BusinessMagazin

Tag: produse

  • După 15 ani de muncit pentru alţii o tânără a decis să îşi deschidă propria afacere, exploatând o resursă romanească pe care o avem din belşug, dar pe care puţini o folosesc

    După 15 ani de muncă într-o multinaţională, Andreea Emilian a decis să dea curs unei idei de afaceri pe care şi-o dorea încă din facultate: un centru de înfrumuseţare axat pe folosirea produselor din plantele româneşti.

    Strop Concept este primul proiect de antreprenoriat al Andreei Emilian şi, potrivit ei, acesta are la bază o cercetare riguroasă. „A durat destul de mult să iau această hotărâre, mai exact trei ani. Decizia nu a fost uşoară, dar direcţia pentru mine a fost clară încă de la început”, descrie antreprenoarea decizia de a înfiinţa centrul de înfrumuseţare. Lansat în urmă cu aproximativ un an, acesta se concentrează, potrivit ei, pe organic şi tradiţie, prin folosirea unui brand românesc de cosmetică organică fără substanţe de sinteză, cu brevete de invenţie – Careless Beauty – şi prin folosirea pânzelor naturale în masajele corporale, pânze produse de un mic atelier autohton – DeFlorian.

    „Încă din copilărie, fiind pasionată de plante, aveam ţeluri mari în a realiza poţiuni de tinereţe veşnică şi parfumuri”, descrie Andreea Emilian modul în care a început atracţia ei pentru domeniul biologiei, încă de când era copil. A fost un pas natural astfel orientarea către cursurile Facultăţii de Biologie. În facultate a început să se contureze visul ei de a avea un centru de estetică, care pe atunci însă „nu era foarte bine definit”.

    Andreea Emilian a lucrat apoi timp de 15 ani în domeniul cosmetic, iar ultimul rol avut a fost de channel manager în cadrul Sensiblu. A dobândit însă experienţă în mai multe segmente: vânzare, consiliere şi apoi training. „Am trecut prin toate stadiile; mi-am păstrat însă concentrarea permanentă pe urmărirea trendurilor cosmetice, pe ce anume îşi doresc femeile când afirmă că vor să fie frumoase, pe viziunea lor asupra îngrijirii frumuseţii.”

    Spune că după ce s-a documentat şi a purtat mai multe discuţii atât cu consumatorii, cât şi cu oameni implicaţi în domeniu, a ajuns la o concluzie clară: „Ne îndreptăm către un model mai simplu şi mai curat – o frumuseţe sănătotasă. Iar asta presupune din punctul meu de vedere o abordare de ansamblu a frumuseţii”.

    A observat că există două coordonate mari de care femeile ţin cont atunci când afirmă că îşi doresc să fie frumoase – timpul şi naturaleţea. „Iată că ne îndreptăm către o nouă perioadă, un model mai simplu şi diferit de cel al anilor trecuţi, în care ne dorim să fim frumoase arătându-ne chipul, cu un minimum de timp investit în machiaj şi cu ingrediente sănătoase şi pentru pielea noastră.”

    Astfel, spune că în cadrul Strop Concept şi-a propus să ofere clienţilor „nu doar tratamente cosmetice, ci un hub în care să redescopere tezaurul vegetal românesc, unde să punem în valoare capitalul plantelor româneşti”.
    Bazele afacerii Careless Beauty, de pildă, au fost puse de antreprenoarea Elena Oancea, în 1992, iar în prezent acesta deţine patru brevete de invenţie pentru produse dermatocosmetice organice şi utilizează peste 40 de specii de plante româneşti, potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN.

    Ulterior, conform spuselor sale, toate încasările începând cu anul înfiinţării au fost reinvestite în permanenţă în terenuri, lucrări agricole, realizarea culturilor de plante, în dezvoltarea reţetarelor, în cercetare ştiinţifică şi pentru obţinerea avizelor necesare.

    Investiţia totală în acest centru a ajuns la 30.000 de euro. Aflat într-o vilă de peste 100 de metri pătraţi din cartierul bucureştean Cotroceni, oferă, în cadrul acestuia, tratamente cu dermatocosmetice organice, consultanţă personalizată şi informaţii despre segmentul de estetică organică. Alături de aceste servicii, clientele regăsesc în cadrul centrului expoziţii de artă, cu parfumuri artizanale, cu miere brută sau la prima mână sub un brand propriu (Strop de miere), ateliere tematice.

    „N-aş putea estima o valoare a pieţei industriei saloanelor de frumuseţe, dar pot spune cu certitudine că miza este mare, există concurenţă, însă concurenţa este bună. Iar în ceea ce priveşte zona de cosmetică organică, sunt convinsă că există loc de dezvoltare”, descrie Andreea Emilian potenţialul pieţei pe care activează. Din punctul ei de vedere, cosmetica organică este deocamdată o nişă, cu potenţial de expansiune. „Avem tendinţa de a ne întoarce la natură, ne îndreptăm către un model mai relaxat, mai firesc şi mai curat: ne dorim o frumuseţe arnonioasă, detaşată de echipamente cosmetice şi de artificial.”

  • Ce poţi face in România cu o maşină de cusut şi câteva seturi de aţă şi ace?

    Ioana Cristian începea în 2018 să-şi creeze un atelier de croitorie, care a crescut puţin câte puţin, până când hobby-ul a devenit afacere, iar tânăra a renunţat la job pentru a i se dedica în totalitate. Ce poţi face cu o maşină de cusut şi câteva seturi de aţĂ şi ace?

    Povestea a început la finalul anului 2018, cu veşnica mea problemă: scurtatul blugilor. Am achiziţionat prima maşină de cusut, cred că cea mai slabă de pe piaţă, cu gândul că dacă îmi voi scurta tot teancul de pantaloni de acasă, îmi scot investiţia.” Aşa s-a gândit Ioana Cristian, înainte de a-şi da seama că, folosindu-se de „gadgetul” proaspăt cumpărat cu 450 de lei, putea să facă mult mai multe lucruri – pentru casă, pentru copii, pentru căţei.

    A început să coasă obiecte textile pentru familie, prieteni, rude şi vecini. Investiţia a crescut cu banii pentru materialele folosite ca test, încercând să facă pături, săculeţi de dormit, trăistuţe şi tot ce mai găsea pe internet. „Ulterior, când am început să primesc comenzi, a urmat o maşină de cusut mai performantă. Având în vedere că lucram doar după program şi în weekend, eu fiind încă angajată, comenzile nu au fost foarte multe în anul 2019, vânzările se învârt undeva la 13.000 de lei, din care profitul este de maximum 7.000 de lei”, spune Ioana Cristian, în vârstă de 28 de ani, absolventă de marketing.

    În punerea pe picioare a Atelierului Ioanei, aşa cum se numeşte afacerea, tânăra a fost ajutată de soţul ei. Amândoi vin din domeniul frigotehniei, incluzând producţia şi vânzarea de camere şi vitrine frigorifice. Dacă însă Ioana se dedică acum în totalitate confecţiilor, rămânând „captivă” între textile, ace şi aţe, în atelierul din Chiajna, lângă Bucureşti, soţul ei continuă să aibă propriul job. „Anul 2019 a fost oarecum de test, să vedem dacă se poate face treabă în acest domeniu, dacă merită investiţii mai mari şi timp alocat. Am ajuns la concluzia că merită să încercăm.”

    Din 2020, Ioana Cristian se va dedica în totalitate atelierului, iar planurile ei sunt împărţite în două direcţii. În primă fază, vrea să intre în mai multe magazine online cu produsele ei textile, iar apoi vrea să se concentreze pe comenzile personalizate, pentru clienţi precum grădiniţe, locuri de joacă, amenajări de cofetării, cafenele, ceainării. „Ne dorim să creăm decoruri pentru suflet, care să te facă să te simţi acasă. Mai mult, materialele de diferite texturi, precum bumbacul, polarul, blăniţa, inul, catifeaua, îi ajută pe copii la dezvoltarea simţului tactil.”

    Gama de produse este nelimitată, mai ales că antreprenoarea lucrează pe comandă, creând, la cererea clienţilor, perne decorative, portfarduri, pături, saci de dormit, cuburi textile, saltele, corturi, elemente de decor pentru camera bebeluşilor, cuverturi pentru pat, lenjerii, perdele. „Preţurile sunt pentru toate bugetele, avem produse începând de la 20 de lei, dar diferă în funcţie de cerinţele clientului şi de materialele folosite.” Până la finalul lui 2020 Ioana Cristian vrea să-şi mute atelierul din apartament într-o casă separată, unde să-şi adune toată aparatura şi să mai coopteze un om în echipă, cel puţin la fel de pasionat de ţesături şi de confecţii.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Travelsmartinfo – agenţie de turism (Bucureşti)
    Fondator: Mihai Luca
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 1,2 mil. euro
    Prezenţă: în afara Europei

    Marie Stephanie – brand de îmbrăcăminte pentru femei însărcinate (Bucureşti)
    Fondatoare: Anca Melinte şi Andreea Nica
    Investiţie iniţială: peste 30.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 30.000 de euro
    Prezenţă: online

    L’Amande – cofetărie cu produse fără gluten (Bucureşti)
    Fondatoare: Daniela Alecse
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 600.000 de lei (126.000 de euro)
    Prezenţă: zona Tineretului din Bucureşti

    Limonădăria Nea Tică – local care vinde limonade şi sucuri de fructe (Caransebeş)
    Fondator: Alex Bugariu
    Investiţie iniţială: 10.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 110.000 de euro
    Prezenţă: Caransebeş, cu un spaţiu fix şi o bicicletă

    Ella Musica – şcoală de arte (Corbeanca)
    Fondator: Eleonora Andriescu
    Investiţie iniţială: 5.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (peste 63.000 de euro)
    Prezenţă: Corbeanca, lângă Bucureşti

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

  • Un nou producător de smartphone-uri, intră pe piaţa din România. “Nu ţintim 20-30% din piaţă acum, pornim de la 0, întâi vrem să ieşim din categoria alţi producători în topul vânzărilor”

    Compania chineză vivo, unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri la nivel mondial, va lansa la finele acestei luni – iniţial prin eMAG – primele sale produse de pe piaţa locală, cu ţinta de a ajunge în câţiva ani unul dintre jucătorii de top din industrie, au declarat reprezentanţi ai companiei în cadrul unei conferinţe de presă online, organizate via Microsoft Teams.

    Compania chineză vivo, unul dintre cei mai mari producători de smartphone-uri la nivel mondial, va lansa la finele acestei luni – iniţial prin eMAG – primele sale produse de pe piaţa locală, cu ţinta de a ajunge în câţiva ani unul dintre jucătorii de top din industrie, au declarat reprezentanţi ai companiei în cadrul unei conferinţe de presă online, organizate via Microsoft Teams.

    “Acţionăm ca un hub pentru Bulgaria, Ungaria şi Republica Moldova, unde vivo va intra de asemenea în curând. Operaţiunile din aceste pieţe vor fi conduse de aici, de la Bucureşti.
    Suntem în discuţii pentru a construi parteneriate pe piaţa locală cu jucători din retail şi cu operatori de telefonie mobilă. În prezent ce putem anunţa este că produsele noastre vor fi disponibile la eMAG dar suntem în discuţii şi cu alte companii”, a declarat Bianca Anda Caloian, marketing specialist în cadrul vivo România.

    Compania are răbdare şi pentru primul an îşi propune să sară din categoria <<alţii>> din rapoartele de piaţă, a declarat Seon Hwang, vicepreşedinte şi director de marketing al vivo. Pentru a face acest lucru pe piaţa din România, compania ar trebui să aibă o cotă de piaţă de peste 3-4%, conform datelor ZF.

    “Vrem să devenim un jucător de top pe piaţă. În Europa situaţia de pe piaţă este diferită, operatorii de telefonie mobilă au aproximativ o jumătate din piaţă iar companiile de retail precum eMAG sunt jucători cheie pe acest segment. E o piaţă total diferită deci trebuie să o înţelegem, obiectivul nostru de creştere este pe termen lung. Propunerea noastră este formată din telefoane cu baterii cu capacitate ridicată, cu încărcare rapidă, cu procesoare Snapdragon la un preţ accesibil.  Volumele de vânzăeri vor veni pe măsură ce vom câştiga încrederea consumatorilor, în următorii ani. Nu ţintim cote de piaţă de 20-30%, e mult prea mult pentru noi acum. În acest an poate că vom reuşi să sărim din categoria alţii din rapoartele de piaţă ale GfK. Noi începem de la zero, deci nu putem ajunge instantaneu la cote de piaţă de 40 – 50%”.

    Avem răbdare să creştem şi credem că avem produse la un nivel de preţ potrivit pentru România, a completat Thomas Kahmann, director de PR al companiei. “Avem răbdare, nu ne grăbim, nu suntem prima companie din China care intră pe piaţa din Europa. România este o piaţă unde trebuie să aduci produse de top, aspiraţionale – este foarte clar acest lucru. Dar pe de altă parte o bucată foarte, foarte mare din piaţa de smartphone-uri Android din România este formată din modele cu preţuri sub 300 de euro.”

    Marca de smartphone-uri vivo a fost întemeiată în Dongguan, China, în 2011. Compania va aduce iniţial pe piaţa locală smartphone-uri din seria Y. În vârful gamei Y se află modelul vivo Y70, un smartphone mid-range, bazat pe un procesor Qualcomm Snapdragon 665, cu unitate grafică Adreno 610, care suportă încărcarea rapidă a acumulatorului prin tehnologia vivo FlashCharge de 33 de waţi. Telefonul are ecran AMOLED, senzor de amprente în ecran, memorie de 8GB de RAM şi stocare de 128GB. Memoria poate fi extinsă prin cardul microSD de până la 1TB, iar suportul pentru memorie poate fi folosit şi pentru două carduri SIM simultan.

    Piaţa din România este dominată autoritar de compania Samsung, cu o cotă de piaţă de circa 50%. Locul doi după numărul de telefoane vândute este ocupat de Huawei, cu aproximativ 20% din piaţă. După valoarea vânzărilor pe locul doi în România este Apple, care vinde unele dintre cele mai scumpe modele de smartphone-uri.
     

  • După 15 ani de muncit pentru alţii o tânără a decis să îşi deschidă propria afacere, exploatând o resursă romanească pe care o avem din belşug, dar pe care puţini o folosesc

    După 15 ani de muncă într-o multinaţională, Andreea Emilian a decis să dea curs unei idei de afaceri pe care şi-o dorea încă din facultate: un centru de înfrumuseţare axat pe folosirea produselor din plantele româneşti.

    Strop Concept este primul proiect de antreprenoriat al Andreei Emilian şi, potrivit ei, acesta are la bază o cercetare riguroasă. „A durat destul de mult să iau această hotărâre, mai exact trei ani. Decizia nu a fost uşoară, dar direcţia pentru mine a fost clară încă de la început”, descrie antreprenoarea decizia de a înfiinţa centrul de înfrumuseţare. Lansat în urmă cu aproximativ un an, acesta se concentrează, potrivit ei, pe organic şi tradiţie, prin folosirea unui brand românesc de cosmetică organică fără substanţe de sinteză, cu brevete de invenţie – Careless Beauty – şi prin folosirea pânzelor naturale în masajele corporale, pânze produse de un mic atelier autohton – DeFlorian.

    „Încă din copilărie, fiind pasionată de plante, aveam ţeluri mari în a realiza poţiuni de tinereţe veşnică şi parfumuri”, descrie Andreea Emilian modul în care a început atracţia ei pentru domeniul biologiei, încă de când era copil. A fost un pas natural astfel orientarea către cursurile Facultăţii de Biologie. În facultate a început să se contureze visul ei de a avea un centru de estetică, care pe atunci însă „nu era foarte bine definit”.

    Andreea Emilian a lucrat apoi timp de 15 ani în domeniul cosmetic, iar ultimul rol avut a fost de channel manager în cadrul Sensiblu. A dobândit însă experienţă în mai multe segmente: vânzare, consiliere şi apoi training. „Am trecut prin toate stadiile; mi-am păstrat însă concentrarea permanentă pe urmărirea trendurilor cosmetice, pe ce anume îşi doresc femeile când afirmă că vor să fie frumoase, pe viziunea lor asupra îngrijirii frumuseţii.”

    Spune că după ce s-a documentat şi a purtat mai multe discuţii atât cu consumatorii, cât şi cu oameni implicaţi în domeniu, a ajuns la o concluzie clară: „Ne îndreptăm către un model mai simplu şi mai curat – o frumuseţe sănătotasă. Iar asta presupune din punctul meu de vedere o abordare de ansamblu a frumuseţii”.

    A observat că există două coordonate mari de care femeile ţin cont atunci când afirmă că îşi doresc să fie frumoase – timpul şi naturaleţea. „Iată că ne îndreptăm către o nouă perioadă, un model mai simplu şi diferit de cel al anilor trecuţi, în care ne dorim să fim frumoase arătându-ne chipul, cu un minimum de timp investit în machiaj şi cu ingrediente sănătoase şi pentru pielea noastră.”

    Astfel, spune că în cadrul Strop Concept şi-a propus să ofere clienţilor „nu doar tratamente cosmetice, ci un hub în care să redescopere tezaurul vegetal românesc, unde să punem în valoare capitalul plantelor româneşti”.
    Bazele afacerii Careless Beauty, de pildă, au fost puse de antreprenoarea Elena Oancea, în 1992, iar în prezent acesta deţine patru brevete de invenţie pentru produse dermatocosmetice organice şi utilizează peste 40 de specii de plante româneşti, potrivit unui interviu acordat anterior revistei Business MAGAZIN.

    Ulterior, conform spuselor sale, toate încasările începând cu anul înfiinţării au fost reinvestite în permanenţă în terenuri, lucrări agricole, realizarea culturilor de plante, în dezvoltarea reţetarelor, în cercetare ştiinţifică şi pentru obţinerea avizelor necesare.

    Investiţia totală în acest centru a ajuns la 30.000 de euro. Aflat într-o vilă de peste 100 de metri pătraţi din cartierul bucureştean Cotroceni, oferă, în cadrul acestuia, tratamente cu dermatocosmetice organice, consultanţă personalizată şi informaţii despre segmentul de estetică organică. Alături de aceste servicii, clientele regăsesc în cadrul centrului expoziţii de artă, cu parfumuri artizanale, cu miere brută sau la prima mână sub un brand propriu (Strop de miere), ateliere tematice.

    „N-aş putea estima o valoare a pieţei industriei saloanelor de frumuseţe, dar pot spune cu certitudine că miza este mare, există concurenţă, însă concurenţa este bună. Iar în ceea ce priveşte zona de cosmetică organică, sunt convinsă că există loc de dezvoltare”, descrie Andreea Emilian potenţialul pieţei pe care activează. Din punctul ei de vedere, cosmetica organică este deocamdată o nişă, cu potenţial de expansiune. „Avem tendinţa de a ne întoarce la natură, ne îndreptăm către un model mai relaxat, mai firesc şi mai curat: ne dorim o frumuseţe arnonioasă, detaşată de echipamente cosmetice şi de artificial.”

  • Cosmetic Plant estimează o cifră de afaceri de aprox. 13 milioane de lei în 2021

    Cosmetic Plant, unul dintre principalii producători locali de cosmetice, a încheiat anul precedent cu o cifră de afaceri de 11,3 milioane de lei şi anticipează o creştere cu 15% pentru 2021, menţinând, astfel, trendul ascendent înregistrat în ultimii ani.

    Potrivit companiei clujene, creşterea afacerilor va fi sprijinită de noi investiţii în tehnologie, precum şi prin lansările de produse noi care vor completa gamele deja existente. Anul trecut, portofoliul companiei a fost extins cu alte 18 produse.

    „Suntem optimişti în privinţa anului în care tocmai am intrat, credem că produsele noastre vor fi în continuare apreciate de consumatori. Deşi anul precedent a fost unul plin de provocări, am urmat cu neştirbită consecvenţă planul nostru strategic, iar rezultatele înregistrate ne confirmă eficacitatea lui. Ne bucurăm foarte mult să constatăm că produsele româneşti sunt din ce în ce mai căutate şi mai apreciate de oameni şi suntem convinşi că produsele noastre, pe care calitatea lor le recomandă, vor câştiga din ce în ce mai mult teren în segmentul nostru de consum. 2020 fiind un an în care mişcarea a fost limitată, a fost naturală migrarea consumatorilor către online. Astfel, media lunară a vânzărilor din segmentul online a crescut cu 73%, comparativ cu 2019”, a declarat Susana Laszlo, director General Cosmetic Plant.

  • Pandemia îi împinge pe români spre o alimentaţie sănătoasă: „prima parte a anului 2020 a adus creşteri de 15% în segmentul bio”

    Schimbările aduse de pandemie în anul 2020 s-au reflectat şi în comportamentul consumatorilor şi obiceiurile acestora de cumpărare, în special când vine vorba de cumpărăturile online. Restricţiile de circulaţie au deschis şi mai mult apetitul pentru comenzile online, chiar şi în segmente de piaţă precum cel alimentar, în care predomină vizitele în punctele comerciale fizice.

    Pe lângă schimbările de comportament comercial, pandemia a adus şi o apetenţă mai mare a clienţilor pentru un stil de viaţă sănătos, lucru ce s-a reflectat direct în evoluţia pieţei de produse bio de larg consum. 

    Lunile martie şi aprilie au adus cel mai mare interes pentru produsele bio, iar creşterile au fost accelerate în această perioadă, corelat cu nevoia oamenilor de a avea un stil alimentar echilibrat şi sănătos. „În ansamblu, prima parte a anului a adus creşteri de 15% în segmentul bio. Pentru magazinul online Biomania, rezultatele au fost accelerate în perioada de primăvară, care a coincis cu etapa incipientă a pandemiei, şi în perioada de toamnă, odată cu apropierea postului Crăciunului, cât şi pe parcursul acestuia”, spune Nicoleta Micu, fondator al magazinului online de profil Biomania.ro.

    Potrivit reprezentanţilor companiei, creşterea interesului pentru segmentul de produse bio a fost un fenomen susţinut pe tot parcursul anului, iar vedetele acestei evoluţii au fost băuturile vegetale, datorită versatilităţii acestora, putând fi folosite în diverse preparate şi băuturi vegetariene. Acestei categorii de produse i-au urmat alimentele bio de bază (de exemplu făină, paste fără gluten) şi pastele făinoase pentru copii.

    Mai mulţi consumatori, mai activi şi mai implicaţi

    În această perioadă, tot mai mulţi consumatori au făcut trecerea către cumpărăturile online, iar pentru Biomania acest lucru s-a tradus prin creşterea bazei de clienţi în 2020. Odată cu această creştere, s-a observat şi o extindere a zonei demografice de cumpărători către zona rurală sau oraşe mai mici. „Biomania a înregistrat o creştere semnificativă a bazei de clienţi în 2020. De asemenea, alte schimbări importante de comportament au fost realizarea plăţilor cu cardul în proporţie de 90%, dar şi interesul crescut pentru acţiunile promoţionale. O noutate şi chiar o particularitate a anului 2020 a fost “vânarea” unor anumite categorii de produse, cum ar fi drojdia, pentru care stocurile se epuizau după 30 de minute de la apariţie”, completează antreprenoarea.

    Postul Crăciunului a adus creşteri de 10% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019

    Perioadele de post sunt momentele din an în care interesul pentru produsele vegetale creşte rapid, iar pentru categoriile de public care sunt în căutarea unor alimente sănătoase, oferta de produse bio de post este la mare căutare. „Faţă de aceeaşi perioadă a anului 2019, Postul Crăciunului a generat în 2020 creşteri de aproximativ 10%, interesul publicului fiind orientat spre produsele vegetale bio care le-au putut asigura o alimentaţie sănătoasă”, adaugă Nicoleta Micu.

    2021, anul produselor destinate particularităţilor de alimentaţie

    Rezultatele bune din anul 2020 înclină balanţa spre continuarea trendului ascendent în 2021, obiectivul Biomania fiind creşteri de 15%-17% faţă de anul precedent. „Anul acesta vrem să venim şi mai mult în sprijinul clienţilor cu produse care să îi ajute să aibă o alimentaţie sănătoasă şi ne vom concentra foarte mult atenţia asupra ofertei destinate clienţilor cu nevoi alimentare personalizate (fără gluten, fără zahăr, fără drojdie, produse vegane)”, încheie Micu.
     

  • Efectele devastatoare ale Brexitului. Marii proprietari de afaceri din Anglia spun că este mai ieftin să dea foc produselor rămase în UE decât să le aducă înapoi în Marea Britanie

    Unii retaileri din Marea Britanie ar putea abandona bunurile pe care clienţii din UE ar vrea să le returneze, i-ar câţiva dintre calculează că este mai ieftin să le dea foc decât să le aducă înapoi în Regatul Unit, notează BBC.

    Noul acord comercial cu Uniunea Europeană impune tarife costisitoare pentru astfel de retururi de produse, iar costurile devin insuportabile într-o perioadă de presiune financiară precum cea din prezent.

    Surse din piaţă au declarat pentru BBC că sunt branduri de fashion şi branduri de lux din Marea Britanie care au început să acumuleze bunuri la sediile serviciilor de curierat din Europa.

    Adam Mansell, şeful Asociaţiei pentru Modă şi Textile din Marea Britanie (UKFT), a declarat că „este mai ieftin pentru retaileri să înscrie costul bunurilor drept pierderi decât să le aducă înapoi, ceea ce înseamnă că ar putea să le abandoneze sau chiar să le ardă”.

    De la 1 ianuarie, mai mulţi clienţi europeni au fost surprinşi de o anumită taxă de vamă la comenzile de bunuri din Marea Britanie. Aceste taxe sunt rezultatul acordului comercial semnat de Uniunea Europeană cu Marea Britanie.

    „Acestea sunt detaliile stabilite prin acord. Dacă eşti în Germania şi cumperi bunuri din Marea Britanie, tu clientul german eşti importatorul care aduce bunuri în UE. Prin urmare, când îţi va bate curierul la uşă îţi va da şi factură pe taxa de vamă, după ce ai plătit-o pentru a primi bunurile”, a adăugat Adam Mansell.

    Mulţi clienţi au ajuns să respingă bunurile pentru că nu au vrut să plătească taxa suplimentară, iar curierii au ajuns să plece cu aceste bunuri înapoi la centrele logistice.

    Când bunurile ajung înapoi în depozite dar sunt încă în Europa, o nouă rundă de birocraţie intră în joc, subliniază Mansell.

    O altă sursă a dovedit pentru BBC că patru retaileri mari de fashion din Marea Britanie acumulează stocuri de produse din retur în Belgia, Irlanda şi Germania. Unul dintre aceşti retaileri va plăti taxe vamale de până la 20.000 de lire sterline doar pentru a aduce produsele înapoi.

  • Povestea femeii care s-a îmbogăţit cu o resursă din Carpaţi de care românii nu au habar

    Helena Rubinstein s-a născut în Cracovia, Polonia, pe 25 decembrie 1870. În timp ce tatăl ei, un negustor fără prea mare succes, a fost strict cu copiii săi, mama lor a avut o abordare unică în creşterea celor opt fiice: le repeta continuu că vor căpăta influenţă şi vor răzbate în lume prin puterea frumuseţii şi a iubirii. De asemenea, mama sa îşi prepara singură cremele şi produsele de înfrumuseţare, lucru care a avut o mare influenţă în viitorul celei care avea să devină antreprenoare.

    Fiind cel mai mare copil, Helena Rubinstein şi-a ajutat tatăl cu partea financiară a afacerii, iar inteligenţa sa l-a determinat să o trimită să studieze ştiinţele medicale. Însă ei îi plăcea munca de laborator, nu cea din spital, iar tatăl său i-a permis să-şi încheie studiile doar dacă era de acord să se căsătorească. Şi, totuşi, alegerea sa nu a fost văduvul de 35 de ani pe care tatăl său i l-a  ales, ci un coleg mult mai tânăr, de la Universitatea din Cracovia.

    Pentru că tatăl său nu a fost de acord cu alegerea soţului său, Helena Rubinstein a decis să se mute din Polonia, ţara sa natală, şi s-a dus să trăiască în Australia, la unchiul său. În bagaje nu a uitat să pună o duzină de cutii de creme de-ale mamei sale, realizate din combinaţii de ierburi, migdale şi extract de brad din Carpaţi. Iar australiencele au fost foarte impresionate, pe de-o parte datorită cremelor, dar mai ales datorită talentului de vânzătoare al Helenei, care a ştiut să-şi facă reclamă bună. Le-a epuizat atât de repede, încât mama sa a trebuit să-i trimită altele în câteva luni.

    Mica negustoare a avut un succes neaşteaptat şi în scurt timp şi-a pus bazele propriului magazin în Melbourne. Acolo l-a întâlnit pe jurnalistul Edward William Titus, iar cei doi s-au căsătorit în iulie 1908, la Londra. Muncind circa 18 ore pe zi la început, Rubinstein a reuşit să-şi facă afacerea profitabilă. Câţiva ani mai târziu, în 1905, a mers în Europa pentru a studia progresele în tratamentele dermatologice, iar când s-a întors şi-a chemat surorile pentru a o ajuta cu afacerea. În 1908, a mers la Londra cu aproape 100.000 de lire sterline pentru a investi în afacerea ei, iar în mai puţin de un an şi-a deschis salonul de înfrumuseţare Salon de Beaute Valeze. A cumpărat apoi şi un salon în Paris, unde a pus-o pe sora sa, Pauline, să îl conducă.

    Singura perioadă care a încetinit-o vreodată pe Rubinstein din dezvoltarea afacerii a fost atunci când era însărcinată cu cei doi fii ai săi, în 1909 şi respectiv 1912. Ulterior, a deschis un salon în New York, în 1916, după care au urmat cele din San Francisco, Boston, Philadelphia, Chicago şi Toronto, timp în care creşteau considerabil şi vânzările produselor sale din magazine. Anii 1920 o găseau pe Rubinstein în Hollywood, unde ţinea lecţii vedetelor despre cum să aplice în mod corespunzător machiajul.

    Femeia de afaceri a fost, de-a lungul carierei sale, atât rivala lui Elizabeth Arden, un alt mare nume în domeniu, cât şi a lui Charles Revson, fondatorul Revlon. În 1928, Rubinstein şi-a vândut afacerea către Lehman Brothers, dar a cumpărat-o înapoi mult mai ieftin, ca urmare a prăbuşirii pieţei bursiere. Rubinstein şi Titus au divorţat în 1937, iar în vara următoare s-a căsătorit cu prinţul rus Artchil Gourielli-Tchkonia, cu 20 de ani mai tânăr.

    O mare susţinătoare a unui stil de viaţă sănătos, a îngrijirii şi înfrumuseţării, Rubinstein a murit la New York, în 1 aprilie 1965, la vârsta de 94 de ani. Un an mai târziu, i-a fost publicată autobiografia, ”My Life for Beauty“.

  • Ultimele lovituri ale lui Trump: SUA interzice Intel şi altor companii să-şi mai vândă produsele către Huawei

    Administraţia Trump a notificat mai mulţi furnizori ai Huawei, printre care producătorul de chipuri Intel, că le revocă anumite licenţe prin care aveau voie să-şi vândă produsele către compania chineză şi a anunţat că intenţionează să respingă alte zeci de cereri formulate de compania de telecomunicaţii, conform unor surse citate de Reuters.

    Această acţiunie este probabil ultima luată sub administraţia Trump împotriva gigantului Huawei Technologies. Ea reprezintă încă o lovitură puternică într-un efort prelungit al lui Donald Trump de a îngenunchea cel mai mare producător de echipamente de telecomunicaţii din lume, pe care Washington îl consideră o ameninţare la adresa securităţii naţionale.

    Notificarea pentru aceşti furnizori americani ai Huawei a venit în mijlocul unei furtuni de decizii luate în ultimele zile de mandat ale lui Trump împotriva Chinei şi împotriva companiilor chineze.

    Preşedintele democrat Joe Biden va prelua biroul de la Casa Albă miercuri, 20 ianuarie 2021.

    Într-un e-mail văzut de agenţia de presă, Asociaţia Industriei de Semiconductoare a transmis vineri că Departamentul de Comerţ al SUA a emis „intenţii de a respinge mai multe cereri de licenţiere pentru exportul produselor către Huawei şi a emis şi o revocare pentru o licenţă emisă anterior”.

    Mai multe surse au declarat că este vorba despre mai mult decât o singură revocare, iar una dintre ele declară că ar fi vorba de revocarea a opt licenţe pentru patru companii.

  • Competiţia „made in Romania”. Câţi bani fac retailerii din brandurile private label şi unde le produc

    Privite iniţial cu reticenţă, sunt astăzi din ce în ce mai căutate, mai variate şi asigură procentaje importante din vânzările lanţurilor internaţionale de retail prezente în România. Este vorba de mărcile private, un competitor puternic al brandurilor de top şi un pariu sigur al multor jucători de profil.

    Segmentul produselor de marcă proprie este într-o continuă dezvoltare, nu doar prin creşterea numărului de SKU-uri (Stock Keeping Unit – n. red.), ci şi prin creşterea accelerată a vânzărilor din totalul pieţei. Clienţii sunt dornici să experimenteze, să descopere la raft articole din categorii noi, iar produsele marcă proprie au un raport excelent calitate – preţ”, spune Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs în cadrul Kaufland România. Opinia este împărtăşită şi de alte companii din piaţa locală de retail. Reprezentanţii Selgros Cash&Carry, de pildă, spun că în România se observă o tendinţă clară de creştere a notorietăţii mărcilor private, pe toate segmentele de preţ, inclusiv pe nişa produselor bio. „Nu credem că vom ajunge foarte curând la nivelul de vânzări şi de sofisticare al pieţelor occidentale, însă este foarte important că românii capătă tot mai multă încredere în aceste mărci proprii – datorită tuturor ofertelor şi gamelor de produse existente – ceea ce va duce cu siguranţă la apariţia de categorii noi şi la multe noutăţi pe această nişă de piaţă.”

    O categorie care câştigă teren

    Interesul tot mai mare al românilor pentru produsele private label se reflectă şi în numărul de mărci private aduse sau dezvoltate de retaileri în plan local. Pentru unii, cum este cazul discounterului Lidl, parte a grupului Schwarz, mărcile private reprezintă chiar un procent majoritar din portofoliu. „Lidl operează după acelaşi model de business în toate ţările în care este prezent, iar acesta constă în faptul că dezvoltăm şi comercializăm împreună cu partenerii noştri, în cadrul reţelei, produse marcă proprie. Funcţionăm astfel de peste 40 de ani, la nivel global, inclusiv pe piaţa locală, unde ne distingem faţă de alţi retaileri prin modelul nostru de business, pentru că peste 80% dintre cele aproximativ 1.800 de produse comercializate în cele peste 275 de magazine din întreaga ţară sunt marcă proprie”, spun reprezentanţii Lidl România, business cu venituri de 9,5 miliarde de lei în 2019, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor communicate de companie. Lidl a dezvoltat mărci proprii pentru aproape fiecare categorie de produs pe care o comercializează, iar multe dintre acestea au devenit branduri în sine, precum Cămara Noastră, care include, printre altele, produse de carmangerie, lactate şi patiserie, Pilos (lactate), W5 (produse de curăţenie), Cien (produse de îngrijire personală), sau Lupilu, cu produse destinate bebeluşilor şi copiilor mici. „Dincolo de articolele din sortimentul de bază, avem şi produse in & out, care pot fi găsite în magazinele noastre în timpul săptămânilor tematice sau de sărbători”, adaugă reprezentanţii Lidl.

    Tot parte a grupului Schwarz, retailerul german Kaufland, lider de piaţă în industrie, cu o cifră de afaceri de 11,8 miliarde de lei în 2019, deţine, la nivel internaţional, peste 50 de branduri marcă proprie înregistrate, pe segmentele de food şi non-food, cu un portofoliu de produse de câteva mii de articole, atât cu specific global, cât şi local, în cele cele şapte ţări în care compania este prezentă. În România se regăsesc peste 35 dintre acestea, atât în categoriile food, cum ar fi carne ambalată, legume şi fucte mezeluri, produse de panificaţie, produse lactate, băuturi, dulciuri sau conserve, în total circa 2.000 de produse, cât şi non-food: electrocasnice, produse de papetărie, produse de curăţare şi menaj, textile pentru adulţi şi copii sau articole de sezon, produsele marcă proprie reprezentând o pondere importantă în vânzările totale ale companiei, de până la 20%. Printre acestea se numără brandul K-Classic, care se regăseşte în aproape toate categoriile de produse, Bevola – pe segmentul cosmetice sau Purland, pe categoria carne. „Mărcile noastre proprii sunt prezente în aproape toate categoriile de produse, de la piese de mobilier, articole vestimentare, produse de îngrijire şi, desigur, alimente. Am dezvoltat mărci proprii şi la nivelul segmentului de produse cu valoare adăugată sub brandul K-Favourites, lansat relativ recent, ori în zona de produse sustenabile nealimentare – cum ar fi echipamentul sportiv făcut din PET-uri reciclate sau hainele din bumbac organic certificat GOTS. Din punct de vedere al cantităţilor vândute, în top sunt articolele din categoriile alimente de bază, băuturi şi lactate”, spune Valer Hancaş.

    Potrivit lui, sortimentul de marcă proprie, aflat într-o dinamică permanentă, este dezvoltat în funcţie de preferinţele consumatorilor, de cele mai noi trenduri din piaţă, precum şi de performanţa articolelor deja listate. Hancaş spune că, prin portofoliul de produse marcă proprie al companiei, Kaufland se adresează întregului spectru al populaţiei, cu toate grupele de vârstă şi stiluri de viaţă – de la cei ce au timp şi le face plăcere să gătească acasă, până la cei care sunt pe fugă sau preferă preparate gata făcute. „Scopul mărcilor proprii este să asigurăm varietate şi să acoperim nevoile tuturor stilurilor de viaţă. De asemenea, răspundem şi celor care au nevoie de un regim de alimentaţie special, fie că ţin post, sunt vegani, vegetarieni sau au anumite intoleranţe sau alergii alimentare. În zona de non-food, avem mărci pentru cei pasionaţi de sport, haine pentru adulţi, dar şi produse pentru părinţi – haine pentru copii de toate vârstele, produse de igienă şi îngrijire. Avem, de asemenea, mărci şi pentru electrocasnice sau grătar – astfel că acoperim nevoile întregii case.”

    Un alt lanţ de hipermarketuri care se axează pe acest segment, prezent în top 10 retaileri pe poziţia a şasea, cu o venituri de 5,7 miliarde de lei în 2019, potrivit estimărilor ZF, este retailerul francez Auchan. Potrivit reprezentanţilor companiei, produsele private label reprezintă aproximativ 10% din cifra de afaceri a businessului local, cea mai mare parte fiind generată de produsele marcă proprie realizate în România. Astfel, din cele câteva mii de articole marcă proprie din portofoliul internaţional, circa 600 sunt prezente şi în portofoliul local, alături de alte câteva sute de produse fabricate în România (neincluzând aici mărcile de destinaţie). „Prin cele trei branduri proprii din portofoliu, astăzi răspundem tuturor bugetelor”, spun reprezentanţii companiei. În topul vânzărilor pe acest segment se numără produsele din gama de cafea, dulciuri, conserve şi alimente de bază.

    Pe segmentul cash&carry, dominat, în plan local, de companiile Metro şi Selgros, cu venituri de 5,75 miliarde de lei, respectiv 3,83 miliarde de lei, lucrurile stau puţin diferit, dar nu neapărat în ceea ce priveşte cererea, ci tipurile de clienţi care optează pentru produse private label. În cazul brandului Metro Cash&Carry, din cele opt mărci proprii prezente la nivel internaţional, şapte se regăsesc şi pe piaţa locală: ARO – prin care compania comercializează produse pentru gătit şi curăţenie; H-Line – produse pentru sectorul hotelier şi cel gastronomic; Rioba – gama pentru baruri, cafenele şi hoteluri; Metro Chef – produse premium destinate industriei gastronomice; Fine Life – gamă alternativă pentru alte branduri consacrate de pe piaţa locală; HoReCa Select – produse alimentare şi non-alimentare destinate bucătăriilor şi bucătarilor profesionişti şi Sigma – produse de birotică.

    „Interesul consumatorilor pentru produsele marcă proprie este în continuă creştere. Într-adevăr, a fost necesar un timp de testare a produselor noastre, pentru ca oamenii să înţeleagă că raportul calitate – preţ este, de multe ori, preferabil brandurilor consacrate. Dacă la început, deschiderea către produse la prim preţ a fost mai mare, odată cu apariţia pe piaţă a mai multor mărci proprii din segmentul mainstream sau chiar profesional, clienţii migrează către produse mai calitative”, spune Ioana Dănăilă, şef departament Mărci Proprii Metro România. Mărcile private ale companiei însumează un portofoliu de 1.800 de produse alimentare şi 1.400 de articole nonalimentare. „Atât în sectorul alimentar, cât şi în cel nonalimentar, preţurile acoperă toată gama – de la prim preţ (cele mai mici), până la preţuri care corespund unor produse profesionale”, notează Dănăilă. Potrivit ei, clienţii care apelează cu preponderenţă la mărcile proprii Metro sunt: clienţii revânzători, care au o afacerere independentă şi deţin de obicei un magazin alimentar, cu vârste de 35-55 ani, ponderea mediului de provenienţă urban versus rural fiind de 50%-50%, şi clienţii din HoReCa – proprietari de pizzerii/fast-food/mici restaurante, cu vârste cuprinse între 24 şi 45 de ani, 70% provenind din mediul urban şi 30% din mediul rural. În categoria clienţilor revânzători cel mai bine se vând articolele la prim-preţ, în timp ce în cazul clienţilor HoReCa cele mai căutate sunt articolele profesionale. „În ceea ce priveşte produsele, în topul vânzărilor se află gama de lactate şi produsele de strictă necesitate (ulei, zahăr, făină, ouă).”

    Competitorul direct al Metro – grupul Transgourmet Holding, din care face parte compania Selgros Cash&Carry, deţine, la nivel internaţional, cinci mărci private, prezente pe toate palierele de preţ, pe piaţa locală fiind prezent cu trei dintre acestea: Topseller, Transgourmet Economy şi Transgourmet Quality. În prezent, cele trei mărci proprii prezente în plan local înglobează peste 200 de produse. „Prin prisma profilului nostru de cash&carry, cele mai vândute produse sunt cele din gama alimentelor de bază şi a celor proaspete, însă, în ultima perioadă, am observat creşteri importante şi pe alte categorii, cum ar fi peşte/fructe de mare, produse non-alimentare, dulciuri şi, mai nou, dezinfectanţi”, spun reprezentanţii companiei. „Deoarece portofoliul de produse marcă proprie este încă în curs de dezvoltare”,​ reprezentanţii Selgros România estimau la finele anului trecut că vor încheia 2020 cu o cifră de afaceri de 10 milioane de euro pe acest segment.. „Clienţii Selgros sunt foarte variaţi. Din magazinele noastre îşi fac cumpărăturile atât clienţii revânzători şi gastronomi, cât şi consumatorii finali. Pentru produsele care se adresează revânzătorilor, preţul este principalul criteriu de cumpărare, în timp ce produsele dedicate gastronomilor sunt preferate de toate tipurile de profesionişti pentru raportul calitate/preţ”, explică reprezentanţii companiei.

     

    Obiceiuri sănătoase la preţuri accesibile

    Printre sortimentele tot mai variate şi gamele premium marcă proprie şi-au făcut loc şi produsele bio, incluse în portofoliile mărcilor private ale retailerilor pe fondul unei cereri tot mai accentuate a consumatorilor pentru acest tip de articole. „O tendinţă pe care am observat-o în preferinţele consumatorilor şi pe care am putut să o exploatăm şi mai mult în portofoliul nostru de produse marcă proprie este interesul din ce în ce mai mare asupra produselor sănătoase, atenţia la certificările de calitate şi la provenienţa produselor. Am fost primul retailer care a adus pe rafturi un întreg sortiment de produse bio, tocmai pentru că am înţeles orientarea consumatorilor către acest segment. În continuare, vedem că tot mai mulţi consumatori sunt interesaţi de o alimentaţie echilibrată, aşa că investim în permanenţă în această gamă şi ne concentrăm pe creşterea numărului de articole la raft. În prezent, în sortimentul nostru, avem peste 170 de produse bio, dintre care peste 80 de produse se află permanent în stocul nostru. Avem de mai multe ori pe an şi Săptămâna Bio, cu o gamă extinsă de produse bio in & out. Mai mult decât atât, pe lângă produse alimentare, anul trecut am inclus în gama noastră şi produse de îngrijire personală bio”, spun reprezentanţii Lidl România.

    „Ca urmare a faptului că tot mai mulţi clienţi au început să se orienteze spre un stil de viaţă sănătos, fiind totodată atenţi la preţul de cumpărare, am dezvoltat portofoliul de mărci proprii din această zonă, în gamele cu valoare adaugată şi bio. Marca proprie este o alternativă bună pentru cei care vor să acceseze produse dintr-un segment calitativ superior, la preţuri avantajoase. Am crescut mult în ultimul timp pe zona bio şi am dezvoltat segmentul non-food pe marcă proprie. Oferim în prezent o varietate de produse ecologice din toate categoriile: produse lactate, băuturi, cafea şi ceai, chiar şi conserve şi produse congelate, articole vestimentare din bumbac organic”, notează, la rândul său, Valer Hancaş (Kaufland). De altfel, adaugă el, „în ceea ce priveşte evoluţia pieţei de retail, România începe să adopte cele mai noi tendinţe în materie de food: produse naturale, sustenabile, consum bazat pe proteine, produse locale, reducerea cantităţii de sare, zahăr şi grăsimi precum şi o atenţie deosebită în ceea ce priveşte utilizarea resurselor”.

    În cazul Metro, gama bio este reprezentată, în portofoliul companiei, de mărcile Metro Chef şi Horeca Select, destinate clienţilor din industria HoReCa. „Amintim aici şi de microsera inteligentă pe care am adus-o, în colaborare cu Microgreens România, la Metro Cash&Carry Băneasa”, spune Ioana Dănăilă.

    Made in România

    De câştigat din evoluţia mărcilor private nu au doar companiile care le comercializează, ci şi producătorii locali, la care retailerii apelează pentru procente importante din portofoliul private label. Auchan, de pildă, colaborează cu peste 50 de producători locali în crearea mărcilor proprii, iar în cazul Metro, aproximativ 60% din segmentul produselor alimentare din portofoliul de mărci proprii al companiei este dezvoltat cu producători români. Jucătorul, prezent şi pe piaţa de retail de proximitate, prin franciza LaDoiPaşi, a lansat, în luna august, în cadrul acesteia, o gamă de produse locale, „pe care urmează să o extindem până la finalul anului cu încă 20 de SKU-uri (stock keeping units) noi”, după cum au declarat anul trecut reprezentanţii companiei. „Răspundem, astfel, interesului  tot mai mare al clienţilor pentru produsele locale şi oferim ocazia antreprenorilor să aducă la raft noi opţiuni, game exclusive, made în Romania, la cel mai bun raport preţ-calitate.”

    Valer Hancaş, de la Kaufland, spune că „pentru clienţii din România colaborăm cu producători locali pentru produse cu specific local, cu reţete locale sau cu ingrediente din România sub brandul Vreau din România dar nu numai. Dezvoltăm continuu programe şi colaborări pe plan local, iar beneficiile sunt de ambele părţi – atât pentru producătorii români, care au astfel asigurată o piaţă de desfacere, cât şi pentru clienţi şi consumatori, care au la dispoziţie produse proaspete şi autentice, de origine controlată”. Lidl a dezvoltat pentru prima data o categorie de produse româneşti în urmă cu 5 ani, ca o promoţie in&out în timpul primei Săptămâni Româneşti, „însă cu timpul, interesul pentru această gamă a crescut, aşa că din acest motiv am inclus în oferta noastră un număr din ce în ce mai mare de astfel de produse”, spun reprezentanţii companiei. În prezent, businessul colaborează cu 400 de furnizori locali pentru mărcile proprii şi cele comerciale, iar planurile de viitor vizează creşterea acestui număr. „În urma acestor parteneriate, am reuşit să creştem şi portofoliul de produse româneşti, astfel că în anul fiscal 2019 am avut peste 2.400 de articole, cu 10% mai mult decât în anul financiar trecut (per total), trend ascendent care se menţine şi în 2020. Dintre mărcile proprii, brandul Cămara Noastră, marca proprie Lidl de produse alimentare româneşti dezvoltate 100% cu furnizori locali, număra, la începutul anului fiscal 2019, în jur de 200 de produse”, spun reprezentanţii Lidl România.

    Pentru marca Topseller a Selgros, 90% dintre furnizori sunt locali, în timp ce pentru mărcile Transgourmet Economy şi Transgourmet Quality, mărci dezvoltate şi achiziţionate la nivel de grup, majoritatea sunt furnizori externi. „Avem însă planuri ca o parte dintre furnizorii noştri locali să devină furnizori şi pentru aceste două mărci proprii, ceea va reprezenta un atú pentru furnizorii din România, care ar urma să aibă un acces mai facil pe piaţa europeană”, spun reprezentanţii Selgros Cash&Carry România.

    Şi pe segmentul ambalaje retailerii îşi îndreaptă atenţia către producătorii locali. Producătorul de etichete Rottaprint, companie cu 800 de clienţi în portofoliul local, asigură fabricarea etichetelor pentru peste 20 de branduri de mărci private din retailul alimentar. Potrivit lui Cristi Nechita-Rotta, director general al companiei, „printre tipurile de produse din gama private label pentru care fabricăm etichete se numără: preparate din carne (mezeluri şi semipreparate), carne crudă, lactate (iaurt, unt, lapte, brânză), serveţele umede şi apă”.

    Cu un pas în urma Vestului

    „Piaţa locală este încă mai puţin dezvoltată faţă de cea din vestul Europei. În acest moment putem observa un număr mai ridicat de produse marcă proprie în reţelele din vest, însă tendinţa de creştere se remarcă şi în ţara noastră”, spun reprezentanţii Auchan România. Opinia că România este în urma vestului la această categorie este unanim împărtăşită, iar estimările sunt asemănătoare de la un retailer la altul. Astfel, potrivit lui Valer Hancaş (Kaufland), segmentul local de marcă proprie se află la nivelul ţărilor din Europa Centrală şi de Est (până în 20%), dar în urma ţărilor din Europa de Vest (circa 30% – 50% în Elveţia). Reprezentanţii Selgros România estimează că piaţa mărcilor private reprezintă în România doar 12,5% din totalul vânzărilor, în timp ce în Europa de Vest se ridică la 30%, iar în Europa de Est la 17%. Ei remarcă, de asemenea, că pe segmentul mărcilor private – aflat în continuă dezvoltare în România – există o reală oportunitate de dublare a volumului de vânzări. „Un factor important care poate contribui la această evoluţie este dezvoltarea comerţului modern, deoarece acesta reprezintă canalul prin care mărcile proprii sunt comercializate.” Porivit Ioanei Dănăilă (Metro), faptul că în sud-estul Europei consumul de produse marcă proprie este mai mic faţă de pieţele din vest se reflectă şi în comportamentul producătorilor: „pe piaţa locală, ca şi în ţările vecine, nu există producători specializaţi de marcă proprie”. Deocamdată, adaugă ea, nivelul de consum al produselor marcă proprie în România este încă sub media Europei. „Însă, dacă ne uităm la tendinţele actuale şi la dinamica puterii de cumpărare, estimarea este că în următorii ani popularitatea produselor vândute sub marca proprie pe piaţa locală va ajunge la acelaşi nivel cu cea din sud-estul Europei.”

     

    Produse marcă proprie lansate în pandemie

    Una dintre cerinţele impuse de pandemie a fost îmbogăţirea, în lanţurile de retail, a gamelor de produse cu specific santitar destinate limitării răspândirii coronavirusului. Metro se numără printre retailerii care au dezvoltat produse marcă proprie pentru igienizare, compania lansând articole destinate atât clienţilor revânzători, cât şi celor din segmentul HoReCa. „De la impunerea restricţiilor, în primăvară, segmentul produselor de igienizare şi curăţenie este în creştere şi estimăm că trendul se va menţine aşa şi în perioada următoare”, spune Dănăilă. Pentru a veni în întâmpinarea cererii crescute de produse de igienă, Selgros a lansat, de asemenea, anul trecut, sub marcă proprie, un gel igienizant pentru mâini în variante de 500 ml şi 1 litru, următorul pas fiind lansarea produsului în ambalaj de 5 litri, pentru nevoile clienţilor profesionişti.  Potrivit lui Cristi Nechita-Rotta, anul trecut Rottaprint a primit, atât pentru partenerii din plan local, cât şi pentru cei din străinătate, solicitări de producţie a etichetelor pentru produse cu specific sanitar, nou-lansate pe fondul pandemiei de COVID-19. La Kaufland, Valer Hancaş spune că „momentan investigăm această variantă de dezvoltare la nivelul pieţei. O provocare majoră o reprezintă durata proceselor de auditare şi autorizare, precum şi presiunea timpilor de reacţie în această perioadă sensibilă.”