Atentatele de la Londra şi dezbaterea privind restricţiile de călătorie în Statele Unite au fost principalele subiecte discutate duminică la reuniunea directorilor companiilor aeriene, cel mai mare eveniment anual al industriei de profil, informează agenţia de ştiri Reuters.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Copiii, care au vârste cuprinse între 7 şi 14 ani, şi se află în grija Organizaţiei Umanitare Concordia, vor petrece cinci zile pe litoralul românesc. Programul campaniei cuprinde activităţi educativ-distractive la malul Mării Negre (staţiunea Jupiter), dar şi vizitarea Definariului, Portului Tomis, Cazinoului Constanţa, Fermei Animalelor Ograda Veseliei la Constanţa şi a Palatului Parlamentului la Bucureşti, în perioada 31 mai – 4 iunie.
Campania #PrimaZiLaMare a apărut ca urmare a evidenţierii în mediul public a unor studii de piaţă despre numărul românilor care nu au văzut niciodată Marea Neagră. Astfel, un studiu IRES arată că 22% dintre români nu au fost niciodată la mare, în timp ce unul realizat de World Vision Romania şi de Universitatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca evidenţiază că jumătate din copiii din România au risc de sărăcie şi excluziune socială.
„Susţinem de mai multă vreme tânara generaţie în dezvoltarea ei, şi mai ales copiii cu posibilităţi materiale reduse. De data acesta, chiar de ziua lor, pe 1 Iunie, prezentăm Marea Neagră unor copii care nu au văzut-o niciodată. Ne dorim ca #PrimaZiLaMare să devină o campanie naţională şi din 2018 mai multe agenţii de turism membre sau nemembre ale Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism să ni le alăture şi cât mai mulţi copii să se bucure de o vacanţă pe litoralul românesc”, spune dr. Alin Burcea, CEO Paralela 45 şi preşedinte al Asociaţiei Naţionale a Agenţiilor de Turism.
#PrimaZiLaMare face parte dintr-o serie de campanii de responsabilitate socială derulate de turoperatorul Paralela 45 de-a lungul timpului, care au în prim plan educaţia, copiii defavorizaţi, protejarea mediului şi activităţile culturale.
„Lipsa de predictibilitate a mecanismului clawback, corelată cu nivelul nesustenabil din punct de vedere economic pentru industria farmaceutică din România, impune o revizuire a acestui sistem. Trebuie evitat orice risc de restricţionare a accesului pacienţilor români la tratamente moderne prin retragerea de pe piaţă a unor medicamente sau diminuarea lansării de produse noi. Recomandăm alinierea contribuţiei clawback cu practica europeană în domeniu astfel încât aceasta să devină un instrument de control al consumului exagerat de medicamente, fără a se transfera sectorului privat diferenţa dintre consumul real al pacienţilor şi bugetul insuficient pentru tratamente”, a precizat Anda Todor, Preşedinte al Grupului de Sănătate din AmCham.
„Să nu uităm că taxa clawback a fost impusă ca o măsură de control bugetar în perioadă de criză. În condiţiile în care România se află în plină creştere economică nu se mai justifică nevoia de a obliga producătorii de medicamente să-şi asume responsabilitatea tratării pacienţilor al căror tratament nu se încadrează în bugetul alocat de autorităţi pentru medicamente. Taxa clawback, în valoare de 19,86%, este cu patru puncte procentuale mai mare în acest trimestru comparativ cu acelaşi trimestru al anului trecut. Nu este echitabilă, nu este predictibilă, creează dezechilibre financiare care pot pune în pericol accesul pacienţilor la tratamente inovatoare, multe dintre ele fără alternativă terapeutică în piaţă”, a adăugat Călin Gălăşeanu, Preşedinte al Local American Working Group (LAWG).
„Industria farmaceutică îşi doreşte să investească în România, însă reglementările din sistemul de sănătate, coroborate, descurajează orice investiţie prin crearea unui mediu de business ostil. Producătorii plătesc aproape 20% din valoarea medicamentelor decontate de CNAS, suprataxare care se calculează în funcţie de bugetul medicamentelor rămas la nivelul anului 2011. Mai mult, taxa clawback se calculează la preţul medicamentelor la raft care include şi adaosurile distribuitorilor şi farmaciilor, o povară suplimentară pentru producătorii de medicamente. Metodologia de calcul al preţurilor impune un preţ minim european care va scădea cu 35% pentru medicamentele ieşite de sub patent şi care va creşte riscul dispariţiei medicamentelor de pe piaţă. Noile medicamente ajung cu dificultate la pacienţi. Nu există premisele creşterii investiţiilor în România în lipsa unor soluţii eficiente şi echitabile care să îmbunătăţească accesul pacienţilor la medicamente şi să creeze un mediu de business transparent şi predictibil”, a afirmat Dan Zaharescu, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente din România (ARPIM).
Investitorii în sectorul farmaceutic îşi exprimă deschiderea de a colabora cu autorităţile pentru a implementa un mecanism de contribuţie care să asigure sustenabilitate financiară pentru bugetul public, asigurând în acelaşi timp accesul rapid al pacienţilor la tratament şi sporind astfel atractivitatea României pentru investiţii viitoare. Companiile membre ale acestor asociaţii sunt deschise dialogului şi colaborării cu autorităţile pentru a identifica un mecanism eficient şi echitabil de calcul al taxei clawback, dar şi pentru a găsi soluţii care să crească potenţialul României de a atrage investiţii străine.
1. ÎNVAŢĂ
Să investeşti poate fi un demers înspăimântător. Până la urmă, cu toţii ştim că acţiunile au consecinţe, iar unele pot fi devastatoare, mai ales când este vorba de bani. Dacă nu ştii ce faci, atunci investiţia pe bursă s-ar putea să se ţi se pară ca o joacă la Las Vegas. Pe bursă nu te joci. Pe bursă investeşti. Înainte de a începe să investeşti, trebuie să te familiarizezi cu termeni, să ştii ce este o acţiune sau ce sunt dividendele. Există destule resurse de învăţare online, atât în România, cât şi în străinătate. Nu trebuie să fii matematician pentru a investi la bursă.
Începutul se rezumă la învăţare, testare şi multă răbdare. „Trebuie să avem răbdare şi să nu ne grăbim să investim cu bani reali. Trebuie să fim pregătiţi să limităm pierderile de start”, adaugă Mihai.
„Trebuie citit tot ce se poate citi privind investiţiile pe bursă, trebuie înţeleşi termenii folosiţi, trebuie testate modalităţi de investiţii cu bani virtuali şi trebuie să avem câteva luni să vedem dacă deciziile noastre sunt bune sau mai puţin bune”,
Spune Laurenţiu Mihai, autor al site-ului de educaţie financiară laurenţiumihai.ro şi cofondator al agenţiei de marketing digital The Pharmacy.
2. ÎNŢELEGE RISCUL
Celebra vorbă „Nu rişti, nu câştigi” este esenţială atunci când vine vorba de investiţii. Asta nu înseamnă că trebuie să rişti toate economiile într-o direcţie, ci trebuie să înţelegi că dacă vrei câştiguri mai mari şi mai rapide, trebuie să accepţi un risc direct proporţional. Totuşi, dacă nu eşti confortabil cu riscul, poţi investi în titluri de stat sau în acţiuni la companiile de stat care de obicei au riscuri mici, dar şi randamente pe măsură. „Există riscuri când vine vorba de investiţiile pe termen scurt, dar există riscuri şi pentru investiţiile pe termen lung. Nu este nimic în neregulă cu speculaţia. Contează foarte mult tipul de personalitate al celui care investeşte, dar şi timpul de care dispune”, este de părere Ludwik Sobolewski, şeful Bursei de Valori Bucureşti.
„Recomandarea mea este ca orice începător să dedice în jur de 6 luni pentru a testa mecanismele, cu bani virtuali, iar după aceea să investească sume mici. Dacă nu este timp, recomand fondurile de investiţii în funcţie de riscul acceptat”,
spune Mihai.
Potrivit unui studiu Vanguard, un portofoliu format doar din acţiuni a avut o rentabilitate medie anuală de 10,1% între 1926 şi 2015, în timp ce un portofoliu de obligaţiuni a avut o rentabilitate de 5,4%. Concret, acest lucru înseamnă că dacă ai fi investit acum 50 de ani 5.000 de dolari, cu un randament de 10,1%, azi ai fi avut 614.000 de dolari, iar la randamentul de 5,4%, ai fi câştigat doar 69.000 de dolari.
Un studiu din 2015 realizat de BlackRock arată că millennialii preferă să-şi păstreze economiile sub formă de bani, fie într-un cont de economii, fie sub saltea. Dar asta poate nu este cea mai bună decizie, având în vedere dobânzile foarte mici.
3. DIVERSIFICAREA PORTOFOLIULUI
Atunci când investeşti, e bine să-ţi diversifici portofoliul, adică să nu-ţi pui toate economiile într-un singur loc. O soluţie ar fi fondurile de investiţii care investesc fie pe plan local, fie pe plan internaţional.
„Vechiul proverb «nu-ţi pune toate ouăle într-un singur coş» este încă valabil. Poţi să investeşti singur sau prin intermediul unui fond de investiţii. Cu o parte din bani poţi cumpăra acţiuni, cu o altă parte obligaţiuni, poţi să aloci o sumă către un fond de pensii pentru pilonul III. Există această posibilitate de a crea un portofoliu diversificat, astfel încât să nu fi expus”,
spune Sobolewski.
„Pentru un tânăr de 30 de ani, care nu are foarte multe responsabilităţi şi care îşi permite să rişte, îi recomand să cumpere acţiuni. Poate nu de toţi banii, dar 70% i-aş investi în acţiuni. Ideal pentru cineva care vrea să investească la bursă ar fi să facă acest lucru ca strategie pe termen lung, nu să speculeze”, este de părere Ronnie Khreis, analist în cadrul companiei de brokeraj Intercapital Invest.
4. UITĂ-TE LA COMISIOANE
Nu poţi controla evoluţia bursei şi nici dacă acţiunile cresc sau scad. Ceea ce poţi face este să-ţi administrezi atent costurile, adică să te uiţi la comisioanele de tranzacţionare atunci când cumperi şi vinzi acţiuni. Păstrează costurile de tranzacţionare reduse limitând tranzacţiile inutile sau utilizând fonduri care nu au comisioane la vânzare şi cumpărare de acţiuni.
5. GÂNDEŞTE PE TERMEN LUNG
„După calculele mele, după un an de activitate pe bursă putem spune că avem o minimă experienţă. După ce finalizăm un exerciţiu financiar anual, atunci putem spune că am înţeles cum stau lucrurile”, este de părere Laurenţiu Mihai. Tot el mai spune că este important să gândim investiţia pe termen lung (5-20 de ani), „cât mai mult timp posibil pentru a beneficia de puterea dobânzii compuse”.
„Chiar dacă tindem să subliniem importanţa investiţiilor pe termen mediu sau pe termen lung, noi le sugerăm oamenilor să aibă o atitudine mai activă, să speculeze, să folosească bursa ca pe o platformă pentru a obţine venituri într-un timp mai scurt”, adaugă şeful BVB.
„Efectele potenţiale de accentuare a excesului de cerere din economie şi, astfel, de generare a unor presiuni inflaţioniste superioare ca amplitudine celor din scenariul de bază vor depinde în mod esenţial de forma finală a legii, de etapizarea în timp a majorărilor salariale şi de criteriile de condiţionalitate a acestora”, se arată în raportul asupra inflaţiei lansat luni de conducerea BNR.
Eventuale reduceri ale investiţiilor publice în vederea încadrării deficitului bugetar în ţintele asumate de autorităţi, coroborate unei majorări a ecartului dintre variaţia salariilor şi cea a productivităţii muncii, „s-ar răsfrânge, în cele din urmă, asupra potenţialului de creştere şi competitivităţii economiei româneşti”.
Măsura ar avea drept scop combaterea muncii nedeclarate şi ar fi însoţită de majorarea drastică a amenzilor şi de realizarea unei baze de date cu toţi lucrătorii din domeniile cu risc mare de muncă la negru, în care să figureze datele personale ale unor astfel de angajaţi şi chiar fotografiile acestora.
În plus, „angajatorii vor fi obligaţi să-şi actualizeze informaţiile odată cu angajarea/concedierea de personal şi să notifice autorităţile care administrează contribuţiile sociale”, este indicat, în linii mari, planul Executivului de combatere a muncii nedeclarate.
De asemenea, potrivit Avocatnet.ro, autorităţile ar urma să-şi sporească eforturile şi în ceea ce priveşte evaziunea. „România are cel mai mic grad de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este necesară cooperarea interinstituţională consolidată în scopul reducerii evaziunii. Propunem angajarea unor contracte de performanţă pentru ANAF, cu ţinte trimestriale şi măsuri corective automate la derapajele de la ţinta stabilită, precum şi un program de reducere a muncii la negru”, mai este explicat în programul de guvernare.
Un studiu sugerează faptul că persoanele care nu consumă deloc alcool prezintă un risc mai mare de a muri.
Studiul, coordonat de Charles Holahan, profesor de psihologie la Universitatea Texas din Austin, a fost realizat pe indivizi de diferite vârste, pe o perioadă de 20 de ani, a ţinut cont de variabile diverse.
Astăzi s-a ajuns cu strategia de digitalizare a manualelor şcolare pentru clasele V-VIII, însă nu se ştie când se vor desfăşura licitaţiile, pentru ce clase şi în ce condiţii; pe de altă parte, nu se ştie nici dacă cei de la Minister mai doresc varianta digitală, spune acesta. „Mulţi din <<elefanţii>> pieţei de carte tot <<cântă>> renunţarea la varianta digitală. Pot spune ca aceeaşi lipsă de predictibilitate caracteristică Ministerului Educaţiei îşi spune cuvântul şi în domeniul digitalizării educaţiei”, declară Cosmin Mălureanu, director general al Ascendia (ASC), compania românească specializată pe domeniul eLearning. Nu se consideră adeptul extremelor – dând exemplul Norvegiei, unde scrisul de mână a devenit materie opţională, dar suita Office se predă obligatoriu – însă „a refuza să faci paşi în această direcţie este ca şi când ai observa că există trenul, dar ai prefera să mergi folosind căruţa”. Cel mai mare avantaj al tehnologizării modului de educaţie, din punctul de vedere al Veronicăi Dogaru, rporate communication manager la Orange, este accesul rapid, facil şi variat la învăţare, la schimbul de experienţă şi noi opotunităţi de dezvoltare, pe care internetul le pune acum la dispoziţie. „E un fapt că educaţia transformă lumea. E un fapt că internetul şi conectivitatea au schimbat modul în care relaţionăm, în care facem afaceri, în care învăţăm”, spune aceasta. Referitor la riscuri, Veronica Dogaru consideră că digitalizarea făcută nedocumentat şi pe repede înainte se poate transforma într-un pericol, fiind vorba de un proces de durată şi complex.
Raportul este bazat pe un chestionar online adresat utilizatorilor de Internet din toată lumea, efectuat de Kaspersky Lab de două ori pe an. În a doua jumătate a anului 2016, au fost chestionaţi 17.377 de respondenţi din 28 de ţări.
Indicele global pentru cea de-a doua jumătate a anului (Indiferent-Neprotejat-Afectat) a fost de 74-39-29. Aceasta înseamnă că 74% dintre utilizatori nu au crezut că ar putea să devină victime ale atacurilor cibernetice, 39% dintre respondenţi nu folosesc soluţii de protecţie pentru toate dispozitivele conectate la Internet, iar 29% dintre cei intervievaţi au fost victime ale ameninţărilor cibernetice în ultimele luni. Versiunea anterioară avea valori de 79-40-29, ceea ce înseamnă că, în urmă cu şase luni, mai multe persoane se credeau invulnerabile şi rămâneau neprotejate.
Procentul victimelor infracţionalităţii cibernetice rămâne la acelaşi nivel (29%) doar pentru că acest indicator a fost modificat în versiunea actuală. Pentru a avea o imagine completă, lista ameninţărilor cibernetice include acum ”fraude financiare” şi ”dispozitivul a fost folosit pentru atacuri cibernetice”, fără de care indicatorul mediu al celor ”afectaţi” la nivel global ar fi fost de 27%, în loc de 29%. Acest lucru înseamnă că numărul victimelor din cea de-a doua jumătate a anului 2016 a scăzut simultan cu creşterea responsabilităţii utilizatorilor privind siguranţa lor.
De exemplu, numărul utilizatorilor care au întâlnit programe malware a scăzut de la 22%, la 20%, iar costurile pentru eliminarea consecinţelor infectării cu malware au scăzut de la 121 de dolari, la 92 de dolari. Cu toate acestea, procentul celor care au devenit victimele altor tipuri de ameninţări a crescut. De exemplu, numărul utilizatorilor afectaţi de programe ransomware, phishing, furt şi scurgeri de date a crescut. În acelaşi timp, suma medie furată de infractorii online a crescut de la 472 de dolari, la 482 de dolari.
Kaspersky Lab este o companie globală de securitate cibernetică, fondată în 1997. Cunoştinţele în domeniul ameninţărilor cibernetice şi experienţa în securitate IT deţinute de Kaspersky Lab se materializează în mod constant în soluţii de securitate şi servicii pentru a proteja companii, infrastructură critică, autorităţi guvernamentale şi utilizatori individuali din toată lumea, Portofoliul complex de securitate include protecţie endpoint de top şi un număr de soluţii specializate de securitate şi de servicii, pentru a combate ameninţările digitale tot mai sofisticate.