“Eu cred ca va fi o crestere economica si rata somajului va
incepe sa se reduca si sa creasca ocuparea. Cred ca acest lucru va
incepe sa se intample chiar din luna mai”, a declarat Bian.
Presedintele ANOFM a precizat ca estimarile se bazeaza pe numarul
de locuri de munca comunicate de catre companii.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Competitia pe piata canalelor de film nu a fost usoara, insa
Pro Cinema este singurul canal romanesc dedicat filmelor,
serialelor si documentarelor legate de profilul postului, iar la
scurt timp de la lansare aveam locul nostru bine consolidat pe
piata si stiam deja cum trebuie sa ne pozitionam”, spune Lucia
Antal, directorul executiv al Pro Cinema. Practic, la doar un an de
la lansare, Pro Cinema a ajuns lider al nisei canalelor de film,
pozitie pe care si-o mentine si astazi, dupa sase ani de existenta
pe piata. Ideea de a infiinta un canal de televiziune dedicat
exclusiv cinefililor a aparut in primavara anului 2003, iar peste
un an s-a lansat pe piata primul post romanesc dedicat iubitorilor
de film.
In momentul de fata, Pro Cinema detine peste o treime din piata
canalelor de film si inregistreaza audiente cu 64% mai mari fata de
principalul sau competitor – Hallmark. De asemenea, potrivit
datelor Gfk Romania, in topul celor mai vizionate 100 de filme ale
ultimului an, 99 au fost difuzate de Pro Cinema.
Reteta Pro Cinema a constat intr-un mix de concepte si genuri,
care sa se plieze pe o gama cat mai extinsa de preferinte
cinematografice. “Filmul de 10”, spre exemplu, este cel mai
puternic si mai popular dintre subbrandurile Pro Cinema, urmat de
“Comedia in esenta tare” si serialele de actiune. Una dintre
figurile importante cu care se asociaza Pro Cinema este Cristian
Tudor Popescu, care prezinta in fiecare sambata emisiunea
“CineTePrinde”.
Nici filmul romanesc nu este neglijat, Pro Cinema fiind singurul
canal de profil care se implica in promovarea cinematografiei
romanesti. “Noi consideram ca filmele romanesti au un potential
foarte mare si din aceasta cauza am incercat sa le acordam atentia
pe care o merita”, spune Lucia Antal. Promovarea se refera atat la
filmele romanesti devenite clasice – precum seriile “BD” si
“Liceenii” -, cat si la productiile recente, precum “California
Dreamin’ (nesfarsit)” al lui Cristian Nemescu sau “A fost sau n-a
fost?”, regizat de Corneliu Porumboiu.
Filmele si programele sunt astfel alese incat sa atraga atentia
unei categorii foarte importante de public – telespectatorul tanar,
cu o educatie peste medie si pasionat de filme.
Rezultatele de pana acum ii incura-jeaza pe reprezentantii Pro
Cinema sa gandeasca perioada urmatoare in termeni de expansiune.
“Viitorul se doreste a fi unul de crestere si dezvoltare, atat
pentru canal – prin programe noi si, eventual, productii cu
specific de cinema -, cat si prin declinari ale acestuia”, mai
spune Antal.
Pro Cinema face parte din compania Pro TV S.A., liderul pietei
locale de televiziune, care mai include si posturile de televiziune
Pro TV, Acasa, Pro TV International, Sport.ro si MTV Romania. Anul
trecut, compania a reusit sa obtina un profit operational de 38,51
de milioane de dolari, iar cifra de afaceri a fost de 176 de
milioane de dolari.
“Acum sase luni, mi-am schimbat televizorul cu tub catodic pe
care il aveam de zece ani cu un LCD. A fost ca atunci cand am
trecut de la Dacie la Ford”, marturiseste Razvan, un brasovean de
40 de ani, care spune ca acum “claritatea imaginii este
incredibila”, iar inlocuirea televizorului i-a marit spatiul din
sufragerie. In plus, pretul de achizitie al noului aparat a fost
putin mai mic decat cel al smartphone-ului sau, Nokia N97.
Rata de inlocuire a televizoarelor cu tub catodic cu
televizoarele LCD si plasma a crescut spectaculos, apreciaza
oficialii LG, iar “vanzarile inregistrate in aceste segmente
dovedesc inclinatia consumatorilor catre tehnologii noi.
“Consumatorii romani au inceput sa prefere televizoare performante
cu design atragator, pe care sa il poata integra mai armonios in
decorul locuintei.” Factorul pret conteaza insa la fel de mult, mai
ales pe vreme de criza. Pretul mediu pentru un televizor este de
aproximativ 1.900-2.000 de lei, potrivit estimarilor LG, care
detine o cota de piata de 25,5% in segmentul de televizoare LCD si
o cota de 43% in segmentul de televizoare cu plasma.
In prezent, un televizor compatibil cu transmisia TV in format
de inalta definitie (HD) a ajuns sa coste si mai putin de 1.000 de
lei, devenind astfel mai ieftin decat un laptop sau un smartphone
performant. Iar televizoarele si mai performante, cu o rezolutie
mai ridicata a imaginii (de tipul Full HD) au ajuns sa coste si mai
putin de 1.600 de lei, generand astfel vanzari mai mari in ciuda
recesiunii, care a determinat o restrangere a cheltuielilor de
consum. “Scaderea preturilor de fabricatie ale unor produse IT a
facut ca, la ora actuala, o multime dintre produsele care in urma
cu cativa ani erau inaccesibile sa fie la indemana cumparatorilor”,
afirma Dragos Salamac, team leader in cadrul BenQ Romania.
“Consider ca aceasta tendinta se va pastra si in urmatorii ani,
alaturi de scaderea duratei de inlocuire a produselor si de
orientarea catre produse eco. Este posibil ca in urmatorii ani sa
vedem o evolutie spectaculoasa a produselor bazate pe tehnologii de
tipul LED si 3D.”
Cand lucrurile mergeau bine si aveam cresteri mari, nu era o asa
mare problema ca ne comunicam rezultatele financiare inainte de a
deveni date publice”, reflecteaza Bogdan Georgescu, managing
director al Colliers International, liderul pietei de consultanta
imobiliara potrivit ultimelor informatii publice – cele din 2008.
In vremurile bune ale pietei, compania isi comunica rezultatele la
inceputul primaverii si acelasi lucru era valabil si pentru
celelalte filiale ale marilor nume internationale din segmentul de
profil.
Dupa cum era de asteptat, 2009 s-a tradus in vremuri grele
pentru companiile de consultanta imobiliara: majoritatea au redus
mult din personal, iar unele s-au confruntat cu plecarea unor
consultanti cu experienta. “2009 a fost mai rau decat ne gandeam,
dar cred ca a trecut cu bine”, declara Oana Iliescu, co-managing
director al DTZ Echinox. Compania este singura din top 5 care si-a
comunicat rezultatele inregistrate anul trecut, respectiv reducerea
cifrei de afaceri de la 5,6 mil. euro la trei milioane. Dintre cei
ce nu erau in top, singura companie care si-a comunicat rezultatele
este Regatta, cu o reducere de la cinci milioane de euro la 2
milioane. “2009 a fost un an foarte prost pentru toata lumea. Mult
mai slab decat 2007 si 2008”, comenteaza directorul Colliers,
companie care a trecut si printr-o serie importanta de plecari:
Horatiu Florescu, Monica Barbu si ulterior Gabriel Chimisliu,
directorii departamentelor de birouri, retail si industrial, au
parasit firma si au acum o noua companie, The Advisers Knight
Frank.
“Eu sunt multumit cu ce am facut anul trecut. Nu am plecat cu
clientii dupa noi si mult mai important, la sfarsitul anului nu a
trebuit sa aduc bani de acasa”, afirma Horatiu Florescu, presedinte
si CEO al nou-formatei companii. Anul trecut n-a adus rezultate mai
slabe pentru toate firmele de profil. Desi segmentul rezidential a
fost cel mai lovit de criza, cu companii care si-au inchis sau
si-au redus drastic echipele departamentelor de rezidential, au
existat cresteri chiar si aici. “Ne-am dus acolo unde erau banii,
am furat din cota agentiilor de cartier si a celor care s-au
retras”, spune Valentin Ilie, CEO si actionar al Coldwell Banker
Affiliates of Romania.
Potrivit lui Ilie, compania a inregistrat anul trecut afaceri de
3,6 milioane de euro, cea mai mare parte venind din activitatea de
brokeraj, in special in segmentul rezidential. “Avem 6.000 de
vizionari de proprietati pe luna si am incheiat anul trecut cu
aproape 1.000 de tranzactii. Prin Prima Casa au fost aproximativ 70
de contracte din cateva mii in Capitala. E piata pentru noi”,
explica reprezentantii Coldwell Banker intentiile de dezvoltare pe
segmentul rezidential.O crestere care a apropiat-o de plutonul
primilor cinci a avut si Retail Group, un nume relativ nou, devenit
mai cunoscut dupa ce a intermediat inchirierea fostului Media
Galaxy din Unirea Shopping Center Bucuresti catre retailerul
spaniol Inditex, care a deschis aici primul magazin stradal Zara
din Romania. “Am avut afaceri de 2,36 milioane de euro, in special
din contracte mai vechi incasate anul trecut, precum Jupiter City
din Pitesti sau contractul cu Cocor”, explica Ilan Laufer, general
manager si actionar majoritar al companiei.
“Desi estimarile initiale indicau o crestere moderata, acest
prim trimestru a inceput in forta, prin intrarea unor jucatori in
mediul online. Comertul electronic ramane un domeniu cu potential
de crestere”. Spune Carmen Sebe, directprul executiv al Gecad
ePayment.
Prin platforma de plati a Gecad, au fost procesate 575.000 din
cele 603.437 de tranzactii, valoarea lor ajungand la 30,25 de
milioane de euro.
|n primele trei luni ale lui 2010, valoarea medie a unei
tranzactii a fost de 52 de euro, in scadere fata de perioada
similara a anului trecut, cand valoarea inregistrata a fost de 77
de euro. Motivul ar fi, pe de-o parte, intrarea unor noi jucatori
cu produse si servicii cu valori mai mici, dar si faptul ca
majoritatea firmelor si magazinelor onlone au oferit promotii.
Cele mai comercializate produse online in aceasta perioada sunt
de telecom, turism, servicii, plata utiliattilor, retail si
divertisment. Cea mai spectaculoasa crestere a numarului de
tranzactii s-a inregistrat in domeniul turismului – cu 270% mai
mult fata de anul trecut. O evolutie buna au inregistrat si
domeniile telecom, plata utilitatilor si divertisment unde,
comparativ cu anul trecut, numarul tranzactiilor a crescut cu 230%,
178% si respectiv 160%.
E de-ajuns sa vezi incasarile peliculelor 3D pentru a intelege
de ce producatorii si distribuitorii sunt gata de orice pentru ca
filmele sa le fie innobilate cu aceasta eticheta aducatoare de
atentie si de profit. Din nefericire pentru spectator, uneori 3D
este aproape o pacaleala: tratamentul tridimensional se aplica dupa
terminarea filmarilor, printr-un procedeu care confera o falsa
aparenta de profunzime imaginilor filmate dupa metoda clasica.
Un exemplu de astfel de film, a carui premiera romaneasca este
programata pentru 16 aprilie, este “Infruntarea titanilor”, cu Sam
Worthington in rolul semizeului Perseu, implicat intr-o confruntare
la nivel inalt (mitologic) intre Zeus si Hades. Multitudinea de
monstri, caii inaripati si frizura colcaitoare a Meduzei nu li s-au
parut suficiente producatorilor, asa ca decizia celor de la Warner
de a tridimensionaliza aventurile lui Perseu a fost luata foarte
repede – un compromis de care va suferi si asteptatul “Harry Potter
si Talismanele Mortii: Partea I”, cu premiera programata pentru 26
noiembrie.
Unul dintre cei mai vajnici detractori ai aceste metode este
chiar James Cameron, care a trebuit sa astepte ani de zile pentru
ca tehnologia sa se dezvolte suficient de mult pentru ce voia sa
faca in “Avatar”. “Dupa <Toy Story> au aparut alte zece filme
realizate pe calculator, pentru ca toata lumea credea ca succesul
venea din noua tehnologie si nu din personajele cuceritoare si
realizate magnific”, a declarat James Cameron, citat de
Deadline.com. “Toy Story” (1995) al Walt Disney Pictures/Pixar,
regizat de John Lasseter, a fost primul film de animatie realizat
in intregime pe calculator.
“Acum, lumea converteste filmele de la 2D la 3D, ceea ce noi nu
am facut, si se asteapta la acelasi rezultat, cand de fapt nu fac
decat sa actioneze impotriva universalizarii 3D, prin scoaterea pe
piata a unor produse inferioare”, a mai comentat Cameron.
Romanii nu sunt nici pe departe la fel de familiarizati si
dependenti de asigurari precum sunt alte natii europene, iar cei
mai multi se rezuma la asigurari cat mai simple, in care riscurile
sunt limitate. Sau la cele obligatorii, precum polita de raspundere
civila auto ori asigurarile obligatorii de locuinte, care ar urma
sa fie introduse in piata de la 1 iulie. Practic, vorbim de o piata
cu un grad de penetrare foarte redus in ciuda potentialului
teoretic enorm. In prezent, ponderea primelor brute subscrise in
raport cu produsul intern brut este sub 1%. Prin comparatie,
Germania, spre exemplu, are peste 3%.
Anul trecut, cand riscul sau investitiile de orice fel
devenisera subiecte tabu si toata lumea era sfatuita sa “stea pe
cash”, asigurarile traditionale pareau singurele care mai puteau
atrage clienti si, de altfel, erau si mai usor de inteles. Cu toate
acestea, datele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) arata
o reactie surprinzatoare – in timp ce volumul primelor brute
subscrise pe clasa de asigurari de viata traditionale a scazut cu
aproape 22% fata de anul 2008, politele legate de fonduri de
investitii au inregistrat o crestere neasteptata de 8,59%, cea mai
mare crestere dupa asigurarile de accidente.
Rezultatele bune pe care le-a inregistrat acest segment anul
trecut au dat curaj asiguratorilor, care s-au grabit sa lanseze
oferte cat mai atragatoare. “Revirimentul treptat al acestei piete
va fi sustinut, in plus, de lansarea unor noi tipuri de produse de
acest fel, care ofera clientilor mai multe garantii. Acest lucru se
intampla deja cu mai multi jucatori din piata ce lanseaza astfel de
produse. Noi, spre exemplu, ne pregatim sa lansam in curand un nou
produs cu componenta investitionala, cu garantii”, spune Cornelia
Coman, directorul general al ING Asigurari de Viata.
Aceasta categorie a produselor de investitie a cumulat 12% din
portofoliul de asigurari incheiate anul trecut la ING. In
dezbaterea care dureaza inca de cand au fost introduse in piata,
despre beneficiile produselor cu componenta investitionala,
comparativ cu cele traditionale, asiguratorii au incercat de
fiecare data sa militeze pentru primele, principalul argument fiind
flexibilitatea acestora. In primul rand, clientul poate alege
contributia pe care doreste sa o investeasca, nivelul rezultatului
asteptat si al riscului investitional, iar ulterior poate modifica
parametrii produsului. In al doilea rand, are control direct asupra
investitiilor, iar beneficiile obtinute la sfarsitul contractului
sunt neimpozabile.
“La nivelul intregii piete, putin peste 70% dintre companii au
dat anul trecut salarii mai mari decat in 2008”, spune Ruxandra
Stoian, partener in cadrul companiei de consultanta
PricewaterhouseCoopers. Daca pana anul trecut cele mai darnice
companii erau cele din sectorul financiar-bancar, in 2009 au fost
detronate nu numai de un domeniu, ci de trei – farma, industrie si
IT. Potrivit studiului HR Barometer, realizat de
PricewaterhouseCoopers in luna decembrie 2009, 85% dintre
companiile farmaceutice au acordat majorari salariale anul trecut.
Angajatii acestor companii au fost printre cei mai protejati din
intreaga piata si in ceea ce priveste politicile de concedieri, in
conditiile in care companiile de profil nu au fost atat de puternic
lovite de criza incat sa fie nevoite sa trimita oameni acasa.
Urmatoarele categorii de angajati care in 2009 au castigat mai
bine decat in 2008 au fost cei din industrie si IT. In ceea ce
priveste salariile din sectorul financiar, doar 60% dintre
angajatori au aprobat mariri. Fata de anii trecuti, cand erau
considerate exceptionale cazurile in care salariile erau inghetate
de la un an la altul, diferenta este destul de mare. “A avut loc o
trecere brusca a sectorului financiar de la vedeta cresterilor
salariale la o zona mai degraba moderata din acest punct de vedere.
Anul trecut a fost pentru prima oara cand s-a intamplat acest
lucru”, observa Ruxandra Stoian.
In mod evident, majorarile mentionate in barometrul
PricewaterhouseCoopers nu au fost aplicate la nivel general, ci in
mod selectiv, fie ca instrument de retentie, fie sub forma unor
bonusuri de performanta pentru o anumita parte a angajatilor.
Tot selectiv au fost acordate si beneficiile extrasalariale,
precum tichetele de masa sau accesul la masina si telefonul de
serviciu. In companiile din sectorul financiar, spre exemplu,
directorii de resurse umane au eliminat tichetele de masa acordate
managerilor, insa le-au pastrat pe cele pentru restul angajatilor.
De asemenea, o companie din zece a renuntat la asigurarea de viata
sau accident, iar accesul nelimitat la masina si telefonul de
serviciu au devenit din 2009 limitate.
Interesant este si faptul ca primele anuale traditionale, precum
al 13-lea salariu, prima de Craciun, Paste sau de concediu au ramas
in pachetele celor mai multi angajatori si vor continua sa ramana
si in 2010. Unii angajatori au reusit sa pastreze intacte pachetele
de beneficii extra in urma renegocierii cu furnizorii. Acestia au
fost de acord sa ofere reduceri mai mari companiilor daca urmau sa
fie promovate in randul angajatilor. Alti angajatori au preferat sa
blocheze angajarile noi si sa reduca, astfel, o serie de costuri
suplimentare.
In ciuda crizei, romanii au scos din buzunare anul trecut mai
mult cu 6% pentru produsele alimentare si “de rasfat”, de gen
cafeaua, dupa cum se arata intr-un studiu realizat de GfK Romania.
Motivul pentru care am platit mai mult este legat in special de
inflatie. In prima jumatate a anului, avantul pentru cumparaturi a
fost mai mare, dar s-a diminuat in a doua parte a anului. “Dupa un
prim avant curajos, in a doua jumatate a anului comportamentul de
cumparare al gospodariilor a fost unul mai temperat. Cresterea
valorii platite la un act de cumparare fata de a doua jumatate a
anului 2008 a fost de doar 3%, pe fondul unei usoare cresteri a
frecventei de cumparare”, a declarat Raluca Raschip, director
departament in cadrul GfK Romania.
Cititi mai multe pe www.gandul.info