BusinessMagazin

Tag: Polonia

  • Bruxelles-ul pune piciorul în prag: Polonia şi Ungaria nu pot să oprească constituirea fondului de revenire de urgenţă. De acest fond depind cele 80 mld. de euro care ar trebui să intre în România

    Comisarul European de buget al UE a avertizat Polonia şi Ungaria că Bruxelles-ul este pregătit să le elimine din fondul de urgenţă pentru refacere economică şi să meargă înainte cu proiectul fără cele două ţări, dacă vor continua să blocheze adoptarea bugetului european, scrie Financial Times.

    Comisarul Johannes Hahn a spus că Varşovia şi Budapeste ”nu ne pot opri din a ne ajuta cetăţenii” şi a confirmat că avocaţii comisiei au identificat posibile modalităţi de ocolire a obiecţiilor celor două capitale. 

    Intervenţia lui, într-un interviu pe Financial Times, a crescut presiunea pe cele două ţări, în condiţiile în care acestea încă blochează planul de revenire post-pandemie în valoare de 750 de miliarde de euro, precum şi bugetul pe 7 ani al Uniunii Europene. 

    În urma distribuirii sumelor alocate în fondul de urgenţă, România ar urma să primească aproape 80 mld. de euro. 

  • Încă o înfrângere pentru România: Cum a ajuns Polonia una dintre cele mai mari ţări producătoare de autobuze electrice din Europa

    În mod surprinzător poate, Polonia este una dintre cele mai mari ţări producătoare de autobuze electrice din Europa, iar producţia acesteia continuă să crească, scrie Deutsche Welle. Compania germană MAN Truck & Bus şi-a lansat recent producţia în Polonia, după CAF din Spania în 2018.

    Rămasă în urmă la capitolul respectării obligaţiilor sale legate de mediu, Polonia avansează puternic când vine vorba de producţia de autobuze electrice. Celui de-al treilea mare producător de autobuze electrice din Europa, compania Solaris, i se alătură MAN Truc & Bus, ale cărui prime autovehicule au ieşit de pe linia de producţie în Starachowice, sudul Poloniei, în octombrie.

    Divizia poloneză a grupului german Volkseagen vrea să livreze primele 17 autobuze electrice către compania de transport public VHH până la sfârşitul acestui an. Nobina Sverige, cel mai mare operator suedez de autobuze, are încă 22 de unităţi comandate, iar alte comenzi urmează a fi făcute.

    Rafako, o firmă poloneză recent preluată de Agenţia de dezvoltare industrială (ARP) deţinută de stat, intenţionează la rândul său să înceapă producţia de autobuze electrice în 2021. Între timp, unitatea Volvo din Wroclaw este singura facilitate de producţie operată de companie în Europa care produce autobuze electrice. Skania produce de asemenea autobuze electrice în oraşul Slupsk din nordul ţării.

    Se estimează că aproximativ o treime din numărul total de autobuze electrice din Europa sunt construite în Polonia, cel mai mare producător fiind Solaris. Cota deţinută de Solaris din numărul total de autobuze electrice nou livrate se ridică la 83% pe piaţa italiană şi 43% pe cea germană. Compania deţine o cotă de aproximativ 18% din piaţa europeană.

    Solaris caută de asemenea să-şi extindă producţia de autobuze cu propulsie pe hidrogen.

    Polonia dispune de o combinaţie de susţinere guvernamentală, o bună locaţie geografică pentru exporturi în Europa, o bine dezvoltată reţea de aprovizionare şi de producători locali de componente.

    Legea poloneză privind electro mobilitatea şi carburanţii alternativi introdusă în 2018 stipulează că flotele operate de autorităţile locale din municipalităţi cu peste 50.000 de locuitori trebuie să fie constituite în proporţie de cel puţin 5% din autobuze electrice în 2021; 10% în 2023, 20% în 2025 şi 30% în 2028.

    Dezvoltarea pieţe autobuzelor electrice din Polonia este susţinută de eforturi depuse de adimistraţia publică, cum ar fi Transportul Public Verde, ce va fi lansat în 2021. Iniţiativa va aloca 390 mil. euro pentru subvenţii şi credite destinate autorităţilor locale care investesc în autobuze electrice, pe hidrogen şi infrastructura necesară.

    La nivel mondial, China a reprezentat 99% din autobuzele electrice înregistrate în 2018, însă această cotă este aşteptată să scadă la 88% în 2025 pe măsură ce alte ţări adoptă acest tip de autobuze.

    În Europa, 50 de ţări au semnat o declaraţie de intenţie pentru promovarea pe scară largă a autobuzelor curate. Flota europeană de autobuze electrice a crescut de aproape 15 ori în ultimii 5 ani, potrivit Union Internationale des Transport Publics (UITP), un think tank din Bruxelles. Potrivit acestuia, trendul producţiei de autobuze electrice din Europa este unul puternic ascendent din 2017.

     

  • O nouă tranzacţie: Vienna Insurance Group cumpără operaţiunile asigurătorului olandez Aegon într-o tranzacţie la nivel regional

    Grupul  austriac Vienna Insurance Group (VIG), prezent pe piaţa locală de asigurări prin intermediul Omanisig, Asirom şi BCR Asigurări de Viaţă, anunţă semnarea unui acord pentru achiziţionarea entităţilor asigurătorului olandez Aegon în Ungaria, Polonia, România şi Turcia.

    Tranzacţia include companii de asigurări, societăţi de administrare a fondurilor de pensii private, societăţi de administrare a activelor financiare şi companii de servicii, cu un volum de prime în valoare de aproximativ 600 de milioane de euro în 2019 şi un volum administrat de fonduri de pensii private de aproximativ 5 miliarde de euro, şi aduce în total o bază suplimentară de 4,5 milioane de clienţi.

    „Achiziţia operaţiunilor Aegon din Europa Centrală şi de Est este un pas important pentru Vienna Insurance Group în vederea consolidării durabile a poziţiei de lider în ECE şi pentru valorificarea de noi oportunităţi. Portofoliile companiilor care fac obiectul tranzacţiei completează perfect unităţile pe care le deţinem deja şi ne consolidează diversificarea în aceste ţări”, spune Elisabeth Stadler, CEO al Vienna Insurance Group.

    În urma tranzacţiei VIG va urca de pe locul 6 la poziţia de lider de piaţă în Ungaria. Preţul de achiziţie a acţiunilor este de 830 de milioane de euro.

    „Pe piaţa din Ungaria facem saltul către primul loc. Acest lucru ne poziţionează, ca şi în Austria, ca lider de piaţă în toate ţările vecine la est (Republica Cehă, Slovacia şi Ungaria). În Turcia, reuşim să intrăm pe piaţa asigurărilor de viaţă, iar în Polonia, România şi Ungaria ne putem extinde semnificativ potenţialul în domeniul fondurilor de pensii private. Prin achiziţia  societăţii de administrare a activelor financiare deţinută de Aegon în Ungaria nu numai că ne extindem operaţiunile proprii de management al activelor financiare, dar câştigăm, de asemenea, expertiză şi resurse valoroase”, adaugă Elisabeth Stadler.

    Tranzacţia este supusă aprobărilor necesare din partea autorităţilor de reglementare şi concurenţă. Finalizarea oficială a achiziţiei companiilor Aegon este aşteptată în a doua jumătate a anului 2021. În 2019, companiile care vor fi achiziţionate au generat un profit net de aproximativ 50 de milioane de euro, având aproximativ 1.650 de angajaţi.

    Cu 389 mil. euro generate în 2019, compania ungară de asigurări reprezintă două treimi din volumul primelor achiziţionate. În Ungaria, Aegon ocupă în prezent locul 3 pe piaţa asigurărilor generale şi locul 7 pe piaţa asigurărilor de viaţă. Împreună cu UNION Biztosító, Vienna Insurance Group îşi poate majora cota de piaţă actuală de la 8% la peste 19%. Societatea de administrare a activelor financiare din Ungaria oferă întreaga gamă de servicii pe acest segment de afaceri în regiunea ECE şi administrează active de aproximativ 1,8 miliarde de euro, ceea ce o face a patra cea mai mare companie de administrare a activelor financiare din Ungaria.

    În Turcia, acordul cu Aegon marchează o extindere a activităţii prin intrarea pe segmentul asigurărilor de viaţă, unde Vienna Insurance Group este în prezent reprezentată de compania de asigurări generale Ray Sigorta. Aegon Turcia ocupă locul 7 pe piaţa asigurărilor de viaţă, este lider de piaţă pe segmentul asigurărilor de viaţă neataşate creditelor bancare şi se concentrează puternic pe servicii digitale pentru clienţi. Activitatea de asigurări de viaţă, dominată în general de distribuţia prin intermediul băncilor, se realizează în principal prin agenţi proprii şi externi. Volumul primelor înregistrat în 2019 a fost de 114 milioane de euro.

    Compania poloneză şi sucursala sa din România se concentrează pe furnizarea de poliţe de asigurări de viaţă tradiţionale şi cu componentă investiţională (de tip unit-linked). În România, businessul de asigurări de viaţă este generat în principal prin cooperarea cu Banca Transilvania. Cele două companii de asigurări de viaţă din Polonia şi România au generat un volum de prime de 85 de milioane de euro în 2019, din care 62 de milioane de euro în Polonia şi 23 de milioane de euro în România, arată datele trasmise de oficialii VIG.

    Vienna Insurance Group (VIG) a înregistrat în România un volum al primelor brute subscrise de 354,8 mil. de euro în primele nouă luni din 2020, în creştere cu 3,7%, faţă de perioada similară a anului trecut, în timp ce profitul înainte de impozitare s-a majorat de peste patru ori, până la 13,5 mil. euro, potrivit datelor din raportul financiar pe nouă luni prezentat recent de companie.

  • O româncă a fost nevoită să ia o decizie în doar 15 minute. Aceasta i-a schimbat toată viaţa, iar acum este responsabilă de dezvoltarea globală a unui produs folosit zilnic şi în România

    Alina Enache s-a mutat în Polonia acum şase ani, când a primit prima ei poziţie de expat. A acceptat-o fără să stea mult pe gânduri şi recunoaşte că este deschisă către noi experienţe similare în alte colţuri de lume. România mai poate să aştepte, nu se află pe lista ei de priorităţi momentan şi nici chiar în viitorul previzibil. Ce a învăţat mutându-se în afara ţării, cum e viaţa de expat şi ce are Polonia de oferit?

    Executivul român Alina Enache este astăzi senior global strategy manager în cadrul companiei franceze BIC, ocupându-se de categoria aparatelor de ras. Grupul este cunoscut pentru instrumentele sale de scris, pentru brichete şi pentru aparatele de ras, BIC fiind o companie de familie cu o istorie de 60 de ani, cotată la bursa din Paris. La totalul businessului, segmentul de aparate de ras contribuie cu 24%, arată un raport al companiei care în 2019 a avut afaceri totale de aproape 2 mld. euro şi circa 13.000 de salariaţi. Unul dintre ei este chiar Alina Enache, care lucrează pentru companie de aproape un deceniu.

    „Mi-am început cariera de pe băncile facultăţii. Eram în ultimul an la ASE când m-am angajat în Procter & Gamble – o adevărată şcoală de marketing şi o companie unde am învăţat foarte mult şi unde am crescut profesional”, îşi aminteşte ea.

    După aproape şase ani a fost recrutată de BIC şi după doar şase luni în poziţia de trade marketing manager lighters and shavers pentru România, Bulgaria şi Republica Moldova, a fost relocată în Polonia.

    „Aici cariera mea a luat avânt. Rolul local m-a ajutat să cunosc în detaliu una dintre cele mai mari pieţe din regiune, iar rezultatele m-au recomandat pentru o poziţie regională nou-creată, aceea de marketing manager pentru Europa de Est – o grupare de 31 de pieţe. În 2019 BIC a creat departamentul global de marketing şi eu am preluat responsabilitatea pentru categoria aparatelor de ras.”

    Despre jobul său actual ea spune că este extrem de versatil. Executivul român are responsabilitatea întregii categorii a aparatelor de ras la nivel global, astfel că se ocupă de strategia de brand, de strategia de comunicare, de strategia de piaţă, de P&L (contul de profit şi pierderi).

    „În fiecare zi călătoresc virtual pe un alt continent. Lucrez îndeaproape cu fabricile, cu departmentul de R&D (cercetare-dezvoltare – n.red.), iar colegii din echipă sunt localizaţi peste tot în lume.” O zi obişnuită începe cu un plan clar pe ore. Dimineaţa este de obicei împărţită între şedinţele cu colegii din Europa, India sau Australia, şi timp pentru proiecte. Pe la ora prânzului se „trezesc” Statele Unite şi America Latină, aşa că după-amiezele sunt pline de întâlniri cu colegii de acolo. Serile însă sunt pentru familie. Alina Enache şi soţul său au doi copii născuţi în Polonia, dar care vorbesc şi engleza şi româna, pe lângă poloneză.

    Prima poziţie pe care executivul român a deţinut-o în Polonia, cea mai dezvoltată economie din regiunea Europei Centrale şi de Est şi o ţară cu o populaţie de două ori mai numeroasă ca a României, a fost aceea de director de marketing. Se ocupa de Polonia şi ţările Baltice.

    „Decizia de a ne muta în Polonia am luat-o împreună cu soţul meu în 15 minute.” Se întâmpla în 2011. „Eram la o conferinţă în Berlin când şeful meu de la momentul acela m-a abordat cu propunerea de a prelua conducerea echipei de marketing din Polonia.” Alina l-a sunat pe soţul său şi au decis să nu rateze oportunitatea, pe principiul „no regrets”.

    „Dacă nu ne place, ne putem întoarce oricând în ţară unde avem casa şi restul familiei.” Iniţial, assignmentul a fost pentru doi ani. Circa 10 ani mai târziu, ei sunt tot în Polonia, iar experienţa le-a deschis apetitul pentru alte aventuri internaţionale. „Nu ştim unde vom face următorul pas, dar ştim că suntem deschişi”, spune Alina Enache.

    Ea şi soţul său au ajuns în Polonia acum aproape 10 ani. Ce a şocat-o la momentul acela a fost reticenţa oamenilor de a vorbi engleza. În timp a înţeles că această reticenţă vine nu din necunoaşterea limbii, ci din nesiguranţa de a vorbi o limbă straină atunci când nu o stăpâneşti foarte bine.

    De asemenea, acum 10 ani erau foarte puţini străini, cel puţin asta era percepţia noastră. Foarte multe s-au schimbat între timp. Infrastructura Poloniei s-a dezvoltat enorm – există autostrăzi care leagă Varşovia de aproape toate colţurile ţării. A crescut vizibil numărul de străini, astfel că în parcuri şi restaurante se aud frecvent discuţii în limbi străine. Iar Varşovia se dezvoltă de la an la an.”

    Alina Enache adaugă că Polonia este în mare parte o ţară foarte conservatoare, avortul este aproape complet interzis prin lege (inclusiv puţinele excepţiile încep să fie eliminate, motiv pentru care s-au organizat recent proteste masive). Tinerii sunt încurajaţi să nu locuiască împreună (cel puţin nu oficial) până la căsătorie, indiferent cât de liberali în gândire sunt părinţii. Pe de altă parte, este o ţară cu un puternic spirit antreprenorial şi naţionalist, şi cu o economie internă sănătoasă, adaugă executivul român.

    SCURT CV Alina Enache

    ♦ Lucrează pentru grupul francez BIC de circa 10 ani;

    ♦După doar şase luni în România a primit propunerea de a se reloca în Polonia unde se află şi azi;

    ♦De circa un an deţine poziţia de senior global strategy manager pentru categoria de aparate de ras BIC;

    ♦Anterior a lucrat circa şase ani pentru gigantul american P&G, despre care spune că a fost o adevărată şcoală de marketing;

    ♦ A absolvit Academia de Studii Economice Bucureşti, dar are şi o diplomă în Drept la Universitatea Bucureşti. A terminat şi un master, tot la ASE.

    Cum arată Polonia spre comparaţie cu România?

    Traficul în Bucureşti, în mod special, este foarte diferit de cel Varşovia. „În Varşovia suntem obişnuiţi să traversăm oraşul în 45 de minute, ceea ce permite un control destul de bun al agendei atunci când ai de făcut cumpărături sau ai diverse programări. Ultima oară când am venit în Bucureşti aveam de reînnoit documente şi am încercat să plănuim totul la oră.” După prima programare au decis că planul iniţial este nerealist întrucât să ajungi dintr-o parte în alta a oraşului s-a dovedit a fi o adevărată încercare.

    Pe de altă parte, în ceea ce priveşte scena culturală şi gastronomică, restaurante şi cafenele se găsesc la tot pasul în Varşovia, cu o ofertă extrem de variată – de la specific local polonez, la bucătărie internaţională, de la afaceri de familie, la restaurante cu stele Michelin sau incluse în ghidul Michelin. În această privinţă însă şi România s-a dezvoltat puternic în ultimii ani, până în 2020 când pandemia de Covid-19 a dat peste cap orice plan al industriei HoReCa de pretutindeni. Acum ieşirile în oraş sunt limitate, la fel şi călătoriile, atât locale, dar mai ales în străinătate. Dar nu va fi mereu aşa.

    În acest context, ce ar recomanda Alina Enache unui prieten sau cunoscut care vrea să viziteze Polonia ca turist?

    „Nu este doar o întrebare ipotetică, mi s-a întâmplat frecvent să primesc vizita prietenilor şi a familiei şi să le organizez un tur al celor mai importante/relevante obiective turistice. Polonia este o ţară superbă şi are foarte multe de oferit celor care o vizitează.” Pe lista obiectivelor „must see”- din punctul său de vedere – se găsesc Lagărul de concentrare de la Auschwitz – o experienţă marcantă din multe puncte de vedere – , Cracovia – un oraş care păstrează istoria vie – , localităţile Gdansk şi Hel la Marea Baltică şi Zielona Gora la munte.

    Alina Enache este ea însăşi o călătoare avidă, aşa că abia aşteaptă să descopere noi orizonturi – în scop personal sau profesional.

  • Încă o bancă din România a fost scoasă la vânzare. Cine o deţine în prezent

    Grupul financiar polonez Getin a anunţat oficial intenţia de a vinde Idea Bank România, o bancă de talie mică de pe piaţa locală, la care deţine pachetul majoritar de acţiuni. 

    De mai bine de un an, pe piaţă circulă informaţii privind intenţia grupului polonez de a renunţa la prezenţa în România. Getin a anunţat că a angajat compania de investiţii Rothschild ca advisor pentru această tranzacţie. 

    Getin Holding a fost înfiinţat de Leszek Czarnecki în 1996 şi este un grup financiar activ în Europa Centrală şi de Est, unde controlează patru bănci şi trei companii de leasing. 

    Idea Bank ocupa la finele anului trecut locul 22 în sectorul bancar local, după valoarea activelor, cu o cotă de piaţă de 0,47%. Banca are 33 de sucursale şi agenţii, 389 de angajaţi şi 13.224 carduri emise.

    Acţionarul majoritar a majorat capitalul social al băncii de la Bucureşti cu 10 mil. lei (circa 2,07 mil. euro) în luna septembrie 2020, la 251,97 mil. lei.

    Idea Bank a înregistrat în primul semestru (S1) din 2020 venituri operaţionale de 55,8 mil. lei, în creştere cu 11,7%, şi un profit net de 5,6 mil. lei, aproape dublu faţă de nivelul din perioada similară a anului 2019, când a raportat un câştig de 3 mil. lei, arată raportul financiar al băncii publicat a BVB.

    La nivelul întregului grup Idea, care mai include pe lângă bancă şi Idea Leasing, Idea Investment, Idea Finance, Idea Broker de Asi­gurare şi Idea Credite de Consum, veni­turile operaţionale s-au diminuat cu 2,6%, la 78 mil. lei, iar profitul a fost cu 14% mai mic, ajungând la 6,1 mil. lei. Activele Idea Bank au o pondere de 93% în activele totale ale grupului.

    În primele şase luni din 2020, activele băn­cii s-au majorat cu 9,8%, la 2,4 mld. lei, pe fon­dul creşterii creditării nete cu 9,4%, la 1,5 mld. lei, în timp ce baza de depozite s-a ma­jorat cu 8,7%, la 2,1 mld. lei. Banca avea la finele lunii iunie un total de 59.899 clienţi, în scădere cu 1,2% faţă de iunie 2019.

    Din tot portofoliul de credite, 47% au fost acordate persoanelor fizice, iar restul companiilor.

     

  • Dacă lumea ar fi un joc video, sunt şanse mari ca producătorul să fie polonez

    Cu fabulosul său debut pe bursa de la Varşovia, platforma de co­merţ electronic Allegro a reuşit să detroneze de pe primul loc în to­pul companiilor poloneze lis­tate CD Projekt, un producător de jocuri elec­tronice. Scurta luptă s-a dat nu cu o ban­că, cu un retailer sau vreun mare con­glo­merat industrial, ci cu o companie care produce şi vinde jocuri video.

    Acest lucru înseamnă că bursa de ac­ţiuni poloneză este dominată nu de coloşi in­­dus­triali sau energetici, nu de giganţi fi­nan­­ciari, deşi economia nu duce lipsă, ci de grupuri de tehnologie. Desigur, CD Projekt nu este un producător de jocuri oare­­care: se­ria The Witcher a făcut istorie, iar noul pro­iect, Cyberpunk 2077, promite să aducă in­dustria de profil la un nou nivel. Însă acesta nu este singurul producător po­lonez de jocuri video. Sectorul este unul viu, energic şi în plină dezvoltare.

    În timp ce epoca internetului face nor­mal în aproape întreaga lume ca o com­panie de comerţ online să ajungă în topul pre­ferinţelor investitorilor, ocuparea unei po­ziţii dominante de către un producător de jocuri video este o particularitate a Polo­niei. Iar acest lucru reflectă un boom fă­ră precedent în Europa de Est al in­dustriei gamingului din Polonia.  Sectorul va­lorează aproape 500 mil.euro, potrivit unui raport al Agenţiei Poloneze pentru Dez­voltarea Antreprenoriatului. Cea mai ma­re economie est-europeană are 440 de stu­diouri de jocuri video, iar la sfârşitul anu­lui trecut a avut 9.710 de angajaţi în do­me­niul dezvoltării de jocuri (10% dintre aceştia lucrează pentru CD Projekt Red).

    De asemenea, raportul arată că piaţa de profil a crescut cu 32% doar între 2018 şi 2019, o bună parte din ea fiind repre­zen­tată de CD Projekt Red, creatoarea seriei de jocuri de succes The Witcher, lansată în 2007. The Witcher 3 s-a vândut în şase mi­lioa­ne de copii în 2019, iar seria stă la baza unui serial de televiziune cu acelaşi nume care a umplut rapid golul lăsat de The Games of Thrones. Dezvoltătorii polonezi de jocuri se bazează mai ales pe exportarea pro­­duselor lor, 96% din veniturile totale fiind generate pe pieţe externe.

    O analiză a băncii PKO BP a găsit că Po­lonia este al patrulea cel mai mare exportator de jocuri video la nivel mondial.

    Raportul Agenţiei pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului atrage atenţia că CD Projekt Red nu este singurul studio de jo­curi de succes din Polonia. Nume precum Techland, care a produs Dying Light, 11 bit stu­dios, care a lansat This War of Mine şi Frostpunk, sau Huuuge Games şi Ten Square Games, creatori de jocuri pen­tru smart­phone-uri, contri­bu­ie şi ele la dez­vol­tarea in­dustriei ga­mingului. Un nu­măr de 43 de stu­dio­uri sunt listate pe bursa de ac­ţiuni de la Varşovia. Împreu­nă, toa­te stu­dio­u­rile de jocuri po­loneze lan­sează circa 480 de jo­curi anual. Secto­rul încă nu s-a ma­tu­ri­zat, peste 120 de studiouri în­chi­zân­du-se în­tre 2017 şi 2020. Însă în acelaşi timp au apărut alte 160.

    Despre dezvoltarea industriei ga­min­gu­lui din Polonia scrie pe larg Reuters, care ara­tă cum Polonia s-a transformat pe tă­cute într-un important exportator de jocuri vi­deo mulţumită costurilor scăzute cu forţa de muncă, tinerilor educaţi şi unei tradiţii în­flo­ritoare a jocurilor înrădăcinată în era comunistă.

    După ce succesul The Witcher al CD Projekt a pus ţara pe harta industriei de profil, investitorii străini caută cu entu­zi­asm creatori de jocuri promiţători pe o piaţă în creştere rapidă.

    „Oamenii încep să afle de Polonia“, spune Borys Musielak, partener fondator la firma de venture capital  americano-po­lo­neză SMOK Ventures, care este în dis­cuţii cu doi investitori asiatici pentru finan­ţa­rea companiilor locale de jocuri, iar în ia­nua­rie a făcut prima inves­ti­ţie de acest gen ală­turi de un par­tener fin­lan­dez. „Au fost inte­re­saţi până acum mai ales angel in­vestors şi unele fonduri de ca­pital privat, dar acum grupurile globale de ca­pital de risc cer­cetează regiunea.“

    PwC esti­mea­ză că piaţa jocurilor video şi sporturilor co­nexe va urca la circa 720 de mi­lioane de euro în 2023. Succesul lumii me­dievale fantastice create de CD Projekt în The Witcher a fost un factor cheie al boomului acestui sector. Bazat pe o serie de cărţi poloneze îndrăgite de public, jocul, în toate seriile sale, s-a vândut în peste 40 de milioane de exem­plare în întreaga lume.

    Lansarea programată pen­tru sfârşi­tul acestui an a jocului de aventură futurist „Cyberpunk 2077“, creat tot de CD Pro­jekt, va atrage probabil şi mai mult atenţia asu­pra unui sector cu opt companii listate pe piaţa prin­cipală a bursei poloneze între 2015 şi 2019. Pe piaţa NewCon­nect – secţiu­nea pentru com­panii mai mici – în aceeaşi perioadă au debutat 21 de dezvoltatori.

    Joanna Tynor, CEO al Drago Entertainment, crede că pandemia, cu restricţiile ei, a împins mai mulţi oameni spre jocurile video, iar jucătorilor veterani le-a oferit oportunitatea să-şi creeze o comunitate a gamerilor mai închegată.

    „Multe dintre aceste companii au ales bursa pentru a se finanţa de­oarece nu exis­tau prea multe moda­lităţi de a atrage ca­pital“, a explicat Mariusz Gasiewski, şe­ful di­viziei de jocuri şi apli­caţii mo­bile a Google Polonia. „Acum devine mai uşor să te fi­nan­ţezi, pe mă­sură ce inte­re­sul din străi­nă­ta­te se mă­reşte.“ Valoa­rea combi­na­tă a com­pa­niilor de jo­curi listate a cres­cut cu 82%, la pes­te 32 mld. zloţi (7 mld. euro) anul trecut.

    CD Projekt – al cărei sediu oferă avan­taje demne de Silicon Valley, cum ar fi o sală de sport, un studio de film şi birouri în plan deschis – a trans­format dragostea po­lo­nezilor pen­tru jocu­rile video într-un brand global. „Am lucrat intens la a aduce CD Projekt în atenţia investitorilor stră­ini“, a declarat pentru Reuters preşe­din­te­le com­paniei şi unul dintre fondatorii săi, Adam Kicinski. „Ne întâlnim cu fonduri de in­vestiţii din întreaga lume, concentrân­du-ne pe pieţele occidentale, în special pe Statele Unite.“

    Rundele de finanţare mai mari şi ac­ce­sul la investitorii internaţionali mai facil vor ajuta companiile poloneze să concu­reze cu li­derii industriei din ţări precum China, Japonia şi SUA.

    „Datorită cunoştinţelor lor şi a bu­ge­te­lor adecvate, investitorii străini ajută com­­paniile respective să urce de la stadiul în care creează jocuri foarte bune până în cel mai înalt vârf“, a spus Stanislaw Just, fost mem­bru al consiliului de administraţie al Asociaţiei Jocurilor Poloneze, care şi-a lan­sat recent propria companie.

    Flying Wild Hog, un dezvoltator mai mic cunoscut pentru seria Shadow Warrior, a fost achiziţionat de Supernova Capital cu sediul în Londra în 2019, în timp ce Artifi­cer, care la începutul anului lucra la jocul său de debut, a fost cumpărat de Good Shepherd Entertainment din Olanda.

    Dragostea Poloniei pentru jocurile vi­deo îşi are rădăcinile în era comunistă, când studenţii mergeau în pieţele stradale pen­tru a face schimb de jocuri piratate, con­struind astfel reţele şi o comunitate înfloritoare.

    „Pentru generaţia anterioară, Rock& Roll-ul a fost un bilet pentru lumea la care am visat cu toţii, apoi au venit jo­cu­rile şi am jucat cu toţii pentru a simţi ceea ce se în­tâm­pla în Occident“, a spus Grzegorz Miechowski, preşedintele 11 bit stu­dios, al cărui joc „Frostpunk“ descrie o Anglie dis­to­pică din secolul al XIX-lea.

    Aproape ju­mă­ta­te din cei 38 de mi­lioa­ne de lo­cuitori ai Polo­niei spun ca sunt sau au fost ju­că­tori. Ţara găz­du­ieşte un fes­ti­val in­ter­na­ţio­nal de jo­curi vi­deo popular, pre­cum şi unul dintre cele mai mari eve­ni­men­te spor­tive dedi­ca­te jo­cu­rilor video din lu­me, Intel Extreme Masters, care anul tre­cut a atras un număr record de 232 de mi­lioa­ne de telespec­ta­tori. Miechowski a su­bliniat importanţa siste­mului educaţional al Poloniei, care li­vrează absolvenţii în do­me­niul informaticii dor­nici să lucreze la dezvoltarea jocurilor.

    Guvernul n-a rămas nepăsător, distri­buind aproximativ 300 mil. zloţi (67 mil. euro) printr-un program finanţat de Uniu­nea Europeană pentru a ajuta dezvoltatorii aflaţi în stadiu incipient să decoleze cu pro­priile proiecte.

    Criza creată de pandemia de COVID-19 ar putea accelera dezvol­ta­rea industriei gamingului din Polonia. Astfel, Drago Entertainment este una din­tre companiile care intenţionează să se lis­te­ze pe piaţa New Connect în viitorul apro­piat. CEO-ul Joanna Tynor crede că pan­de­mia, cu restricţiile ei, a împins mai mulţi oa­meni spre jocurile video, iar jucătorilor ve­terani le-a oferit oportunitatea să-şi cre­eze o comunitate a gamerilor mai înche­ga­tă. La fel de optimişti sunt şi oficialii bursei po­loneze. „Multe companii care de mult timp aveau planuri să emită acţiuni se listea­ză acum datorită cererii adiţionale pu­ter­nice pentru active profitabile din partea in­vestitorilor individuali“, spune Piotr Borowski, membru al consiliului de manage­ment al Bursei de la Varşovia.

    Un dezvoltător de jocuri care a cules roa­dele listării pe bursă este SimFabric. Com­pa­nia a intrat pe piaţa New Connect în luna aprilie şi acum se află în proces de transfer pe piaţa principală datorită succesului de care s-a bucurat până acum, scrie The First News.

    „Debutul de pe 7 aprilie a fost foarte reu­şit, valoarea unei acţiuni a crescut cu peste 300%, de la 3,20 zloţi la 10,90 zloţi (2,4 euro) la sfârşitul primei zile“, a decla­rat Julia Leszczynska, CEO-ul SimFabric. „Am stabilit un plafon de 16 zloţi (3,5 euro) care ar corespunde unei capitalizări de piaţă de 100 de milioane zloţi (22,3 mil. euro), iar acesta ar fi fost un semnal pentru con­siliul de administraţie să se pregătească să treacă compania pe piaţa principală a WSE“. Acest prag a fost însă depăşit în a doua zi de tranzacţionare. ân trei luni, SimFabric a reuşit să atingă preţul istoric de 100 zloţi pe acţiune (22,3 euro), ceea ce în­seamnă o capitalizare de 625 mil. zloţi (139,3 mil. euro). În acest fel, SimFabric a ajuns a doua cea mai mare companie de jocuri de pe NewConnect şi a 7-a cea mai mare companie de jocuri de pe întreaga bur­să în ceea ce priveşte capitalizarea. „Prin urmare, mai devreme decât era pla­ni­ficat, am început pregătirile pentru o ast­fel de tranziţie şi pe 26 iunie 2020 am decis să ne mutăm la etajul principal al WSE. Sperăm că acest proces va fi finalizat până la sfârşitul acestui an.“

     

  • Allegro, „Amazon“ de Polonia, are o valoare de piaţă mai mare decât toate cele mai mari 10 companii listate la Bursa de la Bucureşti

    Se aşterne pe o foaie următorul sce­nariu: două economii est-eu­ro­pene, proaspăt ieşite din ghea­rele socialismului, încep timid să-şi construiască în primii ani de după 1990 unul dintre pilonii esenţiali ai capitalismului, respectiv o piaţa de capital func­ţio­nală care să susţină finanţarea şi dez­oltarea companiilor.

    Doar că trei decenii mai târziu, când cer­neala prin care se schiţa noua arhitectura eco­nomică a început să se usuce, una din cele două burse ajunge cea mai mare din Estul Europei şi mai mult decât atât, are o singură companie în ringul de tranzacţio­nare care este mai mare decât cele mai mari 10 companii din celalălt ring. Care bursă să fie oare?

    Allegro, printre cele mai mari zece plat­for­me de e-commerce la nivel mondial, ca­rac­te­rizată în cercurile de investitori ca „Amazon“ de Polonia, este cea mai mare companie de la Bursa de la Varşovia, cu o capitalizare de 17,8 miliarde de euro.

    Gigantul polonez, listat pe 12 octom­brie 2020, a reuşit să ajungă la o valoare de pia­ţă mai mare decât capitalizarea cumu­lată a celor mai mari 10 companii de la Bursa de la Bucu­reşti, un clasament care in­clu­de blue-chipuri precum Petrom, Banca Transil­vania, Romgaz, Digi Communications.

    Cu alte cuvinte, o singură companie de la bursa polonează, abia intrată în ringul de tranzacţionare, are o valoare de piaţă mai mare decât prima ligă bursieră de la Bucu­reşti, ceea ce arată gradul de dezvoltare al unei pieţe de capital care în pofida faptului că a început în aceeaşi treaptă de vitează ca şi cea de la Bucureşti după căderea comunismului, a ajuns acum cea mai mare din regiune.

    Spre comparaţie cea mai valoroasă com­panie de la Bursa de la Bucureşti este OMV Petrom, cu o capitalizare de 3,6 mi­liar­de de euro, arată datele BVB. Atât în ca­zul Allegro cât şi în cazul societăţilor de la Bur­sa de la Bucureşti, datele luate în calcul de ZF sunt cele de la final de octombrie 2020.

    Cele mai mari 10 companii listate la Bursa de la Bucureşti, un clasament diversi­fi­cat care include de la platforma de e-com­merce Allegro, la producătorul de jocuri video CD Projekt, dar şi lanţul de magazine ali­mentare Dino Polska, şi chiar şi asigu­ră­torul PZU, au o valoare de piaţă de 58,8 mi­liarde de euro. Spre comparaţie, toată Bursa de la Bucureşti, are o valoare de piaţă de 26 miliarde de euro, adică la jumătate faţă de cele mai mari 10 companii poloneze.

    Pe de altă parte, cele mai mari 10 com­pa­nii de la bursa românească, care includ în principal companii din energie (Petrom, Romgaz, Nuclearelectrica, Electrica, Transgaz), dar şi din sectorul financiar bancar (Banca Transilvania, Fondul Proprietatea, BRD) au o valoare de piaţă de 15 miliarde de euro, arată datele BVB.

    Când bursei îi merge bine, şi economiei îi merge bine. Doar că polonezii, şi în special statul polonez, au învăţat importanţa bursei pentru economie, prin programe de listări, prin programe de educaţie financiară, au învăţat să-şi pună banii la muncă.

    Pe de altă parte, în România cea mai mare parte a banilor încă zace în bănci, aşteptaţi să fie erodaţi de inflaţie, iar statul român, cel care prin legi populiste şi ciudate îngheaţă listările companiilor de stat, îşi aduce aminte de bursă doar când are nevoie de bani. Şi atunci doar pentru a petici un buget mult prea generos pentru statutul de a doua cea mai săracă economie europeană.

     

  • 950.000 de viitori pensionari ai României, investitori la PKO, cea mai mare bancă din Polonia, dar şi la operatorul de telecomunicaţii Netia

    Circa 950.000 de salariaţi români, adică aceia care contribuie cu câte 3,75% din ve­ni­tul brut lunar pentru administrarea pri­vată a economiilor pentru bătrâneţe, au ajuns investitori indirecţi la doua dintre cele mai mari societăţi din Polonia, arată datele agre­gate de ZF.

    Astfel, prin intermediul fon­dului de pensii Vital, administrat de Aegon Pensii Private, viitorii pensionari ai României sunt investitori indirecţi la PKO – cea mai mare ban­că din Polonia, dar şi la com­pania de tele­co­municaţii Netia, care de­ţine a doua cea mai ma­re reţea de linii fixe din acestă ţară. Potrivit ce­lor mai recente date disponibile, cele de la 30 iunie 2020, investiţia la PKO prin interme­diul fondului de pensii al Aegon era de 1,4 mi­lioa­ne de lei, iar alte 1,6 mi­lioa­ne de lei erau plasate în liniile de teleco­mu­nicaţii ale Netia.

    Cu alte cuvinte, circa 950.000 de viitori pensionari ai României au expunere pe busi­nes­sul generat de acordarea creditelor polo­ne­ze, dar şi la cel adus de liniile de teleco­mu­ni­caţii din economia care are cea mai dezvoltată piaţa de capital din estul Europei. Din rândul celor şapte fonduri de pensii pri­vate din România, Aegon Pensii Private era sin­gurul care la 30 iunie 2020 avea investiţii la so­cietăţi listate la bursa de la Varşovia, arată datele agregate de ZF.  Powszechna Kasa Oszczednosci Bank Polski (PKO) este cea mai mare bancă din Polonia şi are o capita­lizare de aproximativ 5,1 miliarde de euro.

    Spre comparaţie, Banca Transilvania – cea mai mare instituţie de credit din Ro­mâ­nia – de asemenea listată la bursă, are o va­loa­re de piaţă de 2,2 mld. euro. Datele sunt aferente închiderii din 30 octombrie 2020.

    De la începutul anului 2020, acţiunile PKO s-au depreciat cu 40%, iar Banca Tran­sil­vania cu 20%, sectorul bancar european fiind printre cele mai afectate sectoare de coronacriză.

    Pe de altă parte, Netia are o valoare de piaţă de circa 330 mil. euro, iar de la începutul anului 2020 acţiunile s-au apreciat cu 2,2%.

     

  • Grupul polonez PKN, cu venituri anuale de 24 mld. euro, analizează o extindere în România. Reprezentanţii gigantului s-au întâlnit cu premierul Ludovic Orban la Palatul Victoria

    Daniel Obajtek, CEO şi preşedinte al boardului PKN ORLEN, s-a întâlnit joi cu premierul Ludvic Orban şi ministrul economiei, Virgil Popescu, pentru a discuta potenţiale oportunităţi de investiţii ale gigantului polonez din industria petrolieră şi petrochimică pe piaţa din România.

    ”Peisajul dificil în care operăm nu reprezintă doar o provocare uriaşă, este şi o oportunitate care poate da naştere unor noi investiţii. Suntem parteneri serioşi de afaceri pentru jucătorii europeni, ceea ce înseamnă că rămânem deschişi oportunităţilor care ne pot întări business-ul. Căutăm şi explorăm oportunităţi atractive de creştere. Cred că întâlnirea din România a fost de succes, în termeni de o posibilă extindere a planurilor strategice ale companiei”, a spus Daniel Obajtek.

    ”Polonia şi România sunt unite de legături de prietenie şi de parteneriate, şi prin valorile comune pe care le împărtăşesc. Relaţiile dintre cele două guverne sunt de asemenea foarte bine. Din punct de vedere economic, business-urile poloneze sunt prezente pe piaţa din România, există multe investiţii cu capital polonez. Suntem de asemena fericiţi că jucătorii regionali de statura PKN Orlen sunt interesaţi de piaţa din România. Sper ca întâlnirea de astăzi să ăpaveze calea spre o nouă cooperare”, a spus Ludovic Orban, premierul României.

    Discuţiile au fost în cea mai mare parte în jurul strategiei PKN Orlen pentru tranziţia energetică. Grupul PKN este prezent pe piaţa din România de aproximativ şapte ani prin produse pe bază de bitum şi produse petrochimice.

    PKN este una dintre cele mai mari companii poloneze, listată la bursa de la Varşovia, fiind în top 10 cei mai mari emitenţi cu o capitalizare de 17,1 miliarde de zloţi (3,7 mld. euro). Potrivit raportărilor financiare ale companiei, anul trecut ar fi avut venituri de 111 mld. zloţi polonezi, adică 24 mld. euro. 

  • Ştefan Vârgolici, CEO Revo Technologies România: „România oferă numeroase oportunităţi pentru fintechuri”

    Rol ocupat în companie: Sunt country manager al Revo Technologies, o companie fintech de top in Europa Centrală şi de Est, specializată în servicii de finanţare de tipul „buy now, pay later” pentru achiziţiile din magazinele online şi offline. 

    Lansată în 2013, compania activează în Polonia, Rusia şi acum România, în peste 7.000 de magazine. Revo a dezvoltat o gamă completă de soluţii financiare IT pentru comercianţi, oferind clienţilor opţiunea de a cumpăra prin intermediul unei finanţări instant în doar câteva secunde.

    Soluţia ajută comercianţii să îşi mărească traficul, conversiile, coşul mediu, cât şi frecvenţa achiziţiilor. În rolul meu de country manager sunt responsabil de lansarea serviciilor companiei pe piaţa din România şi de dezvoltarea reţelei de parteneriate cu retaileri de top. Obiectivul meu principal este creşterea businessului, crearea unei strategii pe termen lung care să asigure succesul cât şi dezvoltarea unei echipe puternice locale.

    Consider că România oferă numeroase oportunităţi pentru fintechuri ca Revo, având o creştere puternică pe segmentele de retail şi IT, cât şi datorită nevoii reale a clienţilor pentru servicii financiare alternative la soluţiile bancare tradiţionale. Sunt foarte entuziasmat să fac parte dintr-un business atât de dinamic şi dintr-o echipă aşa puternică. Poziţia actuală îmi oferă tot ce este mai bun din ambele lumi, pot să lucrez într-un mediu de tip start-up, unde am autonomie şi pot să construiesc şi să coordonez compania la nivel local, iar în acelaşi timp fac parte dintr-o organizaţie mai mare în care am ocazia să lucrez cu oameni extrem de bine pregătiţi de la care am ce să învăţ constant.

    Cele mai importante roluri profesionale avute până la această funcţie:  Management consultant – McKinsey and Company, România; cofondator Breakin’ Escape Rooms, Regatul Unit;  sales director – Forward Software, account manager – Romsys, consultant în Parlamentul European.  
    În 2014 am pornit o afacere de escape room pe piaţa din România, iar în 2017 am extins afacerea în Londra, unde în prezent avem una dintre cele mai mari şi populare locaţii din oraş, care a găzduit peste 40.000 de jucători în 2019. Pe lângă activitatea din locaţii am dezvoltat şi linia de business de game development prin intermediul căreia am construit şi am vândut camere de joc şi concepte dezvoltate de noi în alte ţări, precum Serbia, Olanda, Germania şi Emiratele Arabe Unite.
     

    Rolul propus pentru anul 2030: CEO al Europe – Revo Technologies şi cofondator al Breakin’ Escape Rooms Global Franchise. Îmi doresc să contribui la dezvoltarea companiei şi să devenim un lider al sectorului fintech în pieţele noastre principale. De asemenea, cu Breakin’ Escape Rooms ne dorim să devenim  o franciză recunoscută şi să ne extindem cu locaţii în cele mai mari oraşe la nivel mondial.
     

    CEO/Antreprenor admirat: Daniel Dines – fondatorul UiPath – pentru că a avut ambiţia şi determinarea de a construi ceva de la zero în România şi pentru că a avut tăria de caracter şi curajul să continue atunci când totul părea fără speranţă.