Deşi este un politician cu o mare putere, Viktor Orban are, în acte, o avere deosebit de modestă. Însă afacerile prietenilor şi aliaţilor săi politici prosperă mai ales de când premierul Ungariei a stabilit ca obiectiv strategic aducerea unor părţi cât mai mari din sectoarele economice strategice în mâini maghiare. Exemple în acest sens sunt oligarhul Lorinc Meszaros şi omul considerat mâna sa dreaptă Gellert Jaszai. Ambii sunt personaje importante la compania 4iG, care a achiziţionat operaţiunile din Ungaria ale Digi.
4iG este unul dintre cei mai mari operatori IT şi de telecomunicaţii din Ungaria, este condusă de Gellert Jaszai, apropiat al partidului de guvernământ Fidesz şi îl are printre acţionari pe Lorinc Meszaros, considerat cel mai bogat om din Ungaria, prieten din copilărie al lui Viktor Orban şi, spun unii, omul care face afaceri pentru Orban. Meszaros a deţinut câţiva ani 4iG, timp în care compania a fost preferata guvernului în contractele cu statul maghiar. De altfel, în general companiile omului de afaceri au întâietate la licitaţiile statului. Meszaros i-a cedat anul trecut controlul asupra 4iG lui Jaszai, CEO-ul companiei. Unii observatori spun că tranzacţia a fost făcută la îndemul lui Orban pentru a permite companiei să se extindă prin achiziţii, inclusiv prin cumpărarea unor active ale subsidiarei maghiare a Deutsche Telekom. Încercarea de a achiziţiona aceste operaţiuni a eşuat în cele din urmă, potrivit bne IntelliNews.
Presa locală şi străină a vehiculat câteva ipoteze privind cauza eşecului. Una este că afacerea a fost blocată de Comisia Europeană, care nu ar fi acceptat ca T-Systems sau datele sensibile pe care aceasta le deţine, cum ar fi informaţii legate de alegeri, să ajungă în mâinile cuiva din cercul de apropiaţi ai lui Orban. O altă cauză ar fi neînţelegeri legate de preţ. Gellert Jaszai a fost preşedintele fondurilor Opus şi Konzum, prin care Meszaros a deţinut până anul trecut participaţia majoritară la 4iG.
Din 2010, de când este premier, Orban a identificat patru sectoare considerate strategice în care, a spus el, peste 50% din afaceri trebuie să ajungă „în orice mod“ în mâini maghiare. Aceste sectoare sunt cel bancar, al energiei, retailul şi media. Ţinta a fost deja atinsă în sectorul bancar şi în cel media. În primul, obiectivul a fost uşor de îndeplinit deoarece OTP, cea mai mare bancă din ţară, este deţinută pe plan local. Însă acolo guvernul Orban duce o altă luptă, aceea de a crea jucători locali controlaţi de stat sau de aliaţii partidului de guvernământ suficient de puternici pentru a concura direct cu OTP.
Instituţia de credit condusă de Sandor Csanyi a căutat să se extindă în ultimii ani prin achiziţii internaţionale şi a finanţat unele operaţiuni de afaceri ale lui Lorinc Meszaros. Acesta, în schimb, are interese de afaceri puternice la MKB-Takarekbank-Budapest Bank, grupul bancar recent creat cu ajutorul statului care ar putea fi considerat concurentul direct al OTP. Csanyi şi Orban, cândva prieteni apropiaţi cu pasiuni comune, cum ar fi fotbalul, au acum o relaţie ambivalentă. Meszaros, instalator de profesie, a fost primarul satului Felcsut, unde Orban şi-a petrecut copilăria şi unde acesta a construit un stadion de fotbal monumental. Anul acesta, Orban a adăugat IT-ul şi telecomunicaţiile pe lista sectoarelor strategice în care Ungaria va încerca până la sfârşitul deceniului să majoreze ponderea ocupată de companiile deţinute de investitori locali la peste 50%.
Meszaros a jucat un rol important şi în ambiţiile lui Orban pentru sectorul energetic. Fondul său Opus Global a vândut în decembrie 2019 participaţia de 73% pe care o deţinea la Matrai Eromu, o uriaşă termocentrală neprofitabilă pe cărbune, către compania energetică de stat MVM, care a devenit astfel singurul proprietar. Opus a cumpărat participaţia la Matra în 2018, în parteneriat cu compania de utilităţi cehă EPH de la companiile germane RWE şi EnBW. Câteva zile mai târziu, Opus a acceptat să achiziţioneze acţiunile deţinute de partenerul ceh la Matra. Opus a vândut termocentrala după ce premierul a acceptat planurile UE de reducere a emisiilor poluante.
Astfel, retehnologizarea Matra pentru îndeplinirea obiectivelor europene, cu un cost estimat la un miliard de dolari, va fi plătită din bugetul statului şi nu de Meszaros.
În noiembrie 2019, Opus a anunţat intenţia de a cumpăra distribuitorul regional de energie Titasz de la E.On, tot din Germania, şi că intenţionează să se extindă în regiune, inclusiv prin achiziţii în România. MVM, care deţine centrala nucleară de la Paks, este deja prezentă pe mai multe pieţe străine, printre care Polonia, Bulgaria, Cehia şi Austria, potrivit Reuters.
O politică expansivă are şi cel mai mare grup de petrol, gaze şi rafinare din Ungaria, Mol, la care acţionar este şi statul ungar. Operaţiunile de furnizare de gaze naturale către populaţie sunt controlate sau deţinute aproape în totalitate de stat.
În retail, companii maghiare au preluat în 2012 zeci de magazine ale unor lanţuri străine care s-au retras din ţară.
Acum, guvernul vrea ca în zece ani să vadă pe rafturile magazinelor 80% din alimentele produse şi procesate în Ungaria.
În sectorul media, aliaţii partidului de guvernare sunt mai puternici ca oricând, fiind ajutaţi în acest sens de instituţiile de control ale statului, dominate de oamenii lui Orban. MÈsz·ros deţine o serie de canale de televiziune pro-guvernamentale şi ziare locale.
Potrivit declaraţiei de avere completată în ianuarie, Orban nu are economii, averea sa incluz‚nd casa din satul natal Felcsut şi un apartament în Budapesta. Premierul maghiar are datorii restante de 882.000 forinţi (2.475 euro) dintr-un împrumut din 2002 în valoare de 20 de milioane de forinţi (56.200 euro) luat împreună cu soţia sa. Un politician de opoziţie, Viktor Szigetv·ri, a evaluat în 2016 averea lui Orban la 750 de milioane de dolari.