BusinessMagazin

Tag: statistica

  • Noua economie a dragostei: numărul de căsătorii a scăzut cu 40%

    Anii ’90 sunt foarte diferiţi de perioada actuală, sub raport istoric, demografic şi mai ales la nivel de opţiuni ale populaţiei. Natalitatea a scăzut vertiginos, la fel şi numărul casătoriilor, iar rata divorţului este în creştere chiar, deoarece oamenii au învăţat că există şi această opţiune şi în cazul unor incompatibilităţi se pot despărţi oficial“, explică Adina Nanu, psihoterapeut în cadrul Psihopedia Center (www.psihopediacenter.ro).

    Datele de la Institutul Naţional de Statistică sunt limpezi şi confirmă spusele Adinei Nanu.

    Dacă în anul 1990 peste 190.000 de români decideau să spună DA în faţa lui Dumnezeu şi a stării civile, anul trecut numai 118.000 au mai făcut acest pas. Practic, într-un interval de circa 25 de ani numărul celor care credeau în căsnicie s-a redus cu 40%. 

    În timp ce grupul celor care încă mai cred în sintagma „până când moartea ne va despărţi“ devine tot mai select, cei care au văzut că lucrurile sunt un pic diferite şi au luat calea divorţului este oarecum constant. Dacă în 1990 erau înregistrate aproape 33.000 de divorţuri, anul trecut numărul acestora a fost de 27.000. Paradoxal, de la începutul anilor 2000, maximul numărului de divorţuri a fost înregistrat în intervalul 2007-2008, cei mai buni ani pentru economia locală.

    În acest context merită pusă o întrebare: este noţiunea de familie este complet perimată sau deja asistăm la naşterea unei noi specii de familie?

    „Nu credem că noţiunea de familie a fost deteriorată, vorbim doar de o adaptare a conceptului în funcţie de specificul perioadei în care trăim. În anii ’90, noţiunea de familie presupunea neapărat oficializarea relaţiei de cuplu, structural, la nivelul membrilor familiei existau relaţii ierarhice, puteam vorbi despre subsistemul părinţilor şi cel al copiilor, graniţele erau destul de bine delimitate. În perioada actuală, sistemul familial s-a adaptat şi el modificărilor aduse la nivel de personalitate şi opţiuni generate de schimbările sociale şi economice. Căsătoria nu mai este obligatorie «social», sunt acceptate mult mai uşor de către ceilalţi familiile formate din cupluri necăsătorite, care au şi copii“, crede Andreea Sultan, la rândul său psihoterapeut în cadrul Psihopedia Center.

    Sultan nu este de părere că familia de azi este mai puţin puternică, ci poate doar puţin diferită faţă de acea imagine perfectă, de fotografie, cu care societatea se obişnuise în perioada de dinainte de ’90. Este o familie mai realistă.
    „Odată cu modificările la nivel de rol, relaţiile din cadrul familiei s-au schimbat, poate şi pentru că s-au flexibilizat credinţele legate de familie ale membrilor acestora. Pentru că la nivel de expunere lucrurile stau diferit, există această percepţie cum că acum noţiunea de familie nu mai e la fel de solidă, însă ceea ce se vede acum nu este numai o imagine pe care familia din socialism o transmitea către ceilalţi, acea imagine de perfecţiune. Acum, oamenii sunt mai puţin cenzuraţi, pot lua decizii şi le pasă mai puţin dacă societatea îi va stigmatiza sau eticheta în funcţie de alegerile lor“, crede Sultan.

  • Miliardarul care vrea salarii mai mari pentru profesori. E dispus să le dea bani din propriul buzunar

    Miliardarul Jim Simons, matematician şi fondatorul fondului Renaissance Technologies, nu este mulţumit de felul în care guvernul american îşi răsplăteşte profesorii şi a hotărât să facă ceva în privinţa asta, informează Business Insider.

    Simons oferă 15.000 de dolari în plus unor profesori norocoşi care predau matematică şi ştiinţe (chimie, fizică etc). “Le dăm bani în plus, 15.000 de dolari pe an. Avem 800 de profesori din New York înscrişi în acest program. Anul următor, numărul va creşte la 1.000, ceea ce înseamnă 10% dintre profesori de matematică şi ştiinţe din sistemul şcolar public din New York”, a spus Jim Simons.

    Potrivit Centrului Naţional de Statistică arată că profesorii din Statele Unite sunt plătiţi în medie cu 56.383 de dolari anual, cu 1.3% mai puţin decât media de acum 13 ani.

    Jim Simons, în vârstă de 77 de ani, are o avere estimată la 14 miliarde de dolari, potrivit Forbes.

  • Un român, un bulgar şi un austriac au vrut să-şi facă plinul de benzină. Ce surpriză au avut când s-au uitat pe bonul fiscal

    Această situaţie întâlnită în România pare subiectul unui banc, însă ete pur şi simplu o parte din realitatea în care trăim.

    Un român, un bulgar şi un austriac au vrut să-şi facă plinul de benzină. Ce surpriză au avut când s-au uitat pe bonul fiscal

  • A plecat la 18 ani din ţară şi a reuşit să se impună în Silicon Valley

    Anda Gânscă a plecat la 18 ani din Cluj-Npoca pentru a studia la Stanford. După absolvire, a creat o aplicaţie de analiză statistică despre care presa internaţională spune că va revoluţiona pieţele globale ale publicităţii şi ale media online.

    Voiam să studiez în străinătate, am găsit prin Google Search 15 universităţi din toată lumea şi am aplicat la toate“, îşi aminteşte Anda Gânscă, CEO – ul platformei sociale pentru opinii Knotch, modalitatea prin care şi-a hotărât destinul, în Cluj-Napoca, la 18 ani. Opt ani mai târziu, tânăra îşi conduce maşina spre biroul ei din Silicon Valley, acordând în acelaşi timp la telefon interviul pentru Business Magazin în română, cu o combinaţie de accent ardelenesc şi american.

    Este una dintre zilele ei aglomerate, în care seara pleacă spre New York, unde se află cel de-al doilea birou al companiei. Gânscă este CEO-ul Knotch, start-up pe care l-a fondat în 2012 împreună cu o prietenă şi care a revoluţionat modalităţile de măsurare a efectului generat în rândul publicului de conţinutul media. Veniturile companiei nu sunt publice, iar Gânscă este discretă în ce priveşte cifrele legate de aceasta, din cauza clauzelor de confidenţialitate convenite împreună cu partenerii implicaţi, însă publicaţiile internaţionale vorbesc despre o finanţare de 1,5 milioane de dolari de la Universitatea Stanford şi  companiile de investiţii Great Oaks Venture Capital şi Greylock Partners obţinută în 2013.

    Anul acesta, platforma a mai obţinut o finanţare de 4 milioane de dolari de la aceiaşi investitori, la care s-a adăugat şi banca de investiţii Allen & Company, potrivit Crunch Base. Tânăra povesteşte că, în urma aplicaţiilor sale din 2007 (anul când a absolvit liceul în Cluj-Napoca), a fost acceptată la mai multe universităţi din Statele Unite ale Americii, însă prima sa opţiune era studiul filosofiei în cadrul universităţii Brown. Un telefon primit de la o profesoară a universităţii Stanford din California a determinat-o să îşi schimbe alegerea iniţială.

    „Asta este o şcoală de antreprenori, tu eşti antreprenor, trebuie să vii aici”, îşi aminteşte ea discuţia avută cu profesoara, de la care primise de altfel primul telefon din SUA. Pasionată de informatică şi de matematică de când se ştie, la Stanford a descoperit o nouă disciplină: statistica. „Când m-am dus la primul curs avansat de statistică, eram singura studentă din sală pasionată de ce ne povestea profesorul, aşa că am hotărât că trebuie să fac ceva în sensul acesta”. A început cu Stanford U.S. – Russia Forum, un forum la conceperea căruia a lucrat în timpul unui semestru de studii la Moscova şi care avea scopul de a găzdui schimbul de idei dintre ruşi şi americani. Nu a durat mult timp pentru ca ideea Knotch să se materializeze, iar după absolvire, în 2011, Gânscă era pregătită de antreprenoriat, după cum anticipase şi profesoarea ce o invitase.

    A început să se uite la piaţă „cu ochiul unui investitor” şi a realizat că în acel moment nu există modalităţi eficiente de a strânge date, în contextul în care discuţiile despre big data sunt din ce în ce mai populare. Cu ajutorul unui avocat, dar şi după ce a scris un plan de afaceri de 150 de pagini şi a zburat în România pentru a discuta cu ambasada, a reuşit să îşi obţină viza E2 necesară şi statutul de antreprenor în SUA.

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primul trimestru cu 12,6%

    Astfel, sosirile au ajuns la 1,6 milioane, iar înnoptările la 3,21 milioane.

    “Din numărul total de sosiri, sosirile turiştilor români în structurile de primire turistică cu funcţiuni de cazare au reprezentat în trimestrul I 2015 77,9%, în timp ce turiştii străini au reprezentat 22,1% , ponderi apropiate de cele din trimestrul I 2014. În ceea ce priveşte sosirile turiştilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deţinut-o cei din Europa (76,8% din total turişti străini), iar din aceştia 83,0% au fost din ţările aparţinând Uniunii Europene”, arată INS, într-un comunicat.

    Durata medie a şederii a fost în perioada analizată de 2 zile, atât la turiştii români cât şi la cei străini.

    Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au provenit din Italia (41.600), Germania (38.400), Israel (28.900), Franţa (24.500) şi Regatul Unit (22.800).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în trimestrul I de 1,64 milioane, în creştere cu 12,4%.

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au însumat 2,81 milioane, în creştere cu 10,6%.

  • Afacerile din comerţ au crescut în primul trimestru cu 3%

    Evoluţia a fost influenţată de creşterea vânzărilor de produse alimentare, băuturi şi tutun (de 8,5% serie brută) şi comerţului cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (3,7%). Vânzările de produse nealimentare au scăzut cu 1,6%.

    În martie, afacerile din comerţul cu amănuntul au crescut faţă de luna precedentă ca serie brută cu 13,6% şi a scăzut ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 1,6%. Faţă de martie 2014, indicatorii sunt mai mici cu 0,2%, respectiv 0,5%.

     

  • După o carieră de 19 ani la KPMG a ajuns să coordoneze 400 de angajaţi

    “Statisticile ne arată că, în mediul de afaceri contemporan, există diferenţe în funcţie de gen, vârstă şi de multe alte criterii. Valorile sunt mai greu de inclus în statistici. Eu cred în valorile, inclusiv morale, şi în cultura mediului în care trăim, nu în etichete şi stereotipuri. Cred că o schimbare trebuie făcută pentru ce poate aduce ea bun, pentru progres corect, nu de dragul de a «îndrepta» numerele. Schimbările pe care mi le doresc sunt cele menite să ne facă să trăim, să acţionăm şi să evoluăm cu mai multă compasiune, bunătate, empatie şi sensibilitate“, spune Aura Giurcăneanu.

    Coordonează şi Centrul Audit Delivery Academy (ADA) al KPMG România, care permite departamentelor profesionale să externalizeze o parte din activităţi; centrul din România este singurul de acest fel din regiune.

    Este responsabilă şi de Şcoala de Afaceri KPMG, un program cu o durată de doi ani, adresat studenţilor interesaţi de o carieră în audit. Astfel, Aura Giurcăneanu coordonează direct şi indirect peste 400 de colegi.

    Şi-a început cariera în cadrul KPMG în 1996, la 25 ani. După o perioadă în care a lucrat la birourile din Marea Britanie în grupul pentru Standardele Internaţionale de Raportare Financiară (IFRS) şi o perioadă petrecută la KPMG Audit în Franţa, s-a întors în România.

    A studiat în România (ASE, REI), Franţa (IAE Lille) şi SUA (Harvard), este membră a Asociaţiei Experţilor Contabili Certificaţi (ACCA) din Marea Britanie, a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi din România (CECCAR) şi a Camerei Auditorilor Financiari din România.

  • INS a revizuit în scădere avansul PIB de anul trecut, de la 2,9% la 2,8%

    Astfel, valoarea PIB pentru anul trecut, ca serie brută, a fost revizuită de la 669,5 miliarde lei la 666,63 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,8% faţă de anul precedent, cu 0,1 puncte sub primele estimări ale INS.

    Pentru ultimul trimestru din 2014, PIB este estimat la 197,06 miliarde lei preţuri curente, în scădere cu 0,88% faţă de datele anterioare (când se situa la 198,83 miliarde lei). Creşterea în termeni reali comparativ cu perioada similară din 2013 a fost de 2,7%, în urcare cu 0,1 puncte procentuale faţă de primele estimări.

    Ca serie ajustată sezonier, datele au fost revizuite în scădere pentru valoarea PIB în trimestrul IV, de la 169,5 miliarde lei la 168,18 miliarde lei, însă creşterea faţă de trimestrul precedent a urcat cu 0,2 puncte faţă de primele date provizorii, de la 0,5% la 0,7%, iar faţă de ultimul trimestru din 2013 de la 2,5% la 2,6%.

  • A lăsat resursele umane pentru marketing, iar acum controlează o echipă de 37 de oameni

    “Personal, cred că succesul şi performanţa ţin mai mult de perseverenţă şi dorinţa de învăţare. Deşi statistic o realitate, discuţiile despre discriminarea de gen pot uşor aluneca în clişee care mai mult înalţă bariere de stereotipuri decât ajută. Ca femeie care mi-am construit cariera cu pasiune şi deschidere către provocări, cred cu convingere că putem ajuta mai mult generaţiile următoare vorbind deschis despre alegerile noastre, oferind exemple tangibile, fie că sunt succese sau eşecuri“, spune Natalia Stroe.

    Ea conduce echipa de marketing a Coca-Cola Hellenic, 37 de oameni, şi împreună cu echipa creează şi implementează planuri de marketing, deţinând funcţia actuală de aproape un an.

    Are 39 de ani şi povesteşte că a început să lucreze din anul doi de facultate, căutând să cunoască „de cât mai devreme partea practică a celor învăţate în mediul academic“. A absolvit Facultatea de Relaţii Economice Internaţion-ale, ASE, apoi o serie de cursuri de specialitate la diferite centre de pregatire.

    Din 2004 s-a alăturat The Coca-Cola Company, cu responsabilităţi crescânde în management, strategie de marketing şi coordonare a portofoliului extins de branduri, pentru mai multe ţări din zona Europei de Sud-Est.

    Natalia Stroe consideră că în cariera sa cea mai mare reuşită, „nu numai ca profesionist, ci şi ca mamă“, este campania Dorna „Grijă pentru copii“. În doi ani, prin această campanie compania a contribuit la dotarea a 30 de maternităţi cu echipamente necesare îngrijirii copiilor născuţi prematur.

  • Numărul de autorizaţii pentru construirea de case şi blocuri a crescut cu 4,3% în primele două luni

    Pe de altă parte, s-au înregistrat scăderi ale numărului de autorizaţii eliberate în regiunile Centru (-71 autorizaţii), Vest (-56) şi Sud-Vest Oltenia (-25), se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică.

    În februarie au fost date 2.249 de autorizaţii pentru clădiri rezidenţiale, din care 64,6% sunt pentru zona rurală, mai multe în total cu 34,3% faţă de ianuarie şi cu 2,8% comparativ cu aceeaşi lună a anului trecut.

    Cele mai importante creşteri s-au evidenţiat în regiunile de dezvoltare Nord-Est, unde au fost date 474 autorizaţii (55%), Bucureşti-Ilfov – 355 autorizaţii (65%), Nord-Vest – 335 autorizaţii (31%), Sud-Muntenia – 316 autorizaţii (23%) şi Vest – 212 autorizaţii (39%).

    Faţă de februarie anul trecut, s-au eliberat mai puţine autorizaţii în regiunile Centru (-72 autorizaţii), Vest (-45) şi Sud-Vest Oltenia (-12).