BusinessMagazin

Tag: profit

  • TAXA PE LĂCOMIE | Dragnea despre companiile cu profit foarte mic: Nu vor să plătească în ţară. Nu-s nebun, sunt patriot

    „Noi discutăm de companii care au cifre uriaşe de miliarde euro şi care au profituri foarte, foarte mici, 1 şi ceva la sută. Înseamnă că au o problemă cu managementul. Să le aplicăm OUG 9. De exemplu, Coca Cola, o companie foarte mare, de ce această companie nu îşi ascunde profitul? Are 14%. De ce celalte companii au profit puţin peste 1% şi îşi ascund profitul?”, a afirmat Liviu Dragnea, joi seară la Antena 3.

    Acesta a mai spus că va prezenta, la un moment dat, situaţia tuturor acestor companii, precizând că „nu-s nebun, sunt patriot”.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

     

  • Ce investiţie aţi ratat la bursa românească în 2018. Mai aveţi o şansă în 2019

    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%.

    Puţini investitori ar fi crezut la începutul anului 2018 că acesta avea să fie anul în care Nuclearelectrica se va poziţiona pentru al doilea an consecutiv în topul celor mai performante acţiuni de la bursa de la Bucureşti din rândul companiilor mari. Şi mai puţini au crezut că producătorul de energie nucleară va fi în 2018, ca şi în 2017, compania care îşi recompensează acţionarii cu cel mai ridicat randament din cele mai căutate acţiuni de la bursă. 
    Cei care au rămas „loiali” investiţiei la Nuclearelectrica au de la începutul anului 2017 şi până în prezent un randament de circa 110%, iar cei care au intrat în acţionariat în prima şedinţă de tranzacţionare din 2018 sunt pe plus cu 48%. Spre comparaţie, bursa românească a urcat cu 20% de la începutului anului 2018, evoluţie reflectată prin prisma indicelui care măsoară şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    Unii brokeri consideră însă că timpul nu este pierdut şi că Nuclearelectrica are şanse mari să fie din nou, pentru al treilea an consecutiv, în topul celor mai mari randamente de la bursă.
    „Nuclearelectrica (SNN) este pe locul doi în acest top (al randamentelor estimate pentru 2019 – n.red.) la foarte mică distanţă de BRD. Există şanse bune ca rezultatele din ultimul trimestru al anului să producă o schimbare în contextul creşterii preţului la energie şi astfel Nuclearelectrica să fie compania cu cel mai mare randament al dividendului în 2019 din rândul emitenţilor mari. Şi aici am considerat că rezultatele financiare îşi vor păstra dinamica”, spun brokerii de la Prime Transaction.
    Analiştii de la Tradeville notează că Nuclearelectrica ar putea fi cea mai generoasă companie de stat cu investitorii de la bursă în 2019 şi estimează un dividend brut de 1,41 lei pe acţiune şi în contextul unui profit net estimat mai mare în acest an faţă de 2017.
    Spre comparaţie, brokerii de la Prime Transaction estimează un dividend de 1,29 lei pe unitate. Ambele ipoteze iau în calcul distribuirea a 90% din profitul net realizat în 2018.

    De ce merge Nuclearelectrica atât de bine
    Pe lângă faptul că Nuclearelectrica a raportat rezultate îmbunătăţite în 2018 faţă de anul precedent, o mare parte a randamentului vine şi din „foamea” de bani a statului în contextul în care 90% din profitul realizat anul trecut s-a îndreptat spre investitori. Iar statul a cerut dividende suplimentare în această toamnă de la companiile din subordine, cel mai mare randament fiind întâlnit în cazul Nuclearelectrica, circa 15% la preţurile curente de tranzacţionare.
    Solicitări de dividende suplimentare au fost făcute şi la Romgaz, Transgaz, Transelectrica, ceea ce a dus bursa de la Bucureşti la maximele istorice prin prisma indicelui BET-TR, care urmăreşte şi dividendele plătite de companiile din prima ligă bursieră.
    „Aşa cum ne aşteptam, în urma acestor solicitări de dividende suplimentare, piaţa de la Bucureşti s-a dezgheţat. Anumite companii au avut evoluţii impresionante în ultimele două săptămâni, cum ar fi Nuclearelectrica, care a sărit din grafic şi părea chiar să se apropie de rezistenţa de la 10 lei pe acţiune şi apoi să se îndrepte spre nivelurile de la listare”, spune Georgiana Androne, senior broker în cadrul Tradeville.
    Pentru anul următor, analiştii societăţii de brokeraj estimează o uşoară creştere a profitului Nuclearelectrica în contextul creşterii preţurilor din piaţa de energie din ultima perioadă.

  • De ce se prăbuşesc acţiunile Băncii Transilvania şi BRD? “Şocul provine mai degrabă din faptul că cineva s-a putut gândi să confişte jumătate din profiturile băncilor”

    În plus, posibilitatea de retragere din Pilonul II de pensii private este o măsură care afectează nu doar cotaţiile TLV şi BRD, dar şi celalalte companii indiferent de sector în contextul în care cei şapte administratori sunt printre cei mai mari acţionari instituţionali din România.
     
    “Pare ca cineva a redactat aceste măsuri în mod unilateral, fără a se gândi la efecte. Iar efectele încep să apară nu doar pe bursă, ci reprezentanţi ai principalelor industrii vizate au ieşit deja cu reacţii: companiile din energie indică pierderi potentiale, care vor fi în final recuperate de la consumatori, iar sectorul bancar ar transfera mai departe eventuale costuri către clienţi”, spune Cristian Tudorescu, managing partner al Explore Asset Management, pentru ZF.
     

  • De ce anunţă greve angajaţii Metrorex?

    • Eliminând subvenţiile primite de la stat, Metrorex înregistrează pierderi de 55% din cifra de afaceri (358 mil. lei, aprox 77 mil. euro), în timp ce firmele similare din regiune obţin un profit mediu de 11%: Budapesta (+16%), Praga (10%), Varşovia (5%)

    • Metrorex înregistrează 63 de angajaţi la fiecare kilometru de metrou, cu 20% peste media din capitalele analizate ca referinţă (51,41) şi de 3 ori mai mult decât Budapesta (care înregistrează 20,21 angajaţi / kilometru de metrou
    • Salariul mediu net / angajat la Metrorex este de 1.144 euro / lună (7.555 lei brut), de două ori peste media naţională şi cel mai mare din regiune
    • Metrorex înregistrează o cifră de afaceri / angajat de 31.600 euro / an, de aproape 3 ori sub media  din capitalele de referinţă (87.300 euro / angajat / an) şi de 6 ori sub media înregistrată de angajaţii reţelei de metrou din Budapesta 
    • Viteza medie înregistrată de trenurile Metrorex este de 22,5 km / oră, mult sub media capitalelor de referinţă (31 km / oră). 

    Sursa: COFACE

  • Următoarea revoluţie: Capitalismul are nevoie să fie salvat de el însuşi

    The Economist are o istorie de 175 de ani, iar temele pe care le aduce în discuţie sunt globale şi privesc trenduri şi evoluţii care ţin ani de zile, dacă nu chiar decenii.
    Alăturarea dintre revoluţie şi capitalism este un paradox. Cum să ceri să fie o revoluţie a capitalismului, având în vedere că aşa ceva era apanajul stângii, al comunismului, al socialismului, al proletariatului?
    The Economist, prin autorii ei anonimi, susţin că în acest moment capitalismul, prin ceea ce a crescut, prin aceste companii gigant, prin consolidarea pieţelor, a creat un monstru.
    Această putere a companiilor mari, profiturile pe care le obţin distrug capitalismul, iar oamenii din jur vor ajunge să urască acest sistem. Pentru a reclădi încrederea în pieţe – un concept care a fost serios zdruncinat în criză, când s-a ajuns la concluzia că pieţele nu rezolvă toate lucrurile – competiţia trebuie reclădită.
    Într-o lume a competiţiei, The Economist propune o nouă revoluţie. Competiţia de acum, prin monopolurile şi rentele pe care le-a creat, a distrus şi începe să distrugă adevărata competiţie. În ciuda faptului că dobânzile şi costul de finanţare sunt la un minim istoric, iar pieţele sunt inundate de bani, marile companii au încetat să mai investească, preferând să folosească banii în răscumpărarea propriilor acţiuni. Pieţele au ajuns să aibă bariere foarte mari de intrare, ceea ce nu mai încurajează deloc apariţia unor noi competitori.
    Deşi Google şi Facebook oferă un produs şi un serviciu gratis pentru clienţii lor, în spate se ascunde un monopol teribil care determină distrugerea altor pieţe. Puterea salariaţilor este la cel mai scăzut nivel, iar The Economist aduce în discuţie reapariţia sindicatelor, care trebuie să-şi reia locul la masa de conducere.
    Organismele de reglementare şi de competiţie ar trebui să se uite la sănătatea pieţelor şi la sănătatea profiturilor obţinute de către companii în detrimentul celorlalţi jucători.
    The Economist, o revistă care a promovat liberalismul, economia de piaţă, competiţia încă de la primul număr, susţine nici mai mult, nici mai puţin că profiturile companiilor americane trebuie aduse la un nivel normal, salariaţii trebuie să-şi reia beneficiile, iar salariile reale trebuie să crească cu 6%.
    Consumatorii au nevoie de mai multe opţiuni, iar autorităţile trebuie să încurajeze prin toate mijloacele apariţia concurenţei şi să protejeze acest lucru. Nu să-i protejeze pe cei mari.
    În ciuda faptului că firmele au devenit mari, că operează restructurări continue, productivitatea nu creşte. Pentru că de fapt s-au creat monopoluri din care se extrag rente.
    Statul şi autorităţile au început să introducă din ce în ce mai mult bariere de intrare în meseriile liberale, începând de la licenţele pentru avocaţi, notari, alte profesii, până la taximetrişti, ceeea ce nu încurajează deloc competiţia şi nici apariţia unor produse şi servicii mai bune, în interesul celor care le plătesc.
    Protecţia patentelor, produsele descoperite de companii trebuie să aibă o viaţă mai scurtă.
    Prea puţină lume, capitalistă, s-ar aştepta ca The Economist să pună pe tapet această necesitate a unei revoluţii capitaliste, care să salveze capitalismul de ceea ce el a creat.
    Dar evoluţia vieţii, a economiilor, a societăţii implică şi acest gen de revoluţii, nu numai revoluţii ale comunismului, socialismului, proletariatului. 

  • OTP Bank România: profit de 68,7 milioane lei la sfârşitul trimestrului III

    Volumul creditelor performante, ajustat la cursul de schimb, a crescut cu 11% de la an la an, susţinut de o creditare mai solidă în segmentul IMM, cu 29% de la an la an. Creditele ipotecare au cunoscut o creştere moderată, de 5% faţă de anul trecut. În schimb, în cazul creditelor noi, creditarea ipotecară şi cea a IMM-urilor au înregistrat un impuls semnificativ, de 57%, respectiv 84% faţă de perioada similară din 2017. Cotele depozitelor ajustate la cursul de schimb valutar au avut de asemenea un avans de 13%. Creşterea a fost susţinută de intrările din retail (+ 13% Y-o-Y) şi din corporaţii (+10% Y-o-Y). 
     
    În acelaşi timp, în primele 9 luni din 2018, volumul creditelor neperformante (DPD90+) ajustat la cursul de schimb valutar a rămas stabil. Credite neperformante în valoare de 40 miliarde HUF, echivalent a 573,6 milioane lei, au fost vândute / scoase din evidenţele contabile. Rata DPD90+ a ajuns la 5,5% în trimestrul trei, în scădere cu 10 pp faţă de perioada similară din 2017. Volumul creditelor depreciate – stadiul 3, conform reglementărilor IFRS 9, a atins 752 milioane lei (161 milioane EUR) la finalul trimestrului 3, reprezentând 9,3% din totalul creditelor brute.
     
    Costurile totale de risc din primele 9 luni ale anului au scăzut până la 35,7 milioane lei (7,83 milioane EUR), o diferenţă de -55% faţă de anul anterior.
     
    Veniturile nete din dobânzi au avut un trend pozitiv, înregistrând o creştere de 4% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, susţinută de majorarea volumului de credite. Veniturile nete din comisioane şi alte taxe au crescut cu 14% ca rezultat al nivelului mai mare al depozitelor, tranzacţiilor şi cardurilor. 
     
    În primele nouă luni ale anului, profitul operaţional al băncii a scăzut cu 2% de la an la an, ca urmare a cheltuielilor operaţionale mai mari (+11%), dar care s-au compensat parţial cu creşterea veniturilor totale cu 6%. Cheltuielile operaţionale ridicate au fost, în parte, rezultat al creşterilor salariale şi de personal (cu 6%), în vederea consolidării activităţii operaţionale. La acestea s-au adăugat investiţii mai mari în marketing, hardware şi modernizări de filiale. 
     
    Ȋn conformitate cu standardele locale, activele băncii au înregistrat 10,6 miliarde lei, iar profitul după impozitare a fost de 55,1 milioane lei. Rata de adecvare a capitalului băncii a scăzut uşor la 16,84% de la 17,06%, cu 22 pp. faţă de trimestrul anterior.
     
    OTP Group a înregistrat în primele 9 luni ale anului un profit ajustat de 262,8 miliarde HUF (echivalent a 3,7 miliarde lei şi  811 milioane euro), o creştere de 17% de la an la an. Creşterea s-a datorat, în mare parte, contribuţiilor subsidiarelor străine. Operaţiunile din Ucraina, Croaţia, Serbia şi Muntenegru au înregistrat venituri mai mari, însă şi rezultatele băncii centrale s-au îmbunătăţit. 

  • Bani sunt, dar ce să facem cu ei, unde să-i investim?

    Companiile româneşti care o duc bine trăiesc din comenzile multinaţionalelor, care sunt principalii clienţi – Aramis Baia Mare, cel mai mare producător de mobilă din România şi cel mai mare exportator român, are ca principal şi unic client Ikea; dacă pică acest contract, pică exporturi de 250 de milioane de euro – sau din comerţ şi retail, dacă au avut şansa să se poziţioneze bine.
    Dan Sărmăsan, preşedintele consiliului de administraţie al producătorului de mezeluri Agra’s din Alba Iulia, a spus la conferinţa ZF „România, 100 de ani de business. Cum trecem de la idee la business”: „Acum 18 ani era o avalanşă de forţă de muncă, însă era o şansă mică de a accesa capital, nu era ofertă pentru a face business. Primul credit pe care l-am luat, cu 120% dobândă, a fost în anul 2000. Atunci, la fiecare sfârşit de săptămână, stăteau la poarta fabricii 50-60 de oameni ca să-şi găsească un loc de muncă. Acum avalanşa de capital este uriaşă, întinzi mâna şi ai luat banii, important e să ştii ce să faci cu ei, să ştii să-i investeşti şi să ai în spate oameni care să te susţină. Fără o echipă bună, nu faci faţă.”
    Ce ironie! Înainte aveai oameni, dar nu aveai capital, deci businessul mergea greu, acum ai capital, dar nu ai oameni. Foarte mulţi antreprenori români care au reuşit să aibă succes cu firma şi brandul lor până acum fac paşi laterali şi îşi investesc surplusul de capital în businessuri mai simple, de active imobiliare sau financiare. Dan Şucu, proprietarul Mobexpert, este investitor în imobiliare, face blocuri alături de alţi parteneri.
    Fraţii Pavăl, cei care au reuşit să facă din Dedeman un business de 1,2 miliarde de euro pe an, cu un profit de peste 200 de milioane de euro, îşi investesc banii cumpărând birouri (pe complexul The Bridge din Capitală au dat în jur de 160 de milioane de euro) sau pe bursă, fiind unii dintre cei mai mari investitori români.
    Niciunul dintre ei, care au linii deschise de credit la orice oră, nu s-a dus peste hotare.
    Faptul că piaţa este plină de bani, faptul că nu sunt proiecte de investiţii suficiente se vede şi în raportul dintre creditele bancare şi depozitele bancare, raport care a ajuns undeva la 80%. În perioada de boom economic, raportul era de 120%, ceea ce arăta că România atrăgea capital. În acest moment, prin acest raport subunitar, România are un excedent de economisire, care nu-şi găseşte contrapartida în business.
    Afacerile care încep acum sau cele care sunt mici şi mijlocii trăiesc din banii acţionarilor şi din banii furnizorilor, adică din cei mai scumpi bani. Asta arată că foarte mulţi nu au o idee clară de business, că nu ar şti ce să facă cu banii, dacă i-ar avea.
    Multe companii şi mulţi antreprenori încep să simtă că în România au ajuns la o limită, că piaţa a atins un nivel de unde este mai greu să creşti, iar viitorul înseamnă fie stagnare, fie vânzarea businessului, fie ieşirea pe pieţele externe, dar unde nu au expertiză şi nici dorinţă.
    Polonezii şi ungurii au ieşit din piaţa proprie şi au venit la noi, reuşind astfel să-şi menţină ritmul de creştere a businessului. Cei care vor să iasă din corporaţii şi să devină antreprenori au în faţa ochilor businessuri mici, ceea ce până la urmă nu este rău, pentru că toţi au pornit de undeva, de la un nivel mic. Problema este că mulţi nu vor să devină mari, pentru că asta înseamnă bătaie de cap, înseamnă să te zbaţi, să găseşti oameni, să găseşti pieţe, să-ţi asumi riscuri. Şi nu toată lumea vrea acest calvar.
    Ironia istoriei: atunci când dobânzile erau mari, toţi patronii, toţi antreprenorii români voiau să facă business, voiau să crească, voiau să fie în piaţă; acum, când dobânzile sunt mici şi liniile de finanţare stau la uşă, nimeni nu prea mai are chef să-şi asume noi riscuri.
    Şi pentru că nu ar şti ce să facă cu banii.
    Într-un clasament al celor mai profitabile sectoare din Europa de Sud-Est, pe primul loc se află industria chimică, cu o marjă de profit de 20%, industria cauciucului cu 13%, industria farma cu 10%, telecomunicaţiile cu 7% sau industria de petrol şi gaze naturale cu 6%. Dacă ne uităm la acest top, SEE 100, vedem că primele cinci domenii, ca marjă de profit, nu sunt extrem de apetisante pentru marea majoritate a antreprenorilor.
    În aceste domenii, îţi trebuie mult mai mult decât să faci prăjituri sau să trimiţi felicitări.

  • GIgantul sud-coreean Samsung spulberă aşteptările şi livrează un profit de 15,5 miliarde de dolari în T3, în creştere cu 21% faţă de anul trecut

    Samsung Electronics a anunţat miercuri rezultatele financiare şi a raportat un profit operaţional de 15,5 miliarde de dolari în T3, acestea fiind în linie cu estimările companiei, reprezentând un salt de 21% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit CNBC.

    Cel mai mare producător de smartphone-uri din lume a anunţat venituri trimestriale consolidate în valoare de 57,3 miliarde dolari, în creştere cu 5,5% faţă de T3 2017.

    Oficialii companiei au declarat că rezultatele au fost livrate pe fondul unor vânzări mai bune şi a unui profit mai ridicat încasat din segmentul produselor de stocare, utilizate în smartphone-uri şi centre de date, precum şi din segmentul de OLED-uri.

    În ciuda creşterii profitului total, Samsung a anunţat că se confruntă cu o scădere a încasărilor din businessul de telefonie mobilă – chiar şi în contextul în care modelele Galaxy s-au vândut cu succes.

    Pentru al patrulea trimestru, gigantul hi-tech estimează că vânzările totale vor scădea, pe fondul unei cereri scăzute pe piaţa de semiconductori din motive sezoniere.

     

     

     

  • Iulian Stanciu, CEO şi acţionar eMag: “Cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase.” – VIDEO

    Iar rezultatele noastre nu au fost obţinute de mine, nu cred că mulţi mă cunosc pe mine, pentru că n-am ieşit atât de mult la evenimente, cred că de fapt este un vot pentru echipa noastră din spate, unde sunt foarte mulţi oameni curajoşi şi, de asemenea, pentru cultura pe care noi o avem în companie. O cultură bazată pe inovaţie şi pe greşeală până la urmă, şi pe asumarea greşelii. De aici cred că am învăţat şi oamenii au admirat curajul ăsta de a greşi şi de a merge mai departe.

    Am să răspund cu un lucru pe care l-am învăţat pe parcurs din zona de finaţe care spune cam aşa: “Revenue is vanity. Profit is sanity. Cash is reality.” 

    Deci când vorbim de cifră de afaceri şi profit sunt lucruri doar temporare, până la urmă doar banii contează dacă vorbim de finanţe. Dar întorcându-ne la partea de admiraţie şi de lucruri care contează în business, cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase, iar la noi cred că şi curajul a contribuit, curajul de a trece graniţe şi de a construi un business internaţional. Am o viaţă destul de simplă, îmi place să alerg, mă duc la concursuri de alergare, nu sunt talentat, nu sunt printre cei mai buni. Sunt în schimb foarte ambiţios, îmi place să citesc şi să învăţ încontinuu şi îmi petrec mult timp cu familia şi cu prietenii.

    O realizare – cred că este greu de spus. Dacă vorbim de cariera de business, cred că faptul că am reuşit să construiesc o echipă independentă care poate să lucreze şi fără mine. Oameni, cum spuneam, foarte curajoşi şi care sunt legaţi între ei nu neapărat printre obiective de business ci foarte mult prin valori şi prin cultură. Sfat pentru viitorii antreprenori: “cred că este important curajul”. Cred că avem în România oameni foarte inteligenţi, foarte muncitori, cu o educaţie foarte bună la fel cum sunt toţi antreprenorii din vestul Europei, din State sau din alte ţări dezvoltate. Cred că avem nevoie de mai mult curaj. Curajul de a trece graniţe, curajul să construiască un plan de business pe un termen mai lung. Să ceară bani de la investitori pentru că bani sunt foarte mulţi şi în România şi în afara României pentru capital de risc, iar acest capital de risc te poate ajuta să te dezvolţi foarte rapid.

  • Iulian Stanciu, CEO şi acţionar eMag: “Cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase.” – VIDEO

    Iar rezultatele noastre nu au fost obţinute de mine, nu cred că mulţi mă cunosc pe mine, pentru că n-am ieşit atât de mult la evenimente, cred că de fapt este un vot pentru echipa noastră din spate, unde sunt foarte mulţi oameni curajoşi şi, de asemenea, pentru cultura pe care noi o avem în companie. O cultură bazată pe inovaţie şi pe greşeală până la urmă, şi pe asumarea greşelii. De aici cred că am învăţat şi oamenii au admirat curajul ăsta de a greşi şi de a merge mai departe.

    Am să răspund cu un lucru pe care l-am învăţat pe parcurs din zona de finaţe care spune cam aşa: “Revenue is vanity. Profit is sanity. Cash is reality.” 

    Deci când vorbim de cifră de afaceri şi profit sunt lucruri doar temporare, până la urmă doar banii contează dacă vorbim de finanţe. Dar întorcându-ne la partea de admiraţie şi de lucruri care contează în business, cred foarte mult în oameni şi respectiv în oameni buni adunaţi împreună care pot construi lucruri curajoase, iar la noi cred că şi curajul a contribuit, curajul de a trece graniţe şi de a construi un business internaţional. Am o viaţă destul de simplă, îmi place să alerg, mă duc la concursuri de alergare, nu sunt talentat, nu sunt printre cei mai buni. Sunt în schimb foarte ambiţios, îmi place să citesc şi să învăţ încontinuu şi îmi petrec mult timp cu familia şi cu prietenii.

    O realizare – cred că este greu de spus. Dacă vorbim de cariera de business, cred că faptul că am reuşit să construiesc o echipă independentă care poate să lucreze şi fără mine. Oameni, cum spuneam, foarte curajoşi şi care sunt legaţi între ei nu neapărat printre obiective de business ci foarte mult prin valori şi prin cultură. Sfat pentru viitorii antreprenori: “cred că este important curajul”. Cred că avem în România oameni foarte inteligenţi, foarte muncitori, cu o educaţie foarte bună la fel cum sunt toţi antreprenorii din vestul Europei, din State sau din alte ţări dezvoltate. Cred că avem nevoie de mai mult curaj. Curajul de a trece graniţe, curajul să construiască un plan de business pe un termen mai lung. Să ceară bani de la investitori pentru că bani sunt foarte mulţi şi în România şi în afara României pentru capital de risc, iar acest capital de risc te poate ajuta să te dezvolţi foarte rapid.