BusinessMagazin

Tag: recrutare

  • Şeful pe operaţiuni al Adecco a fost numit country manager al GI Group

    Felix Toma, un executiv care a lucrat în ultimii şapte ani în cadrul firmei de recrutare şi muncă temporară Adecco România, a fost recrutat de competitorii de la GI Group pentru poziţia de country manager.


    Acest articol a apărut în ediţia tiparită a Ziarului Financiar din data de 19.06.2013

    ZF Corporate este serviciul specializat de ştiri cu plată al Ziarului Financiar. Pentru a putea citi aceste ştiri trebuie să vă abonaţi la ZF Corporate sau la unul din cele 12 fluxuri ale sale, profilate pe sectoare de activitate (Bănci, Retail, Imobiliare şi altele). Detalii de abonare la ZF Corporate: Alexandru Matei (tel. fix: 0318.256.286, tel. mobil: 0766.606.994) sau trimiteţi un email cu datele dumneavoastră de contact prin care solicitaţi informaţii şi abonare la adresa alexandru.matei@zf.ro sau stefan.paraschiv@m.ro. Veţi fi contactat în maximum o oră.

  • BMW recrutează tineri şomeri din Spania, pentru “a da înapoi” comunităţilor unde vinde maşini

     Astfel, 25 de tineri spanioli (18-25 de ani) vor primi un stagiu de training de un an la BMW, a declarat miercuri pentru Frankfurter Allgemeine Zeitung directorul de resurse umane al BMW, Milagros Caina-Andree, informează The Guardian.

    “Vor fi introduşi în cultura germană, probabil vor fi găzduiţi de o familie BMW şi vor lucra în dezvoltare, vânzări, marketing sau un alt domeniu. După aceea, aceşti tineri vor pleca acasă sau vor putea rămâne aici”, a afirmat ea.

    Reprezentantul BMW a adăugat că, dacă va avea succes, programul ar putea fi extins şi către alte ţări, precum Italia sau Grecia.

    “Vrem să dăm ceva înapoi acestor ţări, unde ne vindem maşinile”, a spus oficialul BMW.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zitec recrutează pentru a ajunge la 80 de angajaţi

    “În 2012 ne-am extins atât din punct de vedere al expertizei oferite clienţilor noştri, cât şi la nivelul echipei, crescând de la 40 la 57 de persoane. De la începutul acestui an am reuşit deja să atragem 10 colegi noi, iar până la finalul lui 2013 ne propunem să avem o echipă de 80 de membri”, a declarat Simona Lăpuşan, COO şi co-fondator al Zitec.

    Zitec a primit în anul precedent aproximativ 3.000 de CV-uri, dintre care 251 au fost selectate în prima etapă de recrutare şi 51 au fost alese pentru ultima, în final, în echipa producătorului local de aplicaţii online fiind cooptaţi 17 noi colegi, după cum a arătat Simona Lăpuşan.

    Referitor la metodele de recrutare, compania utilizează canalele tradiţionale (site-uri de job-uri), dar apelează şi la acţiuni de head-hunting, pentru poziţiile de specialişti sau manageri, la promovarea prin canalele social media sau la participarea în cadrul evenimentelor de profil – târguri, workshop-uri, conferinţe.

    Doar trei membri ai echipei Zitec au ales să părăsească compania în 2012, ceea ce înseamnă că fluctuaţia de personal a fost una bună, în condiţiile în care concurenţa pe resurse umane este foarte mare în industria de profil. “Piaţa muncii în industria de IT&C din România rămâne, în continuare, extrem de competitivă, angajatorii întâmpinând dificultăţi în a găsi personal specializat de calitate. în acest context, asistăm la o competiţie constantă între companiile care recrutează pe acest domeniu, din punct de vedere al atragerii şi retenţiei celor mai buni specialişti”, a explicat Florentina Greger, director de resurse umane în cadrul Zitec.

    În momentul de faţă, Zitec recrutează pentru posturi precum PHP Software Engineer, PHP Drupal Developer, Software Engineer in Test, ASP.NET/Sharepoint Developer, Software Project Coordinator, System Administrator, Software Quality Assurance Engineer, PHP Magento Developer, Software Testing Coordinator.

  • Revista reţelei Al-Qaida şi site-urile de recrutare, atacate cibernetic de servicii secrete

    Cea mai recentă ediţie a revistei “Inspire” este dedicată atentatelor de la Boston, comise pe 15 aprilie şi soldate cu trei morţi şi aproximativ 260 de răniţi. Noul număr a fost postat online în urmă cu câteva zile, dar conţinutul articolelor pare să fi fost modificat, afirmă specialişti citaţi de CNN, sugerând un atac cibernetic comis de servicii secrete occidentale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • CFR SA angajează directori generali adjunţi. Cum se va desfăşura recrutarea pentru cei 12 noi angajaţi

     “Continuând implementarea angajamentelor asumate faţă de instituţiile financiare internaţionale, una dintre cele mai mari companii din România, CFR SA, va derula această procedură în colaborare cu cel puţin trei firme independente, specializate în recrutarea resurselor umane, pentru selectarea personalului pentru cele cinci posturi de Chief Officer (n.r. – director general adjunct). În paralel se va desfăşura şi procedura de selecţie a candidaţilor pentru ocuparea celor şapte posturi vacante de director, procedură care va fi efectuată de o comisie internă a companiei”, se arată într-un comunicat al companiei transmis MEDIAFAX.

    Procedurile de selecţie sunt deschise inclusiv pentru persoanele care ocupă în prezent posturile. Selecţia se va încheia în cel mult 45 de zile.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Hidrolectrica a primit aproape 500 de CV-uri în prima zi de la anunţul pentru recrutarea managerilor

     “Poziţia de manager al Departamentului Achiziţii şi Logistică a generat, până acum, cel mai mare interes, fiind vizată de 46 de persoane, alte patru roluri din conducerea la nivel central a companiei avand peste 20 de aplicaţii înregistrate”, se arată într-un comunicat al companiei.

    Perioada de recrutare a 67 de directori a începput pe 20 martie şi se va încheia în 10 aprilie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Johan Gabriels, fostul şef al RBS România, preia conducerea Băncii Carpatica

    Gabriels preia şi funcţia de preşedinte al Directoratului Băncii Comerciale Carpatica, structură care are acum patru membri: Johan Gabriels – director general, preşedinte al Directoratului; Ion Dobrică director general adjunct; Gheorghe Cismaru – director general adjunct; Georgiana Coandă – director general adjunct.

    Johan Gabriels a condus operaţiunile RBS România în perioada 2009-2011. Are o experienţă bancară de peste 20 de ani, incluzând funcţii de management financiar şi general în organizaţii precum Arthur Andersen, Mars (Olanda, Rusia, Franţa), PepsiCo (Franţa, Italia, Spania), CapitalOne (Statele Unite, Marea Britanie).

    La sfârşitul anului trecut, la Carpatica a venit încă un om de la RBS: adunarea generală a acţionarilor băncii a numit-o pe Magdalena Manea, fost vicepreşedinte al RBS România, ca membru în consiliul de supraveghere al băncii, poziţie rămasă vacantă după demisia omului de afaceri Ilie Carabulea, care deţine controlul băncii.

    Carabulea a demisionat primăvara trecută din funcţia de preşedinte al consiliului de supraveghere al Băncii Carpatica, după ce înalta Curte de Casaţie şi Justiţie l-a condamnat la un an şi şase luni de închisoare cu executare, pentru dare de mită. Ulterior, interimatul a fost asigurat de Ion Dobrică, director general adjunct al băncii.

    “Anul 2013 va aduce noi provocări la nivelul economiei naţionale şi mondiale, dar în actuala componenţă suntem încrezători că le putem depăşi. Ne încredem în profesionalismul conducerii executive a băncii”, a declarat Nicolae Petria, preşedintele Consiliului de Supraveghere al BCC.

    Carpatica avea la finele lunii septembrie 2012 active de 4,3 mld. lei, faţă de 3,87 mld. lei la sfârşitul lui septembrie 2011. Banca avea la aceeaşI dată 1.318 salariaţi, în creştere de la 1.281 cu un an în urmă.

  • Cine îl va înlocui pe Ronald Binkofski la şefia Microsoft România

    În urma sa rămâne o companie care poate funcţiona, după spusele reprezentanţilor săi, “o vreme” şi fără managerii de nivel unu şi doi. Aceasta este, de altfel, cea mai grozavă realizare a lui Binkofski care îşi propusese ca prim obiectiv, la venirea sa, să structureze modelele de lucru în aşa fel încât oamenii să funcţioneze şi în absenţa liderilor. Până la găsirea unui înlocuitor, interimatul este asigurat de Sorin Eftene, care anterior a fost director al diviziei enterprise & partner group din cadrul companiei.

    Procesul de recrutare poate dura şi numai o lună, dar compania nu este presată de timp, conform directorului de resurse umane al companiei, Vlad Bog. “Sunt şanse mari ca un român să ocupe funcţia de conducere la Microsoft”, spune Bog, care adaugă că procesul de recrutare vizează persoane din cadrul şi din afara companiei.

    “Mă aşteptam să stau mai mult. Mă simt bine în România şi mi-ar fi plăcut să rămân – pe plan personal. În ce priveşte cariera însă, poziţia din Polonia este o şansă”, spune Binkofski, un indicativ fiind chiar numărul de angajaţi ai filialei, de patru ori mai mulţi decât cei 400 din România. “Cel mai pragmatic motiv pentru care aş fi preferat să stau aici este vremea şi energia oamenilor. Polonezii sunt mult mai reci, mai apropiaţi de nordici.”

    El a spus că de vreme ce mandatul său a fost mai scurt decât se aştepta, majoritatea obiectivelor fixate pentru întregul mandat – deopotrivă cele personale, dar şi cele trasate de managementul grupului – nu au fost realizate. Pe de altă parte, punctează el, evoluţia Microsoft România a fost mereu cu plus. Compania condusă de polonezul de 44 de ani a înregistrat în 2011 o cifră de afaceri de 140 de milioane de lei, în creştere faţă de 2010 (125 mil. lei), conform datelor de la Ministerul Finanţelor. Prima jumătate a anului fiscal, conform raportărilor interne ale Microsoft, a adus un plus de 6-7% în afacerile companiei, iar reprezentanţii companiei se aşteaptă să păstreze acelaşi ritm până la încheierea anului fiscal.

    Ronald Binkofski a mai precizat că sunt o serie de lucruri pe care România le poate învăţa de la Polonia, dar şi invers. “Sunt deja câteva lucruri pe care vreau să le replic în activitatea companiei din ţara mea natală”, afirmă executivul polonez, care mai trece pe lista lucrurilor din care conaţionalii săi se pot inspira serviciile de internet din mediul urban, care se află pe locul cinci la nivel mondial din punct de vedere al calităţii.

    Binkofski spune însă că şi românii ar putea învăţa de la polonezi cum să facă să crească gradul de absorbţie a fondurilor europene, iar în ce priveşte dezvoltarea serviciilor de cloud computing în România, speră să mai poată fi implicat şi pe viitor.

  • Carabulea are nevoie, pe lângă un investitor, şi de un CEO la Carpatica

    Carabulea trebuie să găsească acum şi un nou CEO pentru bancă după ce în ultimii ani a căutat un investitor strategic care să susţină banca cu capital. Banca continuă demersurile pentru găsirea unui cumpărător pentru că nevoia băncii de a fi susţi­nută de un investitor cu lichidităţi importante se menţine.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Cine le mai dă de lucru head-hunterilor

    Deşi nu au pe mână afaceri de zeci sau sute de milioane de euro, headhunterii sunt cunoscuţi de toată lumea din mediul de business, ei fiind cei care îi ajută şi îi conving pe executivii de top să îşi schimbe jobul pentru un salariu mai bun, pentru a încerca să facă faţă unor noi provocări sau pentru că e nevoie de ei să schimbe lucruri într-o organizaţie. Piaţa locală a serviciilor de recrutare de executivi de top este mică, estimată la o valoare de şase milioane de euro, şi se împarte între 15- 20 de companii care nu au mai mult de trei-cinci angajaţi. Însă relaţiile pe care ei şi le-au creat de-a lungul timpului îi diferenţiază şi îi fac pe unii să aibă monopol în anumite sectoare.

    “Toată lumea de pe piaţă a redus tarifele, dar nimeni nu vrea să recunoască. Până la urmă, este normal să mai laşi la preţ dacă, de exemplu, un client îţi dă trei mandate într-un an”, este de părere Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search SpenglerFox, unul dintre cei mai experimentaţi headhunteri de pe piaţa locală. În ultimul an ea a avut şase proiecte de recrutare la nivel de general manager, iar cel mai mare onorariu primit a fost de 38.000 de euro, obţinut anul trecut. Niciun jucător nu a reuşit, de la începutul crizei, să depăşească afaceri de un milion de euro, iar din lipsă de clienţi, cei mai mulţi headhunteri au început să-şi facă mai vizibile celelalte servicii, de evaluare, coaching, consultanţă sau outplacement.

    În general, serviciile unui headhunter sunt răsplătite cu un onorariu echivalent cu o treime din valoarea pachetului brut primit în primul an de către executivul plasat. În ultima perioadă însă companiile au încercat să reducă pe cât posibil costurile, afectate de incertitudinile privind creşterea economică. Aşa că fac noi angajări apelând la headhunteri doar dacă au epuizat celelalte opţiuni, cum sunt promovările interne sau recomandările.

    “În ultimele 12 luni, salariile de top management în general au stagnat, a crescut semnificativ partea variabilă în raport cu partea fixă. Pachetul salarial a devenit mai mult decât oricând punctul nevralgic al negocierilor de angajare şi nu se mai negociază în euro, ci în lei. <Budget> este cuvântul-cheie şi a devenit o referinţă din ce în ce mai strictă”, explică Dana Patrichi, managing partner în cadrul firmei de executive search Alexander Hughes România. Pe plan local, cel mai mare onorariu facturat de Alexander Hughes a fost în valoare de 65.000 de euro în industria bancară, în 2008.

    Pe de altă parte, presiunea pe rezultate pe termen scurt a determinat multinaţionalele care apelează la executive search să solicite candidaţi dispuşi să se angajeze să facă “miracolele” cerute de cei de la sediul central. Aşa s-a ajuns în situaţia ca headhunterii aproape să nu mai aibă de unde să recruteze.

    “Există un segment foarte redus de senior manageri care sunt foarte buni din toate punctele de vedere şi pregătiţi să conducă divizii, funcţiuni sau afaceri atât de complexe cum sunt astăzi. Din acest segment foarte redus de candidaţi, mai bine de jumătate sunt motivaţi de companiile la care sunt şi stimulaţi prin politici personalizate de retenţie să rămână. Din restul, o parte considerabilă nu se potrivesc cultural şi deci, lista scurtă devine lista foarte scurtă sau inexistentă dacă ne rezumăm doar la români sau la români din străinătate”, spune Radu Manolescu, managing partner la firma de executive search K.M. Trust & Partners. Cel mai mare onorariu încasat de Manolescu, care a decis să despartă businessul de executive search de cel de recrutare de middle management în două firme separate (K.M. Trust şi Key2Success) a fost de aproape 80.000 de euro pentru recrutarea unui manager de nivel C într-o multinaţională în 2007, iar în 2009 a recrutat un general manager într-o firmă medie pentru 67.000 de euro. În opinia sa, 2012 este momentul în care companiile ar trebui să aducă din afară expaţi cu experienţa şi atitudinea solicitată, să mute general manageri din companii mai mici sau executivi din alte funcţii în managementul resurselor umane.

    Headhunterii spun că s-a ajuns în situaţia ca firmele să apeleze la executive search doar în momentul în care nu mai au încotro, după ce au încercat singure să-şi rezolve problema şi au decis că nu mai au cum să găsească o soluţie decât printr-un consultant extern.