va permite să avem un profit de 25% din cifra de afaceri”, a explicat antreprenorul.
    Anul trecut, Retargeting.biz a înregistrat o cifră de afaceri de 6,5 milioane lei, conform datelor preliminare, aproape dublu faţă de 2018, când veniturile totale ale start-up-ului s-au situat la circa 3,4 milioane lei. „Compania este puţin peste pragul de rentabilitate, adică am avut o marjă de profit de aproximativ 5%. Noi în anul proaspăt încheiat nu am urmărit niciodată maximizarea profitului, ci doar extinderea şi dezvoltarea produsului”, a subliniat Rareş Bănescu.
    „Cu toate acestea, rezultatele financiare înregistrate în cursul anilor 2018 şi 2019 ne-au permis să accelerăm dezvoltarea folosind fonduri proprii. În acelaşi mod vom proceda şi în anul 2020, care, conform exerciţiului de buget efectuat, apare ca fiind un an foarte bun pentru noi, în care vizăm dublarea cifrei de afaceri şi intrarea pe profit”, a completat el. Astfel, start-up-ul mizează anul acesta pe o cifră de afaceri de circa 12-12,5 milioane lei şi un profit de 2 milioane lei. Din punct de vedere tehnologic, ţintele Retargeting.biz pentru acest an sunt rescrierea produsului pe tehnologie mult mai nouă şi mai rapidă şi dezvoltarea a două noi funcţionalităţi foarte aşteptate şi cerute de clienţi – newsletter automatizat şi personalizat şi YouTube Ads. „Aceste funcţionalităţi vor fi livrate în cursul anului 2020, unul la finalul trimestrului II, iar altul la finalul trimestrului IV.”
    În prezent, echipa Retargeting.biz numără 35 de persoane, ce au diferite naţionalităţi – română, greacă, bulgară, italiană, plus Republica Moldova. Echipa este formată în principal din programatori, persoane specializate în suport pentru clienţi sau în management. „Anul acesta aşteptăm o creştere a personalului cu 25%, până la 45 de colegi, în principal prin angajarea în Italia sau Ungaria şi prin creşterea echipei de customer success (suport pentru clienţi – n. red.).”

  • Nu ne vindem ieftin doar pentru că suntem români

    „Deşi au fost foarte multe discuţii cu diferite VC-uri (fonduri de investiţii de risc – n.red.) din România, Polonia şi Cehia, nu am concretizat nicio investiţie. Motivul este unul destul de simplu: dacă suntem din România nu înseamnă că trebuie să ne vindem ieftin. Am văzut afaceri similare în Polonia sau Cehia evaluate la 15-20 milioane euro, iar noi, Retargeting, nu vom accepta evaluări de 6-7 milioane euro doar pentru că suntem români”, a declarat pentru Business MAGAZIN Rareş Bănescu. Deşi bazele proiectului au fost puse în 2014, el a înfiinţat compania în 2015 alături de Cătălin Constantin, CEO-ul firmei Newsman. Soluţia software creată de Retargeting.biz s-a axat încă de la început pe modul în care comercianţii online îşi pot îmbunătăţi vânzările prin personalizarea ofertelor pentru clienţi şi monitorizarea activităţii lor în magazinul online. Treptat, start-up-ul a adăugat noi funcţionalităţi soluţiei – de la notificări push, SMS, până la reclame automatizate pe Facebook, Instagram şi Google, în condiţiile în care mediul online este spaţiul pe care retailerii se bat cel mai mult acum pentru atragerea atenţiei consumatorilor.
    „Noi suntem un start-up tech. Am dezvoltat un soft care concurează cu agenţiile standard de PPC (price per click – n. red.) sau performance, cum spunem noi, însă niciuna din agenţiile de pe piaţă nu are cifrele noastre la nivel de număr de clienţi sau bugete rulate. Acesta este şi motivul pentru care considerăm că am ajuns cea mai mare agenţie de PPC, deşi intenţia noastră nu a fost niciodată aceasta”, a punctat el, adăugând că Retargeting.biz nu este de fapt o agenţie de marketing în sine, ci o companie care pune la dispoziţie un soft de automatizare al proceselor de marketing. „Suntem confundaţi cu o agenţie de clienţi deoarece, pentru ei, înlocuim agenţia. În plus, Retargeting livrează şi alte servicii în paralel cu cele de PPC, cum ar fi e-mailuri, pop-up-uri, SMS-uri, push notifications, recomandări personalizate de produse pe site şi altele.”
    Ce înseamnă însă mai exact automatizarea activităţii pe care ar trebui să o facă o agenţie de marketing pentru magazinele online? „Noi automatizăm crearea de reclame, raportarea şi, cel mai important, optimizăm automat acele campanii. Acest lucru înseamnă că avem zona de machine learning care ia decizii în numele clientului, decizii ce ţin de amplasarea reclamei, de ofertă (bid), de creativ şi altele. Practic, calculatorul optimizează reclama, iar rezultatele sunt mult mai bune faţă de optimizările făcute de o resursă umană, motivul fiind simplu: calculatorul are posibilitatea să ia mult mai multe decizii şi mult mai rapide, are posibilitatea să facă managementul a mii de conturi, nu doarme, nu îşi ia concediu de odihnă sau concediu medical. Rezultatul om versus maşină este cam cu 50% mai bun în favoarea calculatorului”, a explicat Rareş Bănescu. În schimb, a continuat el, o agenţie normală de performance marketing face iniţial setupul campaniei pe diferite canale – Google Search, Google Display, Facebook, Instagram – iar ulterior începe optimizarea campaniilor pentru a atinge rezultatele impuse de client.
    „Partea de optimizare este cea mai importantă. De multe ori însă se întâmplă ca o persoană dintr-o agenţie să aibă 10-15 magazine online pentru care optimizează reclama.”


    Soluţie recunoscută de Google şi Facebook

    Anul trecut, Retargeting.biz a obţinut statutul de partener al Facebook, unul dintre primii din regiune, precum şi pe cel de partner al Google, acreditările primite de la cei doi giganţi online fiind o validare a businessului construit, ce poziţionează compania românească ca jucător de top în industria de profil din Europa Centrală şi de Est. Totodată, acreditările primite de la giganţii americani Google şi Facebook au deschis noi surse de creştere a businessului Retargeting.biz, start-up-ul axându-se acum în principal pe automatizarea reclamelor pentru Google şi Facebook, care generează cele mai bune rezultate pentru magazinele online. „Vedem că foarte mulţi clienţi folosesc reclamele dinamice prin Google şi Facebook şi consideram că acesta este acum core businessul nostru. Performanţele pe care le înregistrăm pe acest segment sunt foarte bune şi de aici şi apetitul ridicat al clienţilor. Am lansat reclamele dinamice prin Google şi Facebook în mai 2018, iar până la final de 2019 clienţii noştri au rulat bugete de 100.000.000 lei”, a precizat antreprenorul. Potrivit informaţiilor pe care start-up-ul le are de la Google, Retargeting.biz se află în top 5 parteneri în ceea ce priveşte cele mai mari bugete de promovare cheltuite de companiile din Estul Europei pe canalele online ale gigantului american.
    Anul trecut, clienţii Retargeting.biz au investit în medie 9.000 lei pe lună pentru promovarea pe canalele online create de giganţii americani Google şi Facebook, ponderea fiind de 55% în cazul Facebook şi 45% pentru Google. „Bugetele cheltuite de clienţi sunt în creştere cu 30% faţă de 2018. Motivul acestei creşteri este reprezentat de produsele noi pe care Retargeting.biz le-a lansat împreună cu Google, precum Google Shopping sau Gmail Ads”, a subliniat el. Retargeting.biz lucrează în prezent şi la dezvoltarea unei funcţionalităţi pentru reclamele pe reţeaua YouTube, deţinută de americanii de la Google. „La ora actuala provocările sunt legate de generarea automată de conţinut video din pagina de produs. Costurile pentru randarea video-urilor sunt foarte ridicate şi lucrăm împreună cu Google la un produs care să permită randarea de milioane de video-uri la un preţ suportabil pentru clienţii din Estul Europei”, a explicat Rareş Bănescu, menţionând că Retargeting.biz se numără printre puţinele companii ce primesc suport din partea gigantului Google pentru realizarea de noi produse, suportul nefiind doar financiar, cât şi strategic. Comerţul online din România, estimat la peste 3,6 miliarde de euro în 2018, creşte anual cu o rată de minimum 30%, fiind astfel încă un potenţial de dezvoltare mare pe această piaţă. „Din perspectiva noastră, piaţa încă permite creşteri considerabile. Rata de penetrare a internetului este cu 50% mai mică decât în ţările dezvoltate din vestul Europei, rata de achiziţie online este de 45% din internauţi, în comparaţie cu 90% în Marea Britanie spre exemplu, unde comanda medie şi rata de conversie pot să se dubleze lejer în următorii ani. Dacă ţinem cont de toţi aceşti indicatori, considerăm că în următorii cinci ani piaţa locală de e-commerce poate să crească de 3-4 ori”, a spus fondatorul Retargeting.biz. Ca atare, şi piaţa de publicitate online din România va creşte tot mai mult, retailerii suplimentându-şi treptat bugetele de promovare pentru canalele online.
    Potrivit Retargeting.biz, un magazin online trebuie să aibă un buget de minimum 10.000 lei pe lună pentru investiţia în publicitate, astfel încât să poată creşte în timp. „Depinde foarte mult de nişă, sunt nişe în care investiţiile trebuie să fie mari dacă vrei să iei cotă de piaţă, în special cele care au competitori serioşi. Dacă ne uităm la zona de jucării, home & deco, mobilier, aici cred că este suficient loc de creştere pentru oricine deoarece nu există un lider detaşat al pieţei. În plus, pentru un magazin online nou, investiţiile nu se duc doar în Google/Facebook, este nevoie şi de conţinut bun, poze, plus investiţii în tehnologie, în PR, brand şi altele.”

    Nou model de tarifare

    În cazul serviciilor oferite de Retargeting.biz, costurile pentru un magazin online variază între 110 eur şi 2.500 eur/lună, în funcţie de dimensiunea site-ului şi de consumul de resurse (hardware) pe care îl are acesta.
    „Anul trecut am schimbat modalitatea de pricing. Cât am folosit varianta de preţ la performanţă (3,5% din vânzările generate) înregistram o valoare medie de aproximativ 300 euro/lună per client, însă acum, când am trecut la preţuri fixe, valoarea medie a unei facturi a scăzut la 200 euro, dar retenţia pe client a crescut foarte mult”, a precizat Rareş Bănescu. Schimbarea modelului de tarifare a clienţilor, ce a inclus şi faptul că start-up-ul nu a mai oferit pachete gratuite, a avut impact la nivelul numărului total de comercianţi online care folosesc softul Retargeting.biz, acesta reducându-se de la 3.000 la 1.000. Toate cele 1.000 de conturi active acum pe softul Retargeting.biz sunt însă plătitoare.
    „Atât achiziţia de clienţi, cât şi rata de păstrare a celor existenţi înregistrează cifre pozitive din punctul nostru de vedere, iar toate acestea se datorează modelulul de pricing care este destul de flexibil şi răspunde nevoilor clienţilor noştri.”
    În prezent, soluţia software de automatizare a proceselor de marketing dezvoltată de Retargeting.biz se adresează doar magazinelor online, însă în cursul acestui an start-up-ul va lansa şi o variantă white label pentru agenţii şi reselleri. „În momentul în care vom lansa această variantă, ne aşteptăm la o scalare a businessului mult mai rapidă atât pe piaţa locală, cât şi pe pieţele din regiune, deoarece am primit multe solicitări pentru acest lucru”, a punctat antreprenorul.

    Extindere în regiune

    Până acum, toate resursele Retargeting.biz s-au axat pe dezvoltarea produsului şi pe accelerarea pe pieţe externe, start-up-ul fiind acum prezent şi în alte cinci ţări din Europa – Bulgaria, Ungaria, Grecia, Italia şi Spania. Dintre acestea, pe lângă sediul central din Bucureşti, Retargeting.biz mai are birouri locale şi în Bulgaria şi Grecia. „Ultima intrare pe o piaţă nouă a fost în Grecia, în aprilie 2019, iar ca performanţe am ajuns deja ca 10% din clienţii Retargeting să vină din această piaţă. Este o piaţă bună pentru noi, este o piaţă în revenire, iar apetitul pentru consum şi pentru e-commerce este ridicat. Un alt avantaj este lipsa concurenţilor noştri pe acea piaţă”, a afirmat fondatorul Retargeting.biz. Intrarea pe o piaţă nouă presupune costuri de aproximativ 400.000 euro/an, în condiţiile în care primul an de funcţionare în noua ţară start-up-ul nu ia în considerare şi veniturile generate de aceasta. În cazul Greciei, am reuşit ca decembrie 2019 să fie prima lună profitabilă, deci în 6-7 luni am trecut de la un minus de 30.000 euro/lună la plus, ceea ce un real succes pentru noi.” În primele trei luni ale acestui an, Retargeting.biz are în plan să deschidă şi un birou local în Ungaria, la Budapesta, iar apoi şi în Italia sau Spania, dacă va fi posibil. „Sacrificăm orice profit pentru extinderea businessului pe plan internaţional. Pentru un start-up este foarte greu să reuşească pe pieţe noi, însă rezultatele înregistrate ne dau curaj să facem investiţii noi. La un moment dat am avut şi Polonia în porfofoliu, dar s-a dovedit o piaţă mult prea dificilă la momentul respectiv şi am decis să suspendăm activităţile pentru moment”, a menţionat el.

    „De anul acesta ne concentrăm şi pe profit”

    Până acum, start-up-ul nu s-a concentrat pe profitabilitate, ci pe investiţii, însă de anul acesta Retargeting.biz ţinteşte un profit de 25% din cifra de afaceri. „Atât în 2018 cât şi în 2019 am avut un profit de sub 5% din cifra de afaceri, în condiţiile în care în cazul unui business de tip SaaS (Software as a Service – n. red.) contribution margin-ul variază între 50% şi 70%. Din 2020 totuşi lucrurile se schimbă puţin, adică chiar dacă noi accelerăm pe dezvoltare şi pe achiziţie de clienţi noi, veniturile vor fi considerabile, ce ne va permite să avem un profit de 25% din cifra de afaceri”, a explicat antreprenorul.
    Anul trecut, Retargeting.biz a înregistrat o cifră de afaceri de 6,5 milioane lei, conform datelor preliminare, aproape dublu faţă de 2018, când veniturile totale ale start-up-ului s-au situat la circa 3,4 milioane lei. „Compania este puţin peste pragul de rentabilitate, adică am avut o marjă de profit de aproximativ 5%. Noi în anul proaspăt încheiat nu am urmărit niciodată maximizarea profitului, ci doar extinderea şi dezvoltarea produsului”, a subliniat Rareş Bănescu.
    „Cu toate acestea, rezultatele financiare înregistrate în cursul anilor 2018 şi 2019 ne-au permis să accelerăm dezvoltarea folosind fonduri proprii. În acelaşi mod vom proceda şi în anul 2020, care, conform exerciţiului de buget efectuat, apare ca fiind un an foarte bun pentru noi, în care vizăm dublarea cifrei de afaceri şi intrarea pe profit”, a completat el. Astfel, start-up-ul mizează anul acesta pe o cifră de afaceri de circa 12-12,5 milioane lei şi un profit de 2 milioane lei. Din punct de vedere tehnologic, ţintele Retargeting.biz pentru acest an sunt rescrierea produsului pe tehnologie mult mai nouă şi mai rapidă şi dezvoltarea a două noi funcţionalităţi foarte aşteptate şi cerute de clienţi – newsletter automatizat şi personalizat şi YouTube Ads. „Aceste funcţionalităţi vor fi livrate în cursul anului 2020, unul la finalul trimestrului II, iar altul la finalul trimestrului IV.”
    În prezent, echipa Retargeting.biz numără 35 de persoane, ce au diferite naţionalităţi – română, greacă, bulgară, italiană, plus Republica Moldova. Echipa este formată în principal din programatori, persoane specializate în suport pentru clienţi sau în management. „Anul acesta aşteptăm o creştere a personalului cu 25%, până la 45 de colegi, în principal prin angajarea în Italia sau Ungaria şi prin creşterea echipei de customer success (suport pentru clienţi – n. red.).”