Tag: referendum

  • Parlamentul Crimeei a adoptat o declaraţie de INDEPENDENŢĂ faţă de Ucraina

    “O declaraţie de independenţă a Republicii Autonome Crimeea şi a oraşului Sevastopol” a fost adoptată de 78 din totalul de 81 de deputaţi prezenţi, potrivit unui comunicat al acestui Parlament, considerat ilegal de autorităţile de la Kiev.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul rus va respecta “alegerea istorică” a Crimeei la referendum

     “Vom respecta alegerea istorică a populaţiei Crimeei”, a declarat Serghei Narîşkin, citat de agenţiile ruse, în cadrul unei întâlniri la Moscova cu o delegaţie a Parlamentului local al Crimeei.

    “Vom susţine alegerea liberă şi democratică a populaţiei  Crimeei”, a adăugat el.

    Oficialul rus s-a exprimat în cadrul unei întâlniri, la Moscova, cu o delegaţie a Parlamentului local al Crimeei.

    Dominat de proruşi, Parlamentul local al Crimeei i-a cerut, joi, lui Vladimir Putin alipirea peninsulei ucrainene la Rusia şi a anunţat organizarea unui referendum la 16 martie pentru validarea acestei decizii. Alegătorii vor avea de ales între o alipire la Rusia şi o autonomie net consolidată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Posibil referendum privind ALIPIREA Crimeei la Rusia, pe 16 martie

    Alegătorii vor avea de ales între o alipire la Rusia sau o autonomie net consolidată, a precizat deputatul Grigori Ioffe. Parlamentul acestei republici autonome a prevăzut organizarea, la 30 martie, a unui referendum dar care se referă doar o simplă consolidare a autonomiei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ucraina, o misiune imposibilă pentru UE

    Catherine Ashton este primul oficial străin care a vizitat Kievul de la înlăturarea regimului Ianukovici, iar insistenţa ei că Rusia ar trebui să joace un rol important în finanţarea Ucrainei şi că ucrainenii ar trebui să păstreze relaţii bune cu Rusia se explică prin intenţia UE de a limita, pe cât posibil, avântul rusesc de a proteja, inclusiv prin forţa militară, minoritatea (majoritară) rusofonă din estul ţării şi de a linişti Moscova asupra intenţiilor UE privind soarta Ucrainei. Ministrul interimar al finanţelor, Iuri Kolobov, a anunţat că Ucraina are nevoie în următorii doi ani de 35 mld. dolari şi a propus deja organizarea unei conferinţe internaţionale a donatorilor, la care să participe UE, SUA, FMI şi alţi creditori internaţionali.

    Grivna ucraineană a scăzut, în ultima săptămână, cu 4%, la 10 grivne/dolar, în contextul instabilităţii politice din ţară, agravată de informaţiile privind revoltele nou-creatului “Front Ucrainean” din estul rusofon – mişcare de protest contra noii puteri din Ucraina a cărei intenţie este să protejeze administraţiile locale de asaltul protestatarilor şi să împiedice, inclusiv cu preţul unei secesiuni teritoriale, noua putere să preia controlul asupra zonelor de est.

    Fostul preşedinte Viktor Ianukovici, refugiat în sudul Rusiei, la Rostov-pe-Don şi urmărit penal pentru uciderea a zeci de protestatari ucraineni, a insistat că el este în continuare şeful legitim al statului şi a declarat că a cerut protecţia autorităţilor ruseşti ca să se apere de “extremiştii” ucraineni care ameninţau să-l linşeze. Ianukovici a cerut Moscovei să “acţioneze decisiv” contra celor care au orchestrat “lovitura de stat banditească” de la Kiev.

    În ceea ce o priveşte, Moscova a dat asigurări că flota rusească de la Marea Neagră, cu baza ei de la Sevastopol, nu ameninţă Ucraina şi că nu se va amesteca în treburile interne ale ţării, însă a dar clar de înţeles că este îngrijorată de posibila discriminare contra etnicilor ruşi din est şi, deocamdată, nu a recunoscut noua putere de la Kiev.

    În schimb, preşedintele interimar ucrainean Oleksandr Turcinov a reclamat agresiunea armată a Rusiei în Crimeea, reclamând că 6.000 de militari ruşi au sosit pe un aeroport militar în apropiere de Simferopol, capitala Republicii Autonome Crimeea, în cadrul unei operaţiuni despre care Moscova susţine că se derulează în virtutea acordului încheiat cu Kievul privind activitatea flotei ruse din Sevastopol.

    Fapt este că parlamentul regiunii Crimeea se află în continuare sub controlul unui grup de comando prorus, iar premierul regiunii Crimeea, Serhi Aksionov, ostil noului regim, a declarat că relaţiile între administraţia regiunii şi puterea centrală vor fi reluate numai după ce “Kievul îşi va pune ordine în treburi” şi asigură dezarmarea civililor care au căpătat acces liber la arme înainte şi după răsturnarea lui Ianukovici. El a decis organizarea la 30 martie a unui referendum privind statutul regiunii Crimeea, pentru “îmbunătăţirea statutului autonomiei regionale”.

  • Tişe: PDL cere PSD şi PNL retragerea proiectului de revizuire a Constituţiei din Parlament

     Senatorul PDL Alin Tişe a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că revizuirea Constituţiei nu are sens decât în ideea aplicării rezultatului referendumului din 2009.

    “PDL cere PSD şi PNL retragerea proiectului de revizuire a Constituţiei din Parlament, care a devenit un proiect eşuat şi un cadavru politic pentru Victor Ponta şi Crin Antonescu, cei doi fiind la putere împreună. Este încă un eşec usturător al guvernării incompetente de 80 la sută formată din PNL şi PSD, un proiect care a eşuat lamentabil din cauza incompetenţei lui Antonescu şi Ponta. Revizuirea Constituţiei nu are sens decât în ideea aplicării rezultatului referendumului din 2009, care înseamnă Parlament unicameral şi 300 de parlamentari”, a spus Tişe.

    El a susţinut că “PNL este PSD” şi că “PSD lui Ponta este egal cu PNL-ul lui Antonescu şi cu PRL-ul lui Tăriceanu”.

    “Asta este guvernarea socialistă USL”, a afirmat Alin Tişe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Virusul elveţian într-o Europă deja gripată de sindromul antimigraţionist

    Aprobarea limitelor asupra imigraţiei a uimit guvernul şi cealaltă jumătate a populaţiei elveţiene, dar a provocat şi nemulţumirea mediului de afaceri, îngrijorat de repercusiuni din partea partenerilor europeni având în vedere că industriile de export generează mai mult de jumătate din PIB. Majoritatea economiştilor avertizează că măsurile de limitare a imigraţiei vor avea un efect negativ asupra economiei elveţiene, în principal în ceea ce priveşte investiţiile.

    CURENTELE NAŢIONALISTE AU CÂŞTIGAT TEREN ÎN EUROPA ÎN URMA CRIZEI FINANCIARE ŞI A DEPRESIUNII ECONOMICE. Trendul l-a ajutat pe Christopher Blocher, vicepreşedintele Partidului Popular din Elveţia, să-şi impună punctul de vedere în referendumul recent. Blocher se declară un luptător împotriva „imigraţiei în masă„ şi este principalul responsabil atât pentru convocarea referendumului, cât şi pentru succesul iniţiativei naţionaliste.

    Este cea de-a doua mare lovitură pe care politicianul elveţian o aplică proiectului unei Europe unite. În 1992, el s-a folosit tot de un referendum pentru a preveni aderarea Elveţiei la Zona Economică Europeană, eliminând astfel pe termen nedeterminat posibilitatea intrării în UE.
    „Elveţia nu are de gând să prevină sosirea tuturor străinilor. Cei de care este nevoie pot imigra în continuare. Restul, nu„, a declarat Blocher pentru Der Spiegel.

    IN URMA CRIZEI ECONOMICE, PARTIDELE DE DREAPTA CU MESAJE POPULISTE DIN MAI MULTE STATE ALE UE AU ATINS COTE RECORD ÎN SONDAJE ÎN ULTIMII ANI, cetăţenii est-europeni, în principal românii şi bulgarii, fiind vizaţi de iniţiative antiimigrare în ţări precum Marea Britanie sau Germania.

    În general, cetăţenii europeni nu au fost niciodată foarte convinşi de proiectul european şi nu au simpatizat în mod special instituţiile UE, notează Der Spiegel. Însă înaintea crizei, majoritatea europenilor considerau că Europa unită reprezintă un plus pentru economie şi nivelul de trai. Mişcările generate de criză – ajutoare financiare uriaşe acordate de statele prospere către ţările aflate în dificultate, creşterea şomajului în contextul menţinerii sau creşterii migraţiei – au lovit însă în idealul european, tot mai multe persoane considerând că legăturile strânse dintre economiile de pe continent le afectează prosperitatea.
     

  • Ce se va alege din referendumul pentru revizuirea Constituţiei

    Liniştea n-a durat însă mult, şi nu doar din cauza insistenţei preşedintelui Băsescu de a face deschis opoziţie Guvernului prin declaraţii tot mai agresive (România “e cu un pas în prăpastie” sau “comunitatea de afaceri nu are încredere să facă investiţii” din cauza subminării statului de drept de către USL). După ce Curtea Constituţională a respins modificările la Codul penal adoptate în decembrie, care protejau de ANI şi DNA funcţionarii publici şi demnitarii, PDL (care a sesizat CCR în acest caz) a prins curaj şi a prevestit că USL va păţi cu revizuirea Constituţiei ce au păţit şi cu modificarea Codului penal, întrucât CCR nu va putea aproba un proiect de revizuire care ignoră rezultatele referendumului constituţional valid din 2009.

    Augustin Zegrean, preşedintele CCR, a declarat deocamdată, referindu-se la referendumul din 2009 pentru parlament unicameral, că “nimeni nu poate să încalce decizia poporului român”, ceea ce anticipează relansarea în forţă a conflictelor de anul trecut pe tema revizuirii Constituţiei. După deputatul UDMR Cseke Attila, suprapunerea europarlamentarelor cu referendumul nici n-ar fi posibilă tehnic, nu numai fiindcă legea cere o pauză de o zi înainte de alegerile din 25 mai, ci şi fiindcă USL încă n-a trimis Comisiei de la Veneţia proiectul de revizuire, aşa cum a promis.

    Chiar şi fără obiecţii de la CCR sau de la Bruxelles, validarea referendumului pare improbabilă (prag de participare – 50%), dacă ţinem cont că la europarlamentarele din 2009, participarea la vot a fost de 30%. Pentru moment însă, nimeni nu are interesul să discute aceasta: puterea, pentru că trebuie să-şi urmeze promisiunile şi să livreze electoratului proiectul de revizuire oricum ar fi el, iar opoziţia, pentru că proiectul oferă în continuare nesperate oportunităţi de a chema poporul la luptă contra puterii. Cel mai sonor critic este, deocamdată, Mihai-Răzvan Ungureanu, liderul Forţei Civice, care a chemat la un boicot general la preconizatul referendum, pe motiv că proiectul de revizuire este “toxic pentru România”.

  • Marea Britanie s-ar putea retrage din UE dacă aceasta nu se va reforma. Avertizarea ministrului britanic al Finanţelor

     “A venit vremea reformării Uniunii Europene şi relaţiei cu Marea Britanie, înaintea deciziei poporului britanic. Vrem să rămânem într-o Europă reformată sau preferăm să ieşim?”, a întrebat Osborne la Londra.

    “Europa are nevoie urgentă de reforme economice. Uniformizarea reglementărilor în zona euro este necesară pentru supravieţuirea monedei unice; protejarea drepturilor statelor UE care nu sunt în zona euro este necesară pentru păstrarea pieţei unice”, a insistat Osborne.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cseke: Prin suprapunerea europarlamentarelor cu referendumul, USL preia mijloacele lui Băsescu

     Deputatul UDMR Cseke Attila a declarat, într-o conferinţă de presă, că Uniunea este împotriva comasării referendului de revizuire a Constituţiei cu europarlamentarele, din acelaşi motiv pentru care s-a împotrivit suprapunerii referendumurilor cu alegerile parlamentare şi cele prezidenţiale din 2007 şi din 2009, la iniţiativa preşedintelui Traian Băsescu, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Nu este pentru prima oară când peste alegerile naţionale şi europarlamentare s-ar suprapune un referendum, dar acest lucru este împotriva recomandărilor Comisiei de la Veneţia şi mai ales este contraproductiv, pentru că se amestecă temele. Niciodată UDMR nu a susţinut asemenea suprapuneri, indiferent dacă le-a iniţiat preşedintele, ca până acum, sau că le iniţiază Guvernul, cum se întâmplă acum. Suprapunerea unui referendum peste alegeri deturnează atenţia de la ceea ce ar trebui să fie subiectul principal, iar în cazul de acum subiectul principal trebuie să fie alegerile europarlamentare. Or, dezbaterea unor teme interne va deturna atenţia şi va eclipsa temele europene, care şi aşa sunt dificil de impus în atenţia opiniei public”, a afirmat deputatul Cseke Attila.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • USL a decis organizarea referendumului pentru Constituţie simultan cu europarlamentarele

     Stroe a fost întrebat, înainte de şedinţa USL, dacă referendumul pentru revizuirea Constituţiei va fi organizat la aceeaşi dată cu alegerile europarlamentare. “Da, aşa e”, a replicat ministrul liberal.

    “Probabil două zile”, a mai afirmat Stroe, întrebat dacă referendumul de revizuire ar putea fi organizat pe parcursul a două zile.

    Ministrul a mai precizat că în protocolul USL se va menţiona numele candidatului USL la alegerile prezidenţiale, precum şi al premierului.

    Liderii USL au decis, duminică seară, într-o şedinţă restrânsă, informală, să convoace referendumul pentru revizuirea Constituţiei în luna mai, odată cu alegerile europarlamentare.

    Totodată, USL a stabilit ca referendumul să se desfăşoare pe parcursul a două zile. Referendumul se va desfăşura cu un prag electoral de 50% prezenţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro