BusinessMagazin

Tag: saracie

  • Cat de scurte sa fie fustele?

    Exista o legenda urbana, bazata pe o teorie emisa in 1926 de
    economistul George Taylor, care stabileste o corelatie intre
    lungimea fustelor femeilor si mersul economiei: creste economia,
    fustele se scurteaza, iar atunci cand economia scade, fustele se
    lungesc. Viziunea lui Taylor a fost periodic invocata, teoriei sale
    fiindu-i aplicate, sau nu, ghilimele in functie de seriozitatea
    celui care o folosea. In vara acestui an, un profesor si o studenta
    de la Erasmus School of Economics, o cat se poate de importanta si
    serioasa institutie de invatamant, s-au decis sa verifice teoria,
    folosind imaginile publicate pe coperta unei reviste frantuzesti de
    moda, publicatie care apare din 1921 si care, ciudat, nu a pierit
    in epoca internetului, precum si cronologia crizelor emisa de
    americanii de la National Bureau of Economic Research – NBER, un
    soi de arbitru al crizelor economice.

    Cei doi cercetatori au folosit o metodologie destul de
    complicata si formulele de rigoare (ce inseamna de fapt o fusta
    scurta? Si cand avem de-a face cu crestere sau cu scadere
    economica?) si au obtinut un rezultat interesant: Taylor a avut
    dreptate si lungimea fustelor creste atunci cand valoarea
    actiunilor scade la bursa sau PIB se pravale. Dar exista un mic
    amanunt: exista un decalaj de trei ani, in sensul ca daca masculii
    speciei umane se mai bucura acum de oarece privelisti este pentru
    ca in urma cu doi ani economia crestea. De la anul insa, gata.
    Invoc teoriile lui Taylor numai pentru ca saptamana trecuta acelasi
    NBER a anuntat ca recesiunea din Statele Unite, inceputa la finele
    lui 2007, s-a incheiat oficial in vara anului trecut. Anuntul a
    fost salutat, in general, de un val de neincredere si de ironii si
    chiar presedintele Barack Obama s-a simtit indemnat sa pomeneasca
    de diferentele dintre cifrele oficiale si seci si milioanele de
    oameni ramasi fara slujbe, averi si case. Ba chiar si Warren
    Buffett a iesit la televizor si a tinut sa precizeze ca el
    defineste recesiunea altfel decat NBER si ca pentru a iesi din
    recesiune trebuie ca PIB pe cap de locuitor sa revina la nivelul
    anterior crizei.

    Personal, cred ca economistii de la NBER au citit rezultatele
    studiului Taylor, s-au inspaimantat, au scos calendarele, au
    socotit si au decis: fie ce-o fi, dar recesiunea s-a incheiat si
    tivul fustei nu trebuie sa coboare sub genunchi.

    Exista o natie in lumea asta care nu tine cont de lungimea
    fustelor nici in gluma nici in serios. Daca e sa o privim sub
    anumite aspecte, e jale: un sfert din populatie sub limita saraciei
    si 40% analfabetism, precum si coruptie si birocratie. Cu toate
    acestea, economic vorbind, India, pentru ca despre ea este vorba,
    creste cu rate de opt procente pe an. De ce? Cum pot inflori
    afacerile in saracie, analfabetism, coruptie si birocratie?

    Pentru ca exista o elita educata si infrastructura de
    comunicatii dinamica. Si nu numai atat: profesorul universitar
    Arvind Subramanian crede ca deceniile de crestere economica au
    facut antreprenoriatul respectabil in India si multi dintre indieni
    s-au transformat, cautand permanent oportunitati de castig. In al
    treilea rand, statele indiene au ince-put sa se concureze intre
    ele, si cel mai recent exemplu este automobilul ieftin al celor de
    la Tata Motors, Nano; proiectul fabricii producatoare, initial
    amplasata in Bengalul de Vest, a fost mutat in mai deschis si
    primitorul Gujarat, dupa o serie de amanari tipic birocratice.

    Sa nu ne amagim: exista mai multe asemanari intre Romania de
    astazi si India asa cum am descris-o initial, analfabeta si
    corupta, decat intre noi si India cea dinamica si concurentiala.
    Elita educata exista in Romania, dar implicarea acesteia in viata
    societatii este destul de redusa. La noi antreprenoriatul nu este
    respectat, iar oportunitatea de castig este mica invarteala.

    Sa credem ca suntem o natie europeana si cultivata este o
    iluzie, un mod de a trisa, tot asa cum NBER a luat niste numere,
    le-a invartit si a decis ca recesiunea s-a terminat. Argumentele
    logice, corecte, bine-intentionate nu mai au nicio valoare nici in
    fata Guvernului, nici in fata romanilor simpli. In lipsa unui
    miracol economic, fara investitii straine, fara atractivitate, fara
    initiativa si antreprenoriat, fara creditare si fara relansarea
    consumului, noul credit de la FMI inseamna doar ceva timp castigat
    pana la marea noua taiere de cheltuieli si pensii.

    Nu trisez deloc cand spun: fratilor, puneti osul la treaba daca
    vreti fuste scurte.

  • Rrom repatriat din Grenoble: “Franta iti da sansa sa traiesti, Romania iti da sansa sa mori”

    “Suntem ca niste vagabonzi. N-avem de lucru, n-avem nimic”,
    declara
    pentru agentia franceza de stiri Gheorghe Ion, un rrom proaspat
    repatriat din Franta. Altul, expulzat din Grenoble, declara: “O sa
    ramanem acasa daca gasim de lucru, dar e greu, fiindca tara asta e
    mult mai saraca decat Franta”.

    AFP noteaza ca nu numai rromii, ci si multi romani au fost
    fortati de saracie sa plece in strainatate, cei mai multi cu
    destinatia Spania si Italia, din cauza saraciei dintr-una din
    tarile UE cel mai afectate de recesiune. Cei mai multi rromi care
    pleaca provin din comunitati rurale foarte sarace, dupa cum sustine
    Mihai Neacsu, directorul Amare Rromentza, organizatie care
    militeaza pentru drepturile rromilor. Ei sunt insa doar o mica
    parte din numarul total, estimat intre 530.000 si 2,5 milioane, al
    rromilor traitori in Romania, sustine AFP.

    Vineri dupa-amiaza, Franta a continuat programul de expulzari,
    cu inca 130.000 de rromi care au fost trimisi la Bucuresti cu un
    charter, dupa cei circa 100 trimisi joi, iar saptamana viitoare vor
    fi scosi din tara inca 160. Pana la sfarsitul lui august,
    in total 850 de
    rromi     vor fi nevoiti sa plece din Franta, fiecare urmand sa
    primeasca de la statul francez o compensatie (300 de euro de adult
    si 100 de copil). Toti vor avea dreptul de a se intoarce in Franta
    oricand doresc, dar risca sa fie expulzati iarasi daca nu isi
    gasesc de lucru acolo.


    Agentia UPI    , la randul sau, citeaza opiniile a cativa rromi
    care sustin ca vor folosi intoarcerea in Romania pur si simplu ca
    pe o vacanta in care isi vor vizita rudele de aici, urmand sa se
    intoarca inapoi in Franta cat de curand posibil.

    Intr-un material separat, AFP il citeaza pe Gabriel, unul dintre
    expulzati, proaspat coborat din avionul care l-a adus din Franta.
    De loc din Petrosani, acesta a plecat la Grenoble anul trecut si a
    lucrat la negru ca mecanic, fiindca lucratorii straini din Romania
    si Bulgaria au restrictii la angajare in Franta. Nevasta lui a
    lucrat si ea ca vanzatoare, pana cand a ramas gravida, iar ultimul
    lor copil s-a nascut acolo. Acum s-au intors cu totii, dar nu stiu
    ce sa faca. “Industria de aici e moarta. Nu stiu ce sa fac ca sa-mi
    intretin familia”, sustine Gabriel, adaugand ca daca nu-si va gasi
    de lucru, va pleca iar in Franta sau in alta parte a Europei.

    Intervievat de agentia franceza, primarul din Petrosani,

    Tiberiu Iacob Ridzi    , care sustine ca din 45.000 de mineri in
    zona au mai ramas doar 8.000, iar arata somajului atinge 11%, mult
    peste rata nationala de 7,4%. “Standardele de viata difera foarte
    mult fata de Franta”, adauga tatal lui Gabriel, un tamplar in
    varsta de 51 de ani, care conchide ca “Franta iti da sansa sa
    traiesti, Romania iti da sansa sa mori”.

    In Bulgaria vecina, numarul de rromi este estimat intre 350.000
    si 800.000, iar in ultimii cinci ani, circa 50.000 au plecat din
    tara, mai mult sau mai putin pe cai legale, in Italia, Spania,
    Grecia si Germania. Compania aeriana
    Bulgaria Air     a facut cunoscut ca autoritatile franceze vor
    trimite in Bulgaria trei transporturi de rromi – 13 rromi vor
    ateriza la Varna la 25 august, inca 12 tot la Varna la 10
    septembrie si ultimul grup, de 14, la Sofia in 17 septembrie.

    In afara de saracia din Bulgaria, sustine AFP, “rromii se
    confrunta cu reactii de respingere din partea unor bulgari care ii
    considera hoti si ignoranti, conform unui studiu din 2009” (sic!).
    Aceasta antipatie “isi gaseste corespondent in Romania, unde un
    studiu guvernamental din 2009 a constatat ca 7 din 10 cetateni n-ar
    vrea ca un tigan sa faca parte din familia lor”. Romania a lansat,
    cu sprijin financiar de la UE, sase programe in valoare de circa 22
    de milioane de euro pentru integrarea sociala si scolarizarea
    rromilor.

    In Serbia traiesc pana la 450.000 de rromi si intre 350.000 si
    530.000 in Slovacia, conform unor estimari ale UE. In Ungaria, unde
    traiesc circa un milion de rromi, circa 90% dintre ei sunt someri,
    cei mai multi traiesc sub pragul saraciei si mai putin de 10%
    termina liceul, conform organizatiei neguvernamentale
    SOS Children’s Villages    .

    O situatie aparte o au “zecile de mii de rromi din Europa” care
    nu au cetatenie, acte de nastere, carti de identitate si sunt
    “lipsiti adesea de drepturi de baza ca educatia, asistenta sanitara
    si medicala si dreptul de vot”, sustinea zilele trecute comisarul
    european Thomas Hammarberg, comisar european pentru drepturile
    omului, intr-o declaratie remisa presei. “Problema exista in multe
    tari din Europa, dar este cu deosebire acuta in Balcanii de Vest –
    Slovenia, Serbia, Croatia – unde rromii care cauta sa se
    inregistreze si sa capete documente se lovesc de o birocratie
    complicata si de taxe mari”.

    In mod special, Hammarberg recomanda statelor occidentale sa se
    abtina de la expulzarea rromilor catre Kosovo, pentru a nu agrava
    situatia. Un raport recent al UNICEF sustine ca 38% dintre rromii
    returnati din Germania catre Kosovo nu au reusit sa obtina
    documente de identitate, iar 2% dintre copiii lor nascuti in
    strainatate in perioada razboiului interetnic sau dupa razboi nu
    sunt inregistrati oficial nici acum.

  • Revista presei economice din Romania

    Nu ne-au speriat falimentele, din moment ce unul din trei romani vrea sa fie patron, scrie
    Gandul, citand un studiu PwC de unde rezulta ca una din
    ratiunile acestei aspiratii e ca oamenii isi doresc sa aiba un
    raport mai echilibrat intre viata profesionala si cea privata.
    Foamea de bani a statului modifica legile: noua lege a concurentei
    da dreptul Consiliului Concurentei sa amendeze nu numai companiile,
    ci si primariile si ministerele, maximul amenzii fiind de 40.000 de
    lei.

    Initiativa bogatilor lumii de a-si dona 50% din avere pana la
    moarte in scopuri caritabile nu este vazuta cu ochi buni de cei mai avuti
    dintre romani, intre care George Copos sau Vasile Turcu, in timp ce
    altii au justificat ca ei deja au facut donatii, a constatat
    Evenimentul Zilei. Dupa ce i-au creditat cu usurinta,
    institutiile financiare, atat banci, cat si creditori ca Provident,
    isi educa clientii prin diverse programe si site-uri de
    informare.

    “Intelegem dificultatile in care se afla statul roman, dar
    negocierile sunt negocieri“, declara pentru
    Adevarul seful Rompetrol, Saduokhas Meraliyev, comentand
    declaratiile presedintelui Basescu ca grupul KazMunaiGaz va fi
    executat silit pentru datoria Petromidia. Ziarul face un “Portret
    al familiei romane lovite de criza”, de unde rezulta ca recesiunea
    a afectat cu precadere orasenii familisti, cu doi copii in
    intretinere, iar capul familiei are intre 40 si 45 de ani.

    “Cum sa risipesti banii din privatizari: CFR
    Marfa, data pe pensii si salarii”, este verdictul Romaniei
    Libere    , explicand ca potrivit strategiei de privatizare a
    societatii, banii vor merge la buget, de unde vor fi repartizati
    cum va dori Mi­nisterul Finantelor, respectiv pentru acoperirea
    deficitului bugetar, daca va fi nevoie. Zece mii de posturi din
    invatamant vor disparea dupa 1 septembrie, iar profesorii vor avea
    un numar mai mare de ore.

    UPC, numarul doi pe piata de servicii TV, va oferi gratuit servicii de telefonie fixa
    pentru clientii de cablu, anunta Ziarul Financiar – o mutare
    care ilustreaza pana unde a ajuns razboiul preturilor dintre
    operatorii telecom. In plina perioada de austeritate, Ministerul
    Economiei a gasit peste 800.000 de euro pentru elaborarea unei
    strategii pentru dezvoltarea sectorului IMM, care s-a concretizat
    intr-un studiu de 200 de pagini si o serie de intalniri si mese
    rotunde, inclusiv in strainatate.

  • Romanii si grecii, cei mai pesimisti din Europa in privinta viitorului veniturilor lor

    Doar 23% dintre letoni (fata de 65% in Eurobarometrul din iulie
    2009), 32% dintre lituanieni (fata de 58%) si 20% dintre unguri se
    asteapta la o inrautarire a situatiei lor financiare, fata de
    70% in cazul respondentilor la sondaj din
    Romania si Grecia.

    Cat priveste nivelul de saracie, 85% dintre greci cred ca acesta
    a crescut la ei in tara, la fel ca si 83% dintre francezi, 82%
    dintre bulgari, 77% dintre romani si 75% dintre italieni. La scara
    UE, un european din sase se plange de dificultati in plata
    facturilor curente, a creditelor sau a produselor de uz zilnic,
    inclusiv a alimentelor, trei sferturi dintre respondenti cred ca
    saracia a crescut in tarile lor de-a lungul ultimului an si 60%
    cred ca saracia a crescut pe ansamblul Uniunii. Pentru 15%, a gasi
    bani pentru plata facturilor este o problema constanta, 3% au ramas
    in urma cu plata unor credite sau facturi, iar 2% au probleme
    financiare grave si au restante la multe dintre aceste plati.

    Pentru circa trei din zece europeni, in ultimele sase luni a
    devenit mai dificil sa suporte costul asistentei medicale, al
    cresterii copiilor sau al sustinerii rudelor aflate in intretinere,
    iar pentru 11% a devenit “mult mai dificil”. Dintre cei angajati,
    18% nu sunt deloc increzatori sau nu sunt foarte increzatori ca isi
    vor pastra locul de munca in urmatoarele 12 luni, iar 49% cred ca e
    improbabil sau imposibil sa-si gaseasca o alta slujba in
    urmatoarele sase luni daca vor fi dati afara.

    In privinta pensiilor, 73% din totalul celor chestionati se
    asteapta la pensii mai mici sau la amanarea momentului cand vor
    iesi la pensie, 20% sunt foarte ingrijorati ca venitul lor la
    varsta pensiei va fi insuficient ca sa le asigure o viata decenta
    si 34% sunt destul de ingrijorati. In 17 dintre statele membre,
    aceasta ingrijorare se manifesta la majoritatea respondentilor.

    “Eurobarometrul confirma ca saracia este o problema majora in UE
    si ca situatia actuala economica si financiara agraveaza aceasta
    problema in continuare. Strategia Europa 2020, cu obiectivul sau de
    a scoate din saracie cel putin 20 de milioane de europeni pana in
    2020, transmite un mesaj puternic referitor la vointa statelor de a
    actiona pentru o Europa mai justa si mai angajata in directia
    incluziunii sociale”, a comentat Laszlo Andor, comisarul comunitar
    pentru ocuparea fortei de munca, afaceri sociale si incluziune
    sociala.

    Strategia Europa 2020, adoptata la 17 iunie de statele membre, a
    fost calificata de presedintele Traian Basescu drept perfect
    potrivita cu programul de modernizare a Romaniei. Strategia prevede
    reducerea cu 20 de milioane a numarului saracilor din UE, o rata de
    ocupare de 75% pentru persoanele intre 20 si 64 de ani, reducerea
    abandonului scolar cu 10%, alocarea a 3% din PIB pentru cercetare
    si dezvoltare, reducerea poluarii si cresterea eficientei
    energetice.

    Sondajul a fost facut telefonic in perioada 18-22 mai 2010, pe
    un esantion reprezentativ de 25.600 de cetateni din cele 25 de
    state membre ale UE.

  • Topul saraciei: in varf sunt judetele cu cei mai multi bugetari

    Astfel, in Salaj, Valcea sau Tulcea sunt circa 3,5- 4 bugetari
    locali la suta de locuitori, fata de o medie nationala de trei
    bugetari locali la suta de locuitori. In judete bogate precum
    Timis, Constanta sau Prahova, raportul este intre 2,5 si 3. Cei mai
    multi functionari publici din administratia locala lucreaza in
    Bucuresti (60.900), Iasi (27.100), Prahova (23.500), Timis (23.000)
    si Bacau (22.100), unde exista cate trei functionari la 100 de
    locuitori.


    Vedeti cati bani     ar putea economisi statul prin
    concedierea unei parti din functionari pe
    www.zf.ro

  • Criza economica a crescut numarul copiilor saraci din Romania la 350.000

    World Vision Romania atrage atentia ca in Romania anului 2010
    accesul la educatie ramane o problema pentru multi copii si
    familiile acestora, criza economica si financiara facand ca accesul
    la educatie sa fie tot mai dificil.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PIB pe locuitor al Romaniei la paritatea puterii de cumparare va creste cu 42% pana in 2015

    Astfel, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumparare va
    creste de la 11.917 dolari in 2009, la 12.131 dolari in acest an,
    12.983 dolari in 2011, 13.928 dolari in 2012, 14.933 dolari in
    2013, 15.955 dolari in 2014 si, respectiv, 16.982 dolari in 2015,
    potrivit estimarilor incluse de FMI in baza de date a Prognozei
    Economice Mondiale pentru 2010.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Numere cu adevarat mari

    200.000.000.000.000 este un numar mare si daca este vorba de
    dolari inseamna, intr-un fel, si mai mult. O sa intelegeti la ce ma
    gandesc privind harta care insoteste materialul; este vorba de o
    harta a lumii unde marimea statelor este influentata de valoarea
    datoriei externe. Harta, care nu reprezinta un concept nou, a fost
    realizata de SASI Research Group de la Universitatea din Sheffield.
    Statele verzi si mici au ponderea datoriei externe in PIB sub 30%,
    cele cu galben si mai umflate intre 30 si 60%, iar cele rosii au o
    datorie externa de peste 60% din PIB. Astfel familiarizati, putem
    observa lesne o societate occidentala superindatorata. Niste numere
    grozav de mari, daca e sa privim doar rosul labartat care acopera
    Europa. In astfel de cazuri, numerele isi pierd oarecum din
    relevanta, este de ajuns sa stim ca sunt mari si cresc
    intr-una.


    Un alt numar mare, dar intr-o alta nota, este 35.000.000. Este
    numarul persoanelor care sunt amenintate de saracie din cauza
    crizei, conform estimarilor unor economisti de la Banca Mondiala,
    in Europa si Asia Centrala. Acest lucru reprezinta practic o
    anulare a castigului inregistrat in perioada 1998 – 2008, cand in
    jur de 50 de milioane de cetateni din Europa Centrala si de Est,
    precum si din spatiul ex-sovietic si Turcia au inregistrat o
    crestere a veniturilor suficient de mare incat sa urce in zona
    clasei de mijloc. Fata de estimarile dinaintea crizei, Romania ar
    putea inregistra o crestere a saraciei de 9 – 12%, conform
    estimarilor specialistilor Bancii Mondiale, la fel ca in Ucraina,
    Turcia sau Croatia, in timp ce numarul persoanelor afectate de
    saracie in Polonia si Bulgaria ar creste cu 3 – 6%.

    Al treilea numar mare este 11,9. Adica procentele cu care a crescut
    economia Chinei in primul trimestru al anului. Unii vorbesc despre
    o supraincalzire a economiei chineze, dar, personal, cred ca
    disciplina de partid va gasi resurse sa depaseasca orice astfel de
    neplacere. Spun asta cu un oarece zambet, iar cresterea economica
    chineza am prezentat-o pentru comparatia utila si necesara cu
    degringolada restului lumii.

    Studiind harta celor de la Sheffield, vom gasi cu greu Romania,
    pentru ca este verde si mica; este numai un joc al numerelor,
    pentru ca am putea ajunge in scurt timp in situatia de a ne
    ingalbeni sau, de ce nu?, inrosi de-a binelea.

    Pentru ca nimeni nu vorbeste despre ce va face Romania in momentul
    in care banii se vor termina si cand FMI sau Uniunea Europeana vor
    avea pe cap chestii mai apasatoare decat situatia economica a
    Romaniei. Creditele acordate Romaniei sau pachetul de salvare a
    Greciei nu reprezinta nimic altceva decat o modalitate de a mai
    cumpara ceva timp. Timp pana la momentul in care banii se vor
    dovedi prea greu de gasit sau prea scumpi sau plecati spre alte
    zone ale globului. Iar economia isi va reveni greu, nu avem de ce
    sa nu il credem pe Andrew Haldane.

    Toate numerele mari pe care le-am insirat pana acum se vor traduce,
    cat de curand, in cresteri de taxe si reduceri de cheltuieli. Este
    inevitabil: pastrand actualele ritmuri, ponderea datoriilor in PIB
    risca sa atinga cresteri de 300 – 400% in numai un deceniu. Nimic
    altceva nu ajuta, nici programele Rabla, nici intentiile de
    autostrazi, nici intentiile de a reduce personalul din
    administratii, nici jongleriile cu cifre. Cresteri de taxe si
    reduceri de cheltuieli, atat.

    I-as propune premierului Emil Boc sa isi atarne, in loc de harta
    lumii, pe peretele biroului, harta de la Sheffield. Si sa
    urmareasca cum Romania cea mica si verde se va mari virand spre
    galben si
    se va mari trecand spre rosu si se va mari si gata.

  • Revista presei economice din Romania

    Jurnalistii de la Gandul scriu ca Gazprom, gigantul
    energetic de stat din Federatia Rusa, a invitat transportatorul
    national de gaze naturale din Romania, Transgaz, sa participe la
    proiectul South Stream. Expertii spun ca, desi nu poate da cu
    piciorul unei astfel de invitatii, ea trebuie tratata cu multa
    delicatete, pentru ca South Stream este concurentul Nabucco,
    proiect sustinut de UE. Cotidianul aminteste si previziunile
    patronilor pentru anul in curs: o economie care va creste cu
    0,5-1%, in conditiile unei rate a inflatiei de 4%. Aceasta este
    estimarea pentru 2010 a Asociatiei Oamenilor de Afaceri.

    Pagina economica a cotidianului Evenimentul Zilei
    titreaza “Doi din trei romani sunt la limita saraciei”. Pentru 41%
    dintre romani, veniturile lunare le acopera doar cheltuielile de
    stricta necesitate, iar alti 25% traiesc sub acest nivel, arata un
    sondaj CURS. EVZ scrie si despre programul “Rabla” care a demarat
    de ieri, si inca de la primele ore au existat romani care si-au dus
    masinile mai vechi de 10 ani la casat, contra unui tichet valoric
    de 3.800 de lei. Varianta noua a programului “Rabla” prevede ca o
    persoana poate merge cu oricate autoturisme vechi la Remat, iar
    pentru a-si cumpara o masina noua pot fi utilizate trei bonuri
    valorice (11.400 de lei). Daca nu are trei masini de casat, isi
    poate achizitiona inca doua vouchere de la altii, pentru ca
    tichetele sunt acum transmisibile.

    “Rabla 2010: Boc vrea sa dubleze casarile de masini” este titlul
    principal din pagina de economie a ziarului Romania Libera.
    Jurnalistii scriu ca Guvernantii spera ca in acest an sa se
    reuseasca, prin intermediul programului de innoire a parcului auto
    (denumit si Programul “Rabla”), scoaterea din uz a nu mai putin de
    60.000 de autovehicule. Din cauza crizei, anul trecut, “Rabla” a
    inregistrat cea mai scazuta rata de succes de la demararea
    programului. Persoanele fizice si firmele vor putea inlocui in
    acest an masinile uzate incepand cu data de 20 februarie, data de
    la care Programul “Rabla” va fi aplicat si pentru anul 2010. In
    alta ordine de idei, RL vorbeste despre firmele care angajeaza in
    2010 persoane intrate in somaj de cel putin trei luni. Acestea vor
    fi scutite pentru maximum sase luni de la plata contributiilor de
    asigurari sociale.

    Adevarul scrie ca programul de reinoire a parcului auto
    incepe cu trei zile mai tarziu decat termenul stabilit initial de
    15 februarie, pentru ca voucherele de casare nu au fost tiparite la
    timp.

    Bilant la Bursa pe 2009: criza a taiat jumatate din profituri,
    titreaza Ziarul Financiar. Profiturile insumate a 63 din
    cele 69 de companii listate la Bursa s-au redus la jumatate in 2009
    in cel mai greu an pe care l-a traversat economia romaneaca in
    ultimul deceniu. Totusi veniturile si afacerile companiilor s-au
    tinut destul de bine, coborand pe ansamblu doar cu 13%, la 41,2
    mld. lei (9,7 mld. euro), comparativ cu declinul drastic al
    PIB-ului de 7,2%. Profiturile au fost salvate de ultimul trimestru,
    cand pierderile s-au redus substantial ca efect al stabilitatii
    cursului de schimb, dar si al masurilor intreprinse de manageri
    pentru diminuarea costurilor.

  • Bulgaria si Romania sunt cele mai sarace state din UE

    Bulgaria are cea mai redusa cota a Produsului Intern Brut pe cap de locuitor, doar 38 de unitati, urmata de Romania cu 41 de unitati si Turcia, stat care aspira sa adere la UE, cu 42 de unitati.

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro