BusinessMagazin

Tag: proiecte

  • Studiu PwC: 4 din 5 executivi (84%) susţin că au proiecte în dezvoltare bazate pe tehnologia blockchain

    În cadrul studiului PwC “Blockchain is here. What’s your next move?” au fost intervievaţi 600 de executivi din 15 state şi teritorii pe tema implicării companiilor lor în utilizarea tehnologiei blockchain şi viziunea pe care o au privind potenţialul acesteia.

    Pe măsură ce tehnologia blockchain remodelează  companiile şi comerţul, studiul indică în mod clar teama organizaţiilor de a nu rămâne în urmă în adoptarea acesteia. Sunt luate în calcul mai multe elemente, cum ar fi faptul că dezvoltarea accelerată în acest domeniu la nivel global oferă oportunităţi de reducere a costurilor, accelerarea vitezei tranzacţiilor,  precum şi un grad mai mare de transparenţă şi trasabilitate.

    Un sfert dintre executivii intervievaţi declară că au început să implementeze tehnologia blockchain. 10% au spus că au proiecte dezvoltate în fază pilot în timp ce 15% au proiecte deja operaţionale. Aproximativ o treime (32%) susţin că au proiecte în dezvoltare, o cincime fiind în fază de cercetare.

    SUA (29%), China (18%), şi Australia (7%) sunt percepute a avea cele mai puternice capabilităţi de a dezvolta proiecte bazate pe această tehnologie. Cu toate acestea, respondenţii cred că în următorii 3 până la 5 ani China va depăşi Statele Unite ale Americii (30%), mutând centrul de influenţă şi activitate privind tehnologia blockchain din SUA şi Europa.

    De asemenea, studiul relevă preponderenţa serviciilor financiare în tehnologia blockchain. 46% dintre respondenţi consideră domeniul financiar drept sectorul lider, iar 41% cred că va deveni în viitorul apropiat (3-5 ani). Printre sectoarele considerate a avea potenţial în următorii 3-5 ani se numără cel energetic şi utilităţile (14%), cel al sănătăţii şi de îngrijire personală (14%), şi cel al producţiei industriale (12%).

    Cele mai mari beneficii ale tehnologiei blockchain vor fi dezvoltate şi răspândite prin intermediul platformelor comune la nivel de industrie. Cu toate acestea, studiul indică faptul că acest lucru nu se va întâmpla în absenţa unor standarde agreate de companii (chiar dacă sunt în competiţie directă).

    În ciuda potenţialului pe care tehnologia blockchain îl are, aproape jumătate (45%) dintre respondenţi identifică încrederea drept unul dintre cele mai mari obstacole în calea adoptării sale. 48% consideră că un alt obstacol este nesiguranţa în privinţa reglementărilor. De asemenea, cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte încrederea între utilizatori au fost notate în Singapore (37%), Emiratele Arabe Unite (34%), şi Hong Kong (35%),  indicând, în parte, influenţa serviciilor financiare în dezvoltarea tehnologiei blockchain. Cele mai multe reţineri în ceea ce priveşte incertitudinea din punct de vedere al reglementării au fost observate în Germania (38%), Australia (37%) şi Regatul Unit (32%).

    „Dezvoltarea şi implementarea tehnologiei blockchain pentru a-şi atinge potenţialul nu reprezintă un proiect IT. Este o transformare a modelelor, rolurilor şi proceselor de business. Este nevoie de un context clar de business şi de un ecosistem care să îl susţină; cu reguli, standarde, precum şi flexibilitate în a lucra cu schimbările pe planul reglementărilor. Transparenţa şi trasabilitatea tranzacţiilor trebuie să fie un deziderat comun al tuturor companiilor implicate în dezvoltarea blockchain deoarece numai printr-un astfel de demers se poate spori adopţia la scară largă. Pe de altă parte, considerăm necesară o conlucrare cât mai strânsă între companiile care dezvoltă această tehnologie şi autorităţile de reglementare pentru a creşte gradul de încredere şi a crea un cadru de reglementare care să aibă în vedere particularitatea acestei tehnologii. Iar odată ce au fost adresate aceste două probleme ale blockchain vom asista atât la dezvoltarea de noi aplicaţii şi utilizări cât şi la o adopţie mai facilă a acestei tehnologii” consideră Ionuţ Sas, partener în cadrul Departamentului de taxe şi consultanţă juridică, PwC România. 

    Unul din trei respondenţi, care au declarat o implicare scăzută sau chiar neimplicare în dezvoltarea tehnologiei blockchain, a motivat acest lucru prin absenţa progresului în privinţa costurilor (31%), incertitudinea privind debutul potrivit (24%) precum şi probleme de administrare (14%).

    Studiul identifică patru domenii cheie asupra cărora ar trebui orientată atenţia în procesul de dezvoltare a platformelor interne sau industriale de tip blockchain:

    1. Crearea unui  business case: organizaţiile pot  porni de la un nivel redus, dar trebuie să îşi fixeze un scop al iniţiativei astfel încât ceilalţi participanţi să-l poată identifica şi, ulterior să se poată alinia acestuia.

    2. Dezvoltarea unui ecosistem: Participanţii ar trebui să provină din companii diferite aflate în aceeaşi industrie pentru a lucra împreună la un set de reguli care să stea la baza tehnologiei blockchain. Dintre cei 15% dintre respondenţii care deja aveau aplicaţii în implementare, 88% au declarat fie că erau lideri, fie membri activi în cadrul unui consorţiu blockchain.

    3. Crearea unui design care să ţină cont de activitatea utilizatorilor (ce pot să vadă şi cum pot acţiona): Partenerii au nevoie de reguli şi standarde pentru aprobarea accesului. Implicarea unor profesionişti în zona de risc de la bun început (în domenii precum cel juridic, al conformităţii şi securităţii cibernetice) va asigura crearea unor cadre de funcţionare ale tehnologiei blockchain în care autorităţile de reglementare şi utilizatorii să poată avea încredere.

    4. Adresarea incertitudinii privind reglementarea: Studiul avertizează dezvoltatorii industriei blockchain că ar trebui să urmărească, dar să nu aştepte ca reglementările să evolueze în următorii ani. Din contră, este vital să se implice alături de autorităţile de reglementare în a profila modul în care mediul va evolua.

     

     

  • Cu inteligenţa artificială în afara graniţelor

    “Ca strategie, ţintim pieţele globale şi încercăm să depăşim graniţele României”, descrie Bogdan Florea, fondatorul şi CEO-ul Connections Consult, planurile legate de dezvoltarea companiei în următoarea perioadă. El a înfiinţat compania în 2005, povestea Connections Consult începând de la furnizarea de servicii IT precum reparaţii, infrastructură IT, reţelistică şi ulterior dezvoltare de software. Din 2013 însă, activitatea companiei a fost împărţită în trei divizii – servicii de ITO (IT outsourcing) şi BPO (business process outsourcing), precum şi servicii de integrare a sistemelor IT.

    Florea spune că se vor axa în continuare pe piaţa europeană şi pe cea globală, prin deschiderea de subsidiare, atragerea de talente în zone competitive din acest punct de vedere, marketing şi inovaţie – atragerea de fonduri pentru proiecte de cercetare şi dezvoltare. „Vom insista pe RPA (robotic process automation – automatizare prin intermediul roboticii n.red.) şi artificial intelligence, dar vom deschide noi direcţii în zona de software financiar: risk management, trading, precum şi în industria transporturilor”, descrie Florea planurile de dezvoltare pentru următoarea perioadă.

    „În ultimii ani, constatăm o explozie a serviciilor de outsourcing (dezvoltare de software, suport pentru infrastructura IT şi shared services), în industria locală. Din păcate, cu câteva excepţii, piaţa românească rămâne blocată în acest tip de model de business. În mod normal, ar fi trebuit să fie un moment pasager, o staţie în direcţia unei industrii IT locale bazate pe inovaţie şi creativitate. Suntem, însă, în continuare în această staţie şi nu pare că avem perspective de ieşire”, descrie Bogdan Florea caracteristicile IT-ului local.

    Compania Connections Consult dezvoltă şi diferite soluţii software – aplicaţii de business, pentru clienţi străini, iar recent a înfiinţat şi o a patra divizie, dedicată RPA, la baza acesteia stând colaborarea cu UiPath, firmă românească specializată în furnizare de soluţii de tip RPA care a obţinut anul acesta o finanţare de 120 milioane de dolari ce a propulsat-o la o evaluare de peste un miliard de dolari.

    „Noua linie de business din cadrul companiei – RPA – va genera circa 30-40% din cifra de afaceri peste trei ani”, a menţionat Bogdan Florea. Practic, vânzarea de licenţe pentru soluţiile de tip RPA, implementarea acestora şi analiza de business vor genera în total aproximativ 5 milioane de euro în trei ani, cât businessul Connections Consult din 2017. Anul trecut compania a avut afaceri de 5,1 mil. euro (23,2 milioane lei), cu 38% mai mare faţă de 2016, pentru anul în curs ţinta Connections Consult este de a ajunge la venituri totale de 6,5 milioane euro.

    „Estimarea creşterii businessului pentru 2018 se bazează pe discuţiile de negociere şi licitaţiile în care suntem implicaţi, precum şi pe evoluţia pieţei de profil, atât la nivel local, cât şi extern”, punctează el.  

    De la înfiinţarea companiei şi până în prezent, businessul Connections Consult a crescut constant, cifra de afaceri înregistrând scăderi doar în doi ani, însă minore. Totodată, compania şi-a crescut şi echipa în cei 13 ani de funcţionare, ajungând de la 4 angajaţi în 2005 la 230 la finalul anului trecut, iar acum are aproape 300 de salariaţi.

    În prezent, cea mai mare pondere a businessului Connections Consult este generată de divizia de servicii IT şi dezvoltare software – 35-40%, aceasta fiind urmată de divizia de BPO (business process outsourcing) – 30-40%. Restul afacerilor este generat de servicii de integrare a sistemelor IT şi de noua linie de business dedicată RPA. 

    Încă de anul trecut, Connections Consult s-a concentrat pe extinderea, consolidarea şi certificarea echipei de specialişti şi a capabilităţilor de RPA ale companiei, exclusiv pe soluţiile UiPath. Astfel, compania a implementat deja procese de automatizare robotizată în industrii variate, de la companii din zona FMCG şi financiar-bancară până la firme de contabilitate, companii de BPO, companii de servicii medicale şi analize de laborator. Procesele robotizate au vizat departamente din zona financiar-contabilă şi din zona operaţională, unde au fost automatizate operaţiuni legate de raportări lunare, managementul concediilor, introducerea de facturi în softuri de contabilitate, dar şi procese de back-office din industria bancară.

    Cele mai mari proiecte realizate de Connections Consult anul acesta vizează dezvoltări software pentru proiecte în industria bancară şi de asigurări, produse software pentru bănci, implementări ale tehnologiei RPA în domeniul bancar şi implementarea unui centru de management al proceselor de business de tip GBS (Global Business Services).

    „Anul acesta dorim să ne asigurăm vizibilitate în poziţia de trusted UiPath implementation partner în România şi estimăm un potenţial de câteva sute de mii de euro. Ne concentrăm pe implementare de roboţi software şi de centre de excelenţă în diverse industrii, cu precădere în zona de banking şi oil & gas, unde procesele sunt standardizate şi repetitive. Începând cu anul următor, ţintim extinderea capabilităţilor către EMEA şi SUA şi estimăm venituri între 2 şi 5 milioane de euro”, a precizat Bogdan Florea. În prezent, circa 15-20% din portofoliul de clienţi ai Connections Consult sunt companii din străinătate. Compania are colaborări cu jucători de talie internaţională din industrii precum FMCG, petrolieră, telecom, IT sau bancară, care îşi desfăşoară activitatea şi pe plan local, clienţii companiei fiind firme private mari, cu peste 500 de angajaţi şi cu cifră de afaceri de câteva zeci de milioane de euro, acestea fiind de altfel tipurile de organizaţii care apelează la externalizarea serviciilor IT.

    De asemenea, compania are în plan să ofere în regim de servicii o platformă proprie de tip SaaS (Software as a Service) dedicată IMM-urilor, care va avea la bază tehnologia RPA. Această tehnologie poate fi implementată în orice tip de industrie, pentru că roboţii software automatizează acţiunile pe care un om le-ar întreprinde în timp ce lucrează la un computer.

    În momentul de faţă, numeroase companii mari din România au fie un proiect de RPA în derulare, fie intenţionează să implementeze un astfel de proiect. Acestea activează preponderent în industriile financiar-bancară, asigurări, telecom şi retail. O parte dintre băncile şi companiile de asigurări importante din piaţa locală au început deja implementarea tehnologiei RPA, în condiţiile în care automatizarea proceselor de business repetitive şi bazate pe reguli sau conectarea sistemelor existente la tehnologiile digitale bazate pe roboţi software aduc numeroase beneficii organizaţiilor. Cele mai semnificative avantaje ale utilizării soluţiilor de tip RPA în cadrul companiilor sunt creşterea vitezei de lucru, a eficienţei operaţionale, îmbunătăţirea serviciilor pentru clienţi şi reducerea costurilor.

    „Roboţii pot lucra 24 de ore pe zi, 365 de zile pe an şi ating o acurateţe de aproape 100%, iar companiile pot observa rapid efectele unui proiect de automatizare. De exemplu, în urma automatizării unor procese, se remarcă o scădere cu până la 80% a timpului lor de execuţie şi o amortizare a investiţiei în mai puţin de un an”, a subliniat el.

    Roboţii software preiau şi execută sarcini laborioase, pentru a spori acurateţea proceselor din cadrul unei companii, asigură cerinţele de securitate, protejează datele sensibile şi asigură vizibilitate şi control complet. Totodată, aceştia ajută la eliberarea capitalului uman de activităţi repetitive, permiţând ca oamenii să fie implicaţi în livrarea de servicii cu valoare adăugată mai mare.

  • În noua sesiune parlamentară puterea vrea lege pentru lobby, iar opoziţia vrea alegeri în două tururi

    Partidul Social Democrat a discutat sâmbătă, la Neptun, două proiecte de lege, pe care să le susţină în noua sesiune parlamentară, proiecte care aparţin colegilor de coaliţie de la ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu. Documentul discutat la CExN-ul PSD propune susţinerea unui proiect de lege, pentru înfiinţarea Autorităţii Naţionale de Interceptări, astfel încât să fie scoşi „serviciile de informaţii şi ofiţerii din justiţie şi politică”.Proiectul este unul mai vechi, iniţiat de Călin Popescu Tăriceanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Xi Jimping: China spune nu ”proiectelor de vanitate” ale Africii

    Xi vorbeşte în cadrul unui forum de afaceri înainte de începerea unui summit trienal China-Africa despre prietenia lor care a fost onorată de timp şi precizează că investiţia Chinei în Africa vine fără nicio condiţie politică ataşată.

    “China nu se amestecă în afacerile interne ale Africii şi nu îşi impune propria voinţă asupra Africii. Ceea ce merită este împărtăşirea experienţei de dezvoltare şi sprijinul pe care îl putem oferi pentru întinerirea şi prosperitatea naţională a Africii”, a spus Xi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Milioanele din iluminat

    Mă implic de când mă ştiu în toate activităţile companiei pentru că nu mi-am pierdut nici interesul, nici curiozitatea de a învăţa”, îşi descrie activitatea Cristinel Sandu, preşedinte şi fondator al celui mai mare distribuitor local de echipamente de iluminat, Elbi Electric & Lighting. Compania pe care a înfiinţat-o în urmă cu aproape 20 de ani a înregistrat la finalul lui 2017 o cifră de afaceri de aproximativ 244,7 milioane de lei, profit net de 9,3 milioane de lei la un număr mediu de aproape 200 de angajaţi. Perspectivele sunt optimiste şi pentru anul în curs, pentru care preşedintele Elbi Electric & Lighting previzionează o creştere de peste 15% a cifrei de afaceri. Compania este deţinută în proporţie de 97% de Cristinel Sandu, iar restul de 3% din acţiuni îi aparţin lui Dorin Crisoverghi, care este şi directorul executiv, potrivit datelor transmise de companie.
    Elbi Electric & Lighting distribuie în prezent peste 16.000 de produse – surse de iluminat, corpuri de iluminat tehnice, corpuri de iluminat decorative, cabluri, conductori şi trasee electrice, sisteme de protecţie şi automatizări, conectică, sisteme de supraveghere şi securitate. Clienţii companiei sunt din zona de business to business, din distribuţia tradiţională şi retailul modern (Hornbach, Rewe, Leroy Merlin, Auchan, Kaufland, Metro, Carrefour), alături de companii de instalaţii, de construcţii, municipalităţi, firme de arhitectură, electricieni şi instalatori.
    Din rândul celor mai recente proiecte în care a fost implicată compania, Cristinel Sandu oferă ca exemple modernizarea unui segment al iluminatului public de pe Bulvevardul Unirii din Buzău, cu o valoare a valoare netă a proiectului de peste 250.000 lei, cât şi modernizarea sistemului de iluminat public a bulevardului Dunărea din Galaţi, proiect cu o valoare de peste 200.000 lei, unde s-au instalat peste 100 corpuri de iluminat stradal.
    Compania se adresează şi direct clienţilor din zona DIY, prin intermediul retailerilor parteneri, dar şi printr-un magazin propriu recent deschis. Cea mai mare pondere în întregul business o au sistemele de iluminat, care aduc circa 60% din totalul cifrei de afaceri.
    În ceea ce priveşte etapele construirii afacerii, Cristinel Sandu povesteşte că ştia că „îşi doreşte propria afacere, în care să poată să cântărească şi să ia singur deciziile” încă din 1992, anul în care a terminat studiile la  Universitatea de Construcţii din Bucureşti. Fiindcă îi plăceau domeniul studiat, precum şi cel al electricelor, spune că a fost un pas firesc să înceapă de aici.
    A înfiinţat compania în 1996 şi a început activitatea ca distribuitor de produse marca Elbi, realizate de producătorul de echipamente electrice cu acelaşi nume, din Turcia. Sandu povesteşte că în primii zece ani de activitate compania şi-a mărit lista de furnizori de produse specifice, cu încă zece branduri importante, printre care Philips, General Electric, dar şi cu mărci proprii.
    În prezent, compania sa are o structură logistică proprie la nivel naţional destinată distribuţiei produselor comercializate în România, formată din nouă centre (în Bucureşti, Ilfov, Iaşi, Baia Mare, Constanţa, Braşov, Timişoara, Cluj şi Bistriţa) cu o suprafaţă totală de 45.500 mp, dintre care 22.000 mp suprafaţă acoperită.
    De altfel, cele mai recente investiţii ale companiei se leagă de dezvoltarea huburilor logistice proprii: în mai puţin de un an, în intervalul 2016-2017, compania aproape şi-a dublat suprafaţa de astfel de spaţii, de la 26.000 mp la 45.500 mp, din care 22.000 mp suprafaţă acoperită. Investiţia în centrele de depozitare a fost de 1,8 milioane de euro. „Mai mult, am investit în capacitatea de a pune la dispoziţia clienţilor o cantitate şi diversitate mare de produse. Astfel, există în permanenţă pe stoc marfă de peste 16 milioane de euro”, explică Cristinel Sandu.
    Dezvoltarea brandurilor proprii reprezintă un alt pilon de investiţii, în contextul în care compania are un portofoliu complet de branduri dedicate şi specializate (Total Green este, de exemplu, marca lor premium din categoria surselor de iluminat, gama Solentis denumeşte soluţiile profesionale de iluminat ale companiei). 
    Sandu spune că, odată cu construcţia unei infrastructuri complexe de distribuţie, compania şi-a dezvoltat activitatea comercială inclusiv prin intrarea pe piaţa din Serbia – circa 2,4 milioane de lei au reprezentat anul trecut vânzările la export – şi dezvoltarea unui portofoliu de branduri.
    „Un moment foarte important pentru businessul Elbi a fost decizia de a investi în construcţia unor branduri proprii de produse”, descrie Sandu un proiect care a avut un rol important în dezvoltarea companiei. Spune că şi-au propus ca de la început să pună accentul pe calitatea şi caracteristicile tehnice corecte ale produselor.
    „Încă există problema produselor contrafăcute sau a celor care, deşi afişează caracteristicile produsului, în realitate acestea nu corespund cu eticheta; de aceea ne-am asumat şi un rol în educarea pieţei”, descrie el filosofia companiei.
    În 2015, compania a dezvoltat şi o divizie de proiecte speciale, Projects Division, axată pe sistemele de iluminat croite special pentru beneficiarul lucrării; până acum, divizia a deservit 300 de proiecte rezidenţiale, comerciale, industriale, de infrastructură şi lucrări publice. „Vorbim de soluţii profesionale în care durata corpurilor de iluminat poate fi de 100.000 de ore, echivalentul a 25-27 de ani”, explică Cristinel Sandu.
    Din rândul investiţiilor recente, preşedintele Elbi menţionează şi deschiderea primului concept store, la Cluj. „Ne propunem să oferim soluţii de iluminat şi echipamente electrice pentru toate tipurile de clienţi, de la profesionişti precum designeri, distribuitori, electricieni, instalatori şi până la publicul larg.”
    În ceea ce priveşte provocările de pe piaţa pe care activează, preşedintele Elbi spune că acestea se leagă de capacitatea de a livra rapid, din stoc, un portofoliu complex de produse, la preţuri accesibile. Acesta este, spune preşedintele Elbi, şi motivul pentru care au investit în creşterea suprafeţelor de spaţii logistice proprii. O altă provocare se leagă de investiţiile B2B din sectorul privat. „Există clar nevoia de optimizare a consumului şi reducere a facturii la energie electrică printre priorităţile beneficiarilor. Totuşi, alegerea tehnologiei LED pentru proiecte de mai mare anvergură este încă limitată de valoarea iniţială de achiziţie”, spune Cristinel Sandu.
    Potrivit lui, valoarea iniţială a investiţiei în sisteme de iluminat cu corpuri tehnice LED este una încă mare, de aceea, chiar dacă mai mulţi doresc să cumpere, nu au toţi bugetele necesare. „Vestea bună apare odată cu amortizarea investiţiei şi economiile din factura de energie electrică care justifică preferinţa pentru această tehnologie. Astfel, un sistem de iluminat LED necesar echipării unui magazin se amortizează în 2-3 ani, în timp ce pentru proiectele mai vaste perioada poate fi de 2-5 ani.” 
    Planurile de dezvoltare a companiei se leagă de creşterea accesibilităţii la produsele electrice cu tehnologii inovatoare către un număr cât mai mare de clienţi. „Pe această direcţie se înscrie şi concentrarea pe brandurile proprii, croite pentru clienţii din România; vom continua să aducem noi repere în fiecare grupă de produs, astfel încât fiecare brand Elbi să ofere un portofoliu complex, şi vom dezvolta noi branduri dedicate unor segmente de nişă (exemplu – protecţie şi automatizări).”
    Întrebat de o potenţială ieşire din această afacere, antreprenorul spune că aceasta nu reprezintă o opţiune: „Elbi nu este doar un business, pentru mine înseamnă mulţi ani de muncă şi dăruire pentru a crea branduri proprii şi de care să se bucure toţi consumatorii, indiferent de venituri. Cred că Elbi va continua să se dezvolte şi să îşi extindă reţeaua de distribuţie”.

  • C&W Echinox: Numărul de angajaţi din clădirile de birouri moderne din Bucureşti poate ajunge la 270.000 pȃnă la finalul anului

    „După cum se poate observa din raportul nostru, numărul angajaţilor care lucrează ȋn clădiri de birouri clasa A şi B este ȋn continuă creştere. În condiţiile ȋn care disponibilitatea forţei de muncă este redusă, chiriaşii sunt din ce ȋn ce mai interesaţi să ocupe spaţii de birouri ȋn clădiri care să-i sunsţină ȋn demersul lor de a atrage şi a reţine angajaţi talentaţi. Astfel proprietarii şi firmele care administrează clădiri de birouri, ȋncep să fie şi ei implicaţi ȋn procesul de atragere de noi talente şi retenţie a angajaţilor existenţi, propunând de exemplu pentru zonele comune un design interior modern cu spaţii colaborative, creând astfel o atmosferă animată care să ȋncurajeze interacţiunea ȋntre diferite departamente. Un alt exemplu ar fi diversificarea serviciilor oferite, pe lângă cele tradiţionale (restaurante, spaţii comerciale, etc.) proprietarii iniţiează o serie de activităţi sportive sau de divertisment care să dezvolte şi să fixeze concepul de micro-comunitate”, spune Mădălina Cojocaru, partner, office agency C&W Echinox.

    Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), Barbu Văcărescu – Floreasca şi zona de Vest ocupă ȋn continuare primele trei poziţii din punct de vedere al numărului de angajaţi din clădirile de birouri moderne. Astfel, un număr de aproximativ 52.000 de persoane lucrează ȋn clădirile de birouri din zona Pipera Sud, circa 45.000 ȋn zona Barbu Văcărescu – Floreasca, iar ȋn Vest ȋn jur de 38.500, cele trei zone concentrând 63% dintre angajaţii clădirilor moderne de birouri din Bucureşti.

    Calculul numărului de angajaţi este realizat ȋn funcţie de destinaţia fiecărei zone de birouri şi de rata de ocupare ȋnregistrată pentru fiecare zonă la finalul primului semestru din 2018. Clădirile de birouri cu cea mai mare rată de metri pătraţi per angajat sunt situate ȋn special ȋn zona centrală şi CBD (Central Business District – Piaţa Victoriei – Piaţa Charles de Gaulle), care găzduiesc ȋn special sedii de firme din sectoare precum consultanţă, asigurări şi servicii bancare sau din domeniul farmaceutic.

    Cea mai mică rată de metri pătraţi per angajat rămâne ȋn continuare zona Pipera Sud (Dimitrie Pompeiu), zona de birouri dedicată operaţiunilor de back-office, fiind o destinaţie aleasă ȋn special de companiile care oferă servicii de outsourcing. Departamentul de birouri al companiei Cushman & Wakefield Echinox a ȋnchiriat ȋn prima jumătate a anului 2018 spaţii cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 30.000 de metri pătraţi ȋn clădiri de birouri din Bucureşti şi din ţară.

  • Resorturi de lux la Marea Neagră şi 30 de staţii de metrou, proiecte adoptate, joi, de Guvern

    Potrivit surselor citate, Guvernul a adoptat, în şedinţa de joi, o Hotărâre pentru suplimentarea anexei cu lista proiectelor strategice de investiţii în parteneriat public-privat, decizia Executivului venind la propunerea CNSP.

    În total, lista conţine după suplimentarea de joi un număr total de 21 de proiecte de investiţii, au completat sursele menţionate. În prezent, Comisia Naţională de Prognoză elaborează studiile de fundamentare pentru fiecare din aceste proiecte şi după finalizarea studiilor, le va prezenta în Guvern pentru adoptarea lor prin HG şi lansarea licitaţiilor de atribuire.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Primăria Capitalei vrea să îi numească cetăţeni de onoare pe Maia Morgenstern şi pe Ivan Patzaichin

    Maia Morgenstern s-a născut în Bucureşti, într-o familie evreiească. A studiat la Academia de Teatru şi Film, între 1981 şi 1985, iar apoi a jucat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamţ până în 1988. A apărut apoi pe scena Teatrului Evreiesc din Bucureşti, după care s-a alăturat trupei de la Teatrul Naţional „Ion Luca Caragiale”.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Stocul spaţiilor logistice şi industriale a depăşit pragul de 3 milioane de metri pătraţi

    Aproape 90% din stocul actual este concentrat ȋn Bucureşti şi alte cinci oraşe – Timişoara, Cluj, Ploieşti, Braşov şi Piteşti.

    Piaţa industrială şi logistică din Romȃnia a avut un ȋnceput de an destul de precaut, avand ȋn vedere ca doar puţin peste 100,000 de metri pătraţi au fost livraţi. Pentru a doua jumătate a anului, aproximativ 450,000 de metri pătraţi sunt aşteptaţi a fi finalizaţi, mai mult de jumătate din proiectele planificate sau aflate ȋn construcţie fiind localizate ȋn Bucureşti (54%). În afara capitalei, Timişoara, Cluj şi Ploieşti vor atrage cel mai mare volum de livrări.

    „Observăm o evoluţie temperată a pieţei, atȃt din perspectiva construcţiilor cȃt şi a tranzacţiilor semnate. Probabil că vom asista la nişte consolidări ale unor mari retaileri, ȋn paralel cu transferul unor chiriaşi către propriile dezvoltări, toate aceste operaţiuni fiind analizate cu atenţie, planificate din timp şi corelate cu indicatorii de consum şi estimările viitoare de creştere ale business-urilor respective. Cererea are ritmul echilibrat şi sănătos, sectorul industrial avȃnd un potenţial atrăgător şi ȋn următorii 2-3 ani”, spune Rodica Tarcavu, partner, Industrial Agency, Cushman & Wakefield Echinox.

    Cererea de spaţii logistice şi industriale ȋn Romȃnia a fost de aproximativ 120.000 de metri pătraţi ȋn prima jumătate a anului şi a fost reprezentată ȋn mare parte de tranzacţii noi. Capitala a rămas cea mai căutată destinaţie, avȃnd ȋn vedere faptul că aproximativ 53% din volumul ȋnchirierilor au fost ȋnregistrate aici.

    În prima jumătate a acestui an, cererea a venit ȋn special din partea companiilor din sectoarele logistică, e-commerce şi distribuţie – reprezentȃnd aproximativ 73% din total. Rata de neocupare a spaţiilor industriale s-a menţinut la un nivel scăzut, aproximativ 4%.

     

     

  • Coldwell Banker România a anunţat deschiderea unui birou în Constanţa

    Peste 25.000 de locuinţe au fost finalizate în Constanţa şi împrejurimi în ultimii 11 ani, aceasta fiind a treia piaţă rezidenţială din România, după Bucureşti şi Cluj – Napoca

    Prin această inaugurare, compania a ajuns astfel la şapte birouri, dintre care patru în Capitală – două dedicate preponderent pieţei rezidenţiale şi două sectorului corporate, şi câte unul în Braşov (Coldwell Banker Alpin) şi Cluj – Napoca (Coldwell Banker Transilvania). Investiţia în deschiderea noului birou s-a ridicat la peste 100.000 de euro, incluzând şi bugetul de funcţionare necesar pentru următoarele şase luni.

    „Lucrăm în mod activ la consolidarea şi extinderea activităţii atât în Bucureşti cât şi în principalele oraşe din ţară, beneficiind de expunerea internaţională a Coldwell Banker şi având cereri de la numeroşi jucători activi pe piaţa imobiliară locală. Constanţa este a treia piaţă rezidenţială regională din România după Bucureşti şi Cluj-Napoca, cu peste 25.000 de locuinţe livrate în perioada 2007 – 2017 potrivit statisticilor oficiale şi cu noi vârfuri înregistrate în ultimii ani. În plus, cererea de servicii profesionale a crescut semnificativ pe segmentele spaţiilor logistice şi de birouri, care vor continua să se dezvolte în Constanţa în următorii ani”, afirmă Bogdan Voica, CEO Coldwell Banker România.

    Compania este unul dintre cele mai mari consultanţi imobiliari activi pe piaţa locală, înregistrând o cifră de afaceri cumulată de 5,3 milioane de euro în 2017 şi fiind consultantul şi agentul exclusiv a peste 15 proiecte rezidenţiale, cumulând peste 10.000 de locuinţe planificate. Divizia de evaluări din cadrul Coldwell Banker România a evaluat în 2017 proprietăţi imobiliare cu o valoare de aproximativ 2 miliarde de euro în timp ce divizia de property management administrează proprietăţi cu o suprafaţă cumulată de aproximativ 150.000 metri pătraţi.

    „Constanţa are un potenţial fantastic de dezvoltare atât pe segmentul rezidenţial, cât şi în zona de office sau industrial. Ne aflăm într-un moment excelent pentru a oferta piaţa cu o echipă profesionistă de consultanţi imobiliari şi un birou care respectă standardele internaţionale ale mărcii. Echipa Coldwell Banker Constanţa numară în acest moment 6 consultanţi, din care 3 seniori cu peste 10 ani de experienţă în imobiliare şi vânzări, persoane care au gestionat proiecte de anvergură în Bucureşi şi marile oraşe”, afirmă George Botezatu, managing partner Coldwell Banker Constanţa.