Tag: smartphone

  • Căutăm proiecte care schimbă comunitatea în bine

    Am auzit de nenumărate ori că schimbarea începe cu propria persoană, cu prieteni sau cu cei apropia]i, care ne împărtăşesc valorile şi idealurile. Astfel se nasc proiectele care schimbă în bine lumea, astfel apar idei care se transformă în proiecte, care devin sau se integrează în campanii şi care ob]in rezultate neaşteptate.

    Vrem să descoperim aceste proiecte şi să povestim lumii despre ele. De aceea Samsung şi Business Magazin lansează provocarea de a găsi proiecte şi oameni cu iniţiative curajoase.  Astfel de iniţiative sunt câteodată mai puţin cunoscute, fie pentru pentru că sunt mici, fie pentru că sunt la început de drum, însă multe dintre ele merită toată atenţia noastră.

    După un an în care Generaţia A a prins contur, de la lansarea smartphone-urilor Samsung Galaxy A din 2015, acum ne dorim să îi dăm o voce mai puternică. Imaginaţi-vă ce ar putea face această generaţie dacă ar avea acoperire naţională, dacă ar şti şi ar vorbi despre ei mii şi zeci de mii de români? Ar putea prinde aripi şi ar putea schimba lucrurile în bine la un nivel mult mai însemnat. Nu doar pentru o comunitate, ci pentru 10 sau 100 de comunităţi.

    Aşa că până pe 14 februarie oamenii pot propune iniţiative şi proiecte frumoase pe site-ul campaniei, http://generatiaa.ro/business-magazin

    Acolo se completează un formular simplu, cu date despre persoana care înscrie şi date despre proiectul propus. |n perioada 17 februarie – 24 februarie vor fi supuse la vot 30 de proiecte pentru a le selecta pe cele mai bune 10. Acestea vor câştiga expunere naţională, pentru a le ajuta să se dezvolte mai repede şi mai eficient, pentru binele tuturor. Persoanele care înscriu proiecte pot câştiga prin tragere la sorţi un smartphone Samsung Galaxy A5.

    Câştigătorul telefonului va fi anunţat pe 16 februarie, pe pagina de Facebook Samsung România. Cele 10 proiecte câştigătoare vor fi afişate pe site pe 26 februarie, iar în luna martie vor avea un parte de un proiect de presă dedicat lor.

    Ce înseamnă un proiect care schimbă comunitatea în bine? Vă oferim un exemplu: „YouthBank“. La baza conceptului YouthBank stă faptul că tinerii sunt cei care vor modela viitorul. Paradoxal însă, oportunităţile lor de a modela prezentul nu sunt întotdeauna prezente. Potenţialul tinerilor, creativitatea şi energia lor sunt valorificate de societate doar parţial. YouthBank oferă tinerilor un cadru în care ei să lucreze împreună şi să ia decizii privind comunitatea din care fac parte. Anual în România în medie 15 tineri din fiecare oraş în care este implementat programul YouthBank cu vârste între 15 şi 20 ani, cunoscuţi ca „cei mai tineri bancheri din România“ constituie, promovează şi administrează transparent un fond special destinat finanţării şi implementării proiectelor de către liceeni.

    Este un mecanism prin care sunt încurajate comportamente ale tinerilor legate de caritate, iniţiativă civică şi responsabilitate.
    Astfel de proiecte vrem pentru Generaţia A!

    http://generatiaa.ro/business-magazin
     

  • Huawei a livrat peste 12 milioane de smartphone-uri în luna ianurie, număr record pentru companie

    Anul 2016 a început cu un nou record în materie de livrări de smartphone-uri: peste 12 milioane de unităţi livrate în luna ianuarie – ceea ce înseamnă o creştere cu 93% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent. Mai mult, luna ianuarie a fost a patra lună consecutivă în care Huawei a livrat peste 10 milioane de smartphone-uri. 
     
    Astfel, în anul 2015, compania Huawei a livrat 108 milioane de unităţi – o creştere cu 44% faţă de anul 2014, rezultat care consolidează poziţia companiei în topul primelor trei brand-uri la nivel global.
     
    Modelul Huawei P8lite este primul smartphone al producătorului chinez care înregistrează mai multe vânzări pe pieţele globale decât în China.
     
    În România, smartphone-ul este comercializat din luna iunie a anului 2015 şi a înregistrat vânzări de peste 100.000 unităţi, situându-se în top 5 cele mai bine vândute telefoane din România.
     
    În 2014, produsele şi serviciile Huawei au acoperit peste 170 de ţări, deservind mai mult de o treime din populaţia lumii. În 2014, Huawei s-a clasat pe locul al treilea în ceea ce priveşte livrările de smartphone-uri la nivel global. Compania deţine 16 centre R&D în ţări precum Germania, Suedia, Statele Unite ale Americii, Rusia, India şi China. 
  • Plus 5% pentru Vodafone

    Operatorul de telefonie mobilă, numărul doi din piaţă în funcţie de cifra anuală de afaceri, raportează rezultatele financiare în funcţie de anul fiscal britanic, care începe la 1 aprilie şi se încheie la 31 martie. Rezultatele raportate corespund celui de-al treilea trimestru al anului financiar în curs, 2015-2016.

    La 31 decembrie 2015, numărul total de clienţi ai Vodafone România, depăşea 9,101 milioane de clienţi, în creştere cu aproape 500.000 faţă de perioada similară a anului precedent. Din numărul total de clienţi, 8,4 milioane sunt utilizatori ai serviciilor mobile. ARPU mobil al Vodafone România a ajuns la 6,2 euro în cele trei luni încheiate la 31 decembrie 2015. Rata de penetrare a smartphone-urilor în baza de utilizatori a crescut cu 8,4% în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2015, în comparaţie cu perioada similară din 2014 a anului trecut iar vânzările de smartphone-uri au crescut cu 44%, în aclelaşi interval.

    La 31 decembrie 2015, abonaţii serviciilor Vodafone reprezentau 41% din baza de clienţi, iar utilizatorii cartelei, 59%. Numărul utilizatorilor serviciilor pre-plătite a scăzut cu 0,3% faţă de trimestrul anterior. Consumul de date mobile a crescut cu 129,2% în trimestrul încheiat la 31 decembrie 2015, comparativ cu aceeaşi perioadă din anul anterior.

    Vodafone are divizii în 26 de ţări, 57 de reţele partenere în întreaga lume şi operaţiuni de broadband fix în 17 ţări. La 31 decembrie 2015, Vodafone avea 461 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile şi 13 milioane de utilizatori ai serviciilor de broadband fix.

  • Piaţa de 17 miliarde de dolari de care s-ar putea să nu fi auzit niciodată

    Un element interesant în 2016 va fi piaţa telefoanelor mobile second-hand. O piaţă uriaşă de 17 miliarde de dolari, o piaţă despre care probabil nici nu ştiaţi până acum. 120 de milioane de telefoane mobile folosite vor fi vândute sau cumpărate în 2016, la o valoare medie de 140 de dolari bucata. Telefoanele folosite devin din ce în ce mai populare datorită ciclurilor scurte de apariţie a noilor modele. Un sondaj realizat de Gartner arată că 60% dintre consumatorii din Germania şi Statele Unite trec la următorul model de telefon doar pentru că îl vor, iar 64% dintre aceştia şi-au vândut telefonul vechi. Doar 7% dintre respondenţi au spus că au donat telefoanele către reciclare. Şi Gartner se aşteaptă ca 120 de milioane de telefoane recondiţionate să ajungă în mâinile utilizatorilor până în 2017.

    În 2015 s-au vândut 80 de milioane de smartphone-uri uzate, cu o valoare de 11 miliarde de dolari. De la mijlocul anului 2015 până în prezent, 12% dintre consumatori şi-au vândut smartphone-ul vechi, iar dintre aceştia, două treimi şi-au vândut telefonul către alt consumator şi o treime către un operator sau producător.

    Se aşteaptă ca în 2016 să fie vândute 1,6 miliarde de unităţi cu o valoare de peste 400 de miliarde de dolari. În acelaşi raport se arată că cel puţin 10% din telefoanele premium (de peste 500 de dolari) achiziţionate în 2016 vor avea cel puţin 3 proprietari înainte să fie scoase din uz. Pe lângă asta, jumătate dintre smartphone-uri achiziţionate în 2016 vor fi vândute producătorilor sau operatorilor pentru o reducere la achiziţionarea unui alt telefon. Restul smartphone-urilor vor fi, cel mai probabil, vândute online către magazine ce comercializează produse second-hand sau către alţi consumatori.

    Creşterea pieţei SH a telefoanelor mobile aduce mai multe telefoane în mâinile persoanelor cu bugete limitate, iar aceştia ar putea alege abonamente de date mai mari decât cei care cumpără un telefon nou. În plus, această piaţă ar putea fi benefică şi pentru mediul înconjurător. Doar în Statele Unite în 2012 au fost aruncate la gunoi 140 de milioane de telefoane mobile. Pe viitor, telefoanele mobile folosite vor găsi o viaţă nouă în mâinile altor utilizatori şi nu vor ajunge la groapa de gunoi.

  • Cele mai importante trenduri tehnologice în 2016

    Generaţia millennials este una pro-PC, nu una post-PC, astfel că tinerii (18-24 de ani), deşi sunt cunoscuţi ca fiind generaţia smartphone, nu abandonează computerele personale. Tocmai acest segment de vârstă, dintre toate grupurile de consumatori, este cel mai predispus să achiziţioneze un laptop sau un desktop în 2016.

    Deşi generaţia millennials consumă din ce în ce mai mult conţinut pe telefoanele mobile, aceştia încă preferă ecranele mai mari pentru conţinutul video cu o durată mai mare (TV, filme etc). Însă şi alte activităţi sunt realizate pe PC în dauna telefonului, cum ar fi online banking-ul sau shopping-ul online, care sunt efectuate în principal pe dispozitive cu ecrane mai mari.

    Ne îndreptăm spre un ecosistem mobil şi de aceea companiile ar trebui să marşeze pe strategia „mobile first“. Tinerii din Statele Unite, Marea Britanie şi Canada petrec cu cel puţin 20 de ore mai mult pe telefon mobil faţă de laptop sau desktop. Dar smartphone-urile şi computerele personale nu se exclud, ci sunt complementare, iar companiile nu trebuie să presupună că millennials abandonează PC-urile în favoarea smartphone-urilor.

    Un element interesant în 2016 va fi piaţa telefoanelor mobile second-hand. O piaţă uriaşă de 17 miliarde de dolari, o piaţă despre care probabil nici nu ştiaţi până acum. 120 de milioane de telefoane mobile folosite vor fi vândute sau cumpărate în 2016, la o valoare medie de 140 de dolari bucata. Telefoanele folosite devin din ce în ce mai populare datorită ciclurilor scurte de apariţie a noilor modele. Un sondaj realizat de Gartner arată că 60% dintre consumatorii din Germania şi Statele Unite trec la următorul model de telefon doar pentru că îl vor, iar 64% dintre aceştia şi-au vândut telefonul vechi. Doar 7% dintre respondenţi au spus că au donat telefoanele către reciclare. Şi Gartner se aşteaptă ca 120 de milioane de telefoane recondiţionate să ajungă în mâinile utilizatorilor până în 2017.

    În 2015 s-au vândut 80 de milioane de smartphone-uri uzate, cu o valoare de 11 miliarde de dolari. De la mijlocul anului 2015 până în prezent, 12% dintre consumatori şi-au vândut smartphone-ul vechi, iar dintre aceştia, două treimi şi-au vândut telefonul către alt consumator şi o treime către un operator sau producător.

    Se aşteaptă ca în 2016 să fie vândute 1,6 miliarde de unităţi cu o valoare de peste 400 de miliarde de dolari. În acelaşi raport se arată că cel puţin 10% din telefoanele premium (de peste 500 de dolari) achiziţionate în 2016 vor avea cel puţin 3 proprietari înainte să fie scoase din uz. Pe lângă asta, jumătate dintre smartphone-uri achiziţionate în 2016 vor fi vândute producătorilor sau operatorilor pentru o reducere la achiziţionarea unui alt telefon. Restul smartphone-urilor vor fi, cel mai probabil, vândute online către magazine ce comercializează produse second-hand sau către alţi consumatori.

    Creşterea pieţei SH a telefoanelor mobile aduce mai multe telefoane în mâinile persoanelor cu bugete limitate, iar aceştia ar putea alege abonamente de date mai mari decât cei care cumpără un telefon nou. În plus, această piaţă ar putea fi benefică şi pentru mediul înconjurător. Doar în Statele Unite în 2012 au fost aruncate la gunoi 140 de milioane de telefoane mobile. Pe viitor, telefoanele mobile folosite vor găsi o viaţă nouă în mâinile altor utilizatori şi nu vor ajunge la groapa de gunoi.

    În 2016 Deloitte prezice că va exista un procent important (26%) de utilizatori de telefon mobil care nu vor vorbi nici măcar un minut, ci vor folosi exclusiv datele mobile. Aceştia preferă variante alternative de comunicare, mesageria instantă, SMS‑uri, convorbiri video. La jumătatea lui 2015, cel mai popular serviciu era cel de mesagerie text, cu 60% procent de folosire, urmat de mesagerie instantă pe internet, e-mail şi reţele de socializare. Iar asta nu se aplică doar la convorbirile private, ci şi la conversaţiile utilitare; o aplicaţie a luat locul unui telefon către serviciul de taxi sau pentru a comanda mâncare.

  • 1.4 miliarde de smartphone-uri au fost livrate în 2015

    Vânzările de smartphone-uri în 2015 au atins un record de 1.43 de miliarde de unităţi, o creştere cu 10% faţă de 2014, potrivit ultimului raport International Data Center. Samsung a rămas liderul în materie de volume, livrând 324.8 milioane de unităţi, urmat de Apple cu 231 milioane de unităţi, iar podiumul este completat de Huawei care a vândut 106 milioane de unităţi, cu 44% mai mult faţă de 2014, informează androidcentral.com

    Locurile 4 şi 5 sunt ocupate de Lenovo (74 mil. de dolari), respective Xiaomi (70 mil. de dolari).

    “De obicei când vorbim de vânzările de smartphone-uri, vorbim de Samsung şi Apple, dar vânzările record înregistrate de Huawei ne arată cât de mult a crescut ca brand”, a declarant Melissa Chau, cercetător în cadrul IDC. “Huawei este unul dintre puţinele branduri din China care s-a diversificat cu success la nivel global, aproape jumătate dintre unităţile vândute au fost livrate în afara Chinei”, a adăugat ea.

  • Cum ar arăta lumea dăcă ar dispărea smartphone-ul – GALERIE FOTO

    Fotograful american, Eric Pickersgill a realizat un experiment interesant. A creat o serie de fotografii denumită „Removed”, în care a fotografiat oameni ce utilizează smartphone-uri sau tablete, apoi a decupat dispozitivele mobile la editare. Astfel a rezultat un proiect interesant, imagini în care personajele stau în poziţii absurde şi se uită la mâinile lor sau în gol.  Fotograful a realizat această serie pentru a ilustra starea omului modern şi dependenţa acestuia de dispozitive mobile şi internet. 

    Cum a ajuns smartphone-ul un asistent de care omul nu se desparte şi în ce fel a schimbat societatea



  • Vrei să trăieşti mai mult? Iată cum ţi-ai putea prelungi viaţa cu cel puţin 2 ani

    10.000 de paşi în fiecare zi, pentru o viaţă mai sănătoasă. Un obiectiv care a vândut milioane de brăţări de fitness în întreaga lume. Dar se pare că dezvoltatorii acestor gadgeturi renunţă la cei 10.000 de paşi zilnic pentru monitorizarea cardiacă, plus multe alte date personalizate purtătorului, scrie The Wall Street Journal.

    Mio Global, companie cunoscută pentru dispozitivele sale care măsoară pulsul atleţilor, a dezvoltat o aplicaţie pentru smartphone (Personal Activity Intelligence) care interpretează activitatea cardiacă a purtătorului. Pentru a-şi menţine sănătatea, utilizatorul trebuie doar să-şi păstreze scorul Personal Activity Intelligence (PAI) la 100 în fiecare zi. Potrivit studiilor Mio, un individ şi-ar prelungi durata de viaţă cu cel puţin doi ani (10 ani pentru cei sub 50 de ani), dacă păstrează, în mod constant, scorul PAI-ului la 100 sau mai sus. 

    Tot ce trebuie să faci este să-ţi conectezi aplicaţia PAI de pe smartphone la o brăţară de fitness (Fuse, de pildă), iar atunci când activitatea cardiacă a purtătorului creşte şi scorul PAI face acelaşi lucru.

    De ce este  bun un scor PAI de 100 şi nu 10.000 de paşi?

    Acest număr a apărut în anii 60 în Japonia, parte a unei campanii de marketing, însă acest număr nu mai este relavant pentru activitatea omului modern, care-şi petrece majoritatea timpului aplecat deasupra unui calculator cu junk-food pe post de mâncare. În activitatea fizică este importantă creşterea numărului de bătăi pe minut a inimii, iar cei 10.000 de paşi nu fac asta (asta daca nu urci pe scări până la etajul 10 al unei clădiri).

    Aşadar softul PAI monitorizează activitatea cardiacă şi bazat pe asta se stabileşte acel scor. De exemplu, o plimbare de 6.000  paşi este echivalentul a 7 PAI, pe când un antrenament intens de 30 de minute înseamnă 56 PAI.

    Formula pentru PAI se bazează pe un studiu de durată (20 de ani) făcut în Norvegia la care au participat 60.000 de oameni şi ia în considerare vârsta, sexul, şi ritmul cardiac al fiecărei persoane în parte.
     

  • Vă este frică să zburaţi cu avionul? O aplicaţie îţi spune probabilitatea ca avionul să se prăbuşească

    Aplicaţia pentru smartphone-uri Am I Going Down? calculează şansele ca un avion să se prăbuşească. Astfel cei cu frică de zbor pot sta mai liniştiţi în scaunele lor.

    Aplicaţia utilizează statistici pentru a analiza şansele ca un avion să se prăbuşească. Dacă zbori cu un Boeing 777 Cathay Pacific de la Hong Kong la Los Angeles şansa ca avionul să se prăbuşească este de 1 la 4 milioane. Daca un alt pasager pleacă de pe aeroportul Heathrow din Londra cu destinaţia J.F.K din New York, într-un avion A330 al companiei Virgin Atlantic Airways, riscul de prăbuşire este de 1 la 5,4 milioane. În plus, dacă zbori în fiecare zi timp de 11.146 de ani există o şansă foarte mică să fii implicat într-un accident de avion, potrivit aplicaţiei. 

    “Ideea acestei aplicaţii vine de la nevasta mea. Nu-i place să călătorească cu avionul şi voiam să fac o aplicaţie care să o liniştească, să-i arate că sunt şanse infime ca un avion să se prăbuşească”, a declarat Nic Johns, dezvoltatorul aplicaţiei.

    Peste 10 milioane de rute au fost evaluate până acum, pe baza datelor de la mai multe organizaţii precum: Consiliul de Securitate al Transporturilor al SUA. Desi cifrele sunt destul de liniştitoare, “există în mod incontestabil anumite falii într-o abordare atât de simplistă”, previne publicaţia The Economist.

    În momentul de faţă aplicaţia este disponibilă doar pentru iOS. O versiune pentru Android ar putea fi lansată în viitor.

  • Ştiinţa răspândirii neştiinţei

    Să le luăm pe rând. Cartea – veţi găsi recenzia pe site sau în revistă – şi-a propus să răspundă serios, cu argumente ştiinţifice, la cele mai nătângi întrebări puse autorului pe blogul său. De exemplu „ce-ar fi dacă m-aş apuca să înot într‑un bazin de stocare a combustibilului nuclear?“ sau „este posibil să construieşti un jetpack folosind nişte mitraliere care trag în jos?“ sau „cât timp ar rezista un submarin nuclear pe orbită?“. V-aţi prins deja, este genul de cultură pop care se bucură de mare succes la canalele TV cu tente ştiinţifice, dar şi pe o bună bucată a internetului.

    Pe urmă smartphone‑ul. De regulă nu băgăm de seamă, dar dacă veţi privi atent unul dintre tinerii oarecare scufundaţi în telefonul său, veţi vedea un gest repetat deseori, la o mulţime de inşi – acela de „gât obosit“, o mişcare circulară şi de întindere a gâtului, capului şi umerilor, ca o reacţie la poziţia oarecum înghesuită a corpului. Este doar unul, şi nu ştiu dacă este şi cel mai relevant, al modificărilor pe care le trăim, modificări induse de micul dispozitiv cu care putem comunica, citi, distra sau pierde timpul. Habar n-am dacă acest ansamblu de schimbări este unul cu rezultat pozitiv sau negativ, şi cred că mai trebuie să treacă ceva timp până vom discerne adevărul de fabulaţie; fapt este că aceste schimbări sunt reale şi, ca orice schimbări, trebuie studiate şi înţelese dincolo de ideile publicitarilor şi de strategiile de marketing ale companiilor.

    Agnotologia este o ştiinţă apărută în 1992, propusă de un domn, Proctor, care a studiat fumătorii şi industria tutunului; analizează bazele conceptuale ale ignoranţei, ale lipsei de cunoaştere, cultivarea ignoranţei în scopul obţinerii de foloase, fie ele politice sau economice.

    Dincolo de ignoranţa comună, ce vine din lipsa de carte, din dezinteres sau din lene, se dezvoltă ignoranţa agresivă, cea a insului care îşi este suficient, refuză ce i se spune şi crede că ştie tot. Nu insist, pare evident, dar dacă te gândeşti la modul în care lumea înghite pe nemestecate toate prostiile scrise pe internet de diverşi, de la reţete de slăbit la disputele legate de vaccinarea copiilor şi vindecarea maladiei Alzheimer, trecând prin încălzirea globală, atunci totul devine, în mod justificat, obiect de studiu. Impactul şi importanţa tehnologiei nu pot fi nici contestate, nici împiedicate; cum bine spune cineva în textul articolului de copertă, suntem cu toţii, astăzi, un soi de cyborgi, dotaţi nu numai cu retină, papile gustative şi celule cenuşii, ci şi cu un al doilea creier, din metal, plastic şi siliciu, suspendat de gâtul obosit de care pomeneam mai sus.

    Dar în această ecuaţie totul se bazează pe discernământ; discernământul celui ce scrie şi lansează informaţie scrisă sau vizuală, discernământul celui ce citeşte sau priveşte şi discernământul celui care îi supraveghează sau care are grijă de primii doi. Este diferenţa dintre cultura pop şi ştiinţa reală. Ignoranţa este unul dintre cele mai rele rele ale societăţii moderne, indusă de suficienţă şi de lipsa de cultură. Am mai spus-o de câteva ori: cred că ne îndreptăm, sau poate ne aflăm deja într-un soi de Ev Mediu Tehnologizat; Evul Mediu nu a fost o perioadă prea fericită a omenirii, mult mai procupată să supravieţuiască decât să creeze sau să avanseze, iar ce-i acuma nu diferă, în mod fundamental, de acele vremuri. Avem desfăşurări de forţe imbecile, avem impunere, avem supuşenie şi slugărnicie, totul, eventual, online. Diferenţa este dîntre a şti să ne reparăm gâtul obosit şi a ni-l rupe.

    Un menestrel pictat la 1600 de Jan Steen, un tablou despre bucuria de a trăi.