“Taxele datorate de către angajator şi cetăţean Oficului francez pentru Imigraţie şi Integrare (OFII) (…) sunt suprimate”, măsura intrând în vigoare “imediat”, se precizează în acest text adresat prefecţilor, care poate fi consultat pe site-ul Lemonde.fr. Guvernul a decis în cadrul unei reuniuni ministeriale, la 22 august, la Matignon, să flexibilizeze condiţiile de angajare a românilor şi bulgarilor, principalele naţionalităţi ale romilor prezenţi în Franţa.
Tag: piata muncii
-
Privind în prăpastie: cum putem evita ca viitorul să arate şi mai rău?
Ultimele zile s-au remarcat prin aglomeraţia de veşti deloc bune: România a rămas în urmă faţă de calendarul privatizărilor asumat cu FMI şi UE, iar cheltuielile bugetare au crescut cu 8,5% pe primele luni faţă de un plan de creştere de 2,4% pentru tot anul 2012, ducând deficitul la 7,2 mld. lei, faţă de un plafon de 6,8 mld. lei convenit cu FMI pentru prima jumătate a anului. Criza din zona euro face ca previziunea de creştere economică să se ţină numai de banii publici: “Sectorul de construcţii e aşteptat să-şi continue performanţa bună, graţie lucrărilor de infrastructură cofinanţate de UE. Previziunea noastră de creştere pentru 2012 rămâne neschimbată la 1,2%, în condiţiile consolidării consumului în an electoral”, afirmă Dumtru Dulgheru, economist al BCR. Experţii BCR se tem că deficitul bugetar ar putea trece de 3% din PIB şi recomandă acţiuni imediate pentru remedierea situaţiei, în timp ce Mateusz Szczurek, economist-şef pentru ECE în cadrul ING Bank, atrage atenţia că în astfel de condiţii, trecerea la o impozitare progresivă a veniturilor, cu un plafon maxim de 16%, care figurează în proiectul economic al USL pentru 2013, “va duce la pierderi mari de venituri fiscale şi la o revizuire masivă a proiecţiilor bugetare”.
Alte instituţii şi-au ajustat deja previziunea pentru creşterea PIB în acest an: e cazul Băncii Mondiale, care de la o estimare de 3,7% vara trecută a ajuns în ianuarie la 1,5%, iar acum s-a oprit la 1,2%. Totuşi, în prezentarea de săptămâna trecută a raportului EU11 (noile state membre ale UE plus Croaţia), François Rantrua, directorul pentru România al Băncii Mondiale, ne-a lăudat performanţele – creşterea economică de 2,5% din 2011, “una dintre cele mai mari din UE”, felul cum sistemul bancar a rezistat tensiunilor externe, scăderea inflaţiei -, apreciind că “perspectiva macro a României arată mai bine decât a celor mai multe dintre ţările comparabile din UE”. Banca, cu care Guvernul tocmai a semnat un acord de credit de 1 mld. euro şi are în derulare programe de asistenţă pentru reforma administrativă, fiscală, a transporturilor, a energiei şi a sectorului medical, prevede pentru 2013 o creştere a PIB de 2,8%, mai slabă decât pentru Lituania (3,5%), Polonia (3,2%) sau Slovacia (3,1%), dar mai bună decât cea a Bulgariei (2,5%), a Ungariei (1,5%) ori a Cehiei (1%).
De aici încolo încep însă greutăţile. “Centrul de greutate al politicilor de reformă va trebui să treacă treptat de la stabilizarea macro la stimularea creşterii economice sustenabile, prin abordarea cauzelor profunde ale dezechilibrelor manifestate în cursul crizei”, spune Rantrua. Cu alte cuvinte, Banca Mondială, instituţie care se ocupă cu precădere de tendinţele economice calitative, nu de cele strict cantitative, cere măsuri de contracarare a celui mai neliniştitor fenomen adus de criză: după ce standardele de viaţă în Europa începuseră să se armonizeze în deceniul trecut, decalajele de calitate a dezvoltării (deci nu de creştere economică) dintre UE15 şi nou-venitele din Est s-au accentuat din nou şi se vor accentua pe mai departe, urmând ca revenirea la convergenţă, cel puţin din punctul de vedere al veniturilor pe cap de locuitor, să devină vizibilă abia prin 2050.
Câteva piese de puzzle constatate în raportul BM: ţările din UE11 ca grup sunt cu mult în urma UE15 la indicatorii legaţi de inovaţie şi de calitatea educaţiei, rata emigrării în rândul populaţiei cu educaţie terţiară este printre cele mai mari în Est, regiune incapabilă să atragă ea însăşi din alte părţi imigranţi cu calificări înalte, iar emigraţia totală ar urma să ducă la o pierdere totală de forţă de muncă de cca 19% în UE11 în perioada 2010-2050. Multinaţionalele şi firmele cu capital străin le depăşesc sistematic pe cele locale la productivitate şi inovaţie, întrucât atrag cu uşurinţă forţa de muncă de cea mai bună calitate şi cumpără cele mai productive firme locale. Integrarea financiară şi comercială a Vestului cu Estul a făcut ţările estice prea dependente de băncile occidentale şi de exporturile către UE15.
În fine, presiunile pentru creşterea cheltuielilor sociale vor creşte pe măsură ce situaţia demografică se înrăutăţeşte, exact într-o perioadă când Europa de Vest descoperă ea însăşi că modelul ei social nu mai funcţionează. Care ar fi remediile propuse de Banca Mondială?
-
GRAFICUL SĂPTĂMÂNII: Urmează alte concedieri?
Mai mult, anticipează aceştia, sectoare ale serviciilor precum finanţele şi asigurările, precum şi administraţia şi serviciile publice, ar putea consemna noi concedieri.
-
Norvegia a ridicat restricţiile pe piaţa muncii pentru români
Decizia se aplică începând de vineri, 15 iunie, precizează un comunicat transmis agenţiei MEDIAFAX de MAE. “Liberalizarea totală a pieţei norvegiene a muncii pentru cetăţenii români reprezintă un factor favorizant în consolidarea relaţiilor economice româno-norvegiene şi un element de susţinere a comunităţii româneşti din Regatul Norvegiei”, afirmă MAE, care salută decizia adoptată de Guvernul de la Oslo. Membru al Spaţiului Economic European şi stat asociat la spaţiul Schengen, Norvegia a aplicat măsuri de drept intern vizând accesul cetăţenilor români pe piaţa locală a forţei de muncă, impunând o perioadă de tranziţie de şapte ani, urmare încheierii la 27 iulie 2007 a Acordului privind participarea României şi Bulgariei la Spaţiul Economic European.
-
Noi manifestaţii în Spania împotriva reformei muncii
Liderii principalelor două sindicate ale ţării, Ignacio Fernandez Toxo (CCOO) şi Candido Mendez (UGT), s-au amestecat printre manifestanţi, după care au mers să transmită o scrisoare Congresului, în care cer preşedintelui său şi liderilor grupurilor parlamentare să nu voteze reforma. “Această reformă provoacă o accelerare a ritmului de distrugere a locurilor de muncă în Spania”, care se poate agrava pe viitor, a afirmat Toxo. “Trebuie să fie clar” că sindicatele “nu vor înceta să o denunţe şi să ceară să fie modificată profund”, a precizat Mendez.
-
Parlamentul European cere aplicarea liberei circulaţii pentru lucrătorii români şi bulgari
Statele membre ale UE şi Comisia Europeană trebuie să facă mai mult pentru a asigura implementarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor europeni, potrivit rezoluţiei. Acestea includ dreptul de a-şi alege reşedinţa în alt stat membru, dreptul de fi ales si de a vota în alegerile pentru Parlamentul European şi în alegerile locale, tratament egal şi dreptul de a adresa petiţii Parlamentului European. Rezoluţia subliniază problemele care persistă în domenii cum ar fi libera circulaţie a tuturor cetăţenilor Uniunii Europene, recunoaşterea calificărilor profesionale în toate statele UE, accesul liber la informaţie, non-discriminarea, drepturi electorale şi libera circulaţie a documentelor privind statutul civil.
-
Comisia Europeană: Argumentele statelor ce menţin restricţiile pe piaţa muncii sunt neconvingătoare
Andor declarase vineri, după o reuniune a miniştrilor statelor UE responsabili de Muncă şi Afaceri Sociale, că va cere celor nouă state să furnizeze argumente mai convingătoare sau să îşi schimbe deciziile, citat de site-ul Novinite.com. Austria, Belgia, Marea Britanie, Franţa, Germania, Irlanda, Luxemburg, Malta şi Olanda au decis menţinerea restricţiilor la angajarea cetăţenilor români şi bulgari. Conform reglementărilor europene, ţările care menţin restricţiile trebuie să prezinte Comisiei Europene argumente în acest sens.
-
Băsescu: Ar trebui să găsim stimulente fiscale pentru ca marile industrii să nu se mai delocalizeze către Asia
Traian Băsescu participă luni la Consiliul European informal de la Bruxelles, unde va ridica subiectul delocalizării multinaţionalelor spre Asia, unde costurile cu forţa de muncă sunt mai mici.
“Sigur, în ceea ce ne priveşte, încă nu avem un proces de delocalizare alarmant, cu excepţia Nokia, care nici măcar nu s-a delocalizat, ci pur şi simplu s-a închis. Problema noastră este să creăm IMM-uri. Dar, dacă ne batem pentru libera circulaţie a forţei de muncă, trebuie să ştim că, indiferent ce se întâmplă în Franţa sau în Germania sau în Italia, afectează şi forţa de muncă din România, care-şi găseşte mai greu un loc de muncă”, a spus preşedintele.
“Până unde mergem cu delocalizarea? Pentru că numai IMM-urile nu pot rezolva problema ocupării forţei de muncă, mai ales că, priviţi în România, cea mai mare parte din IMM-uri sunt legate în funcţionarea lor de marile companii. Priviţi la Dacia, câte IMM antrenează pe orizontală! Priviţi la Şantierul Naval Constanţa sau Mangalia, sau la SIDEX Galaţi, sau la orice mare întreprindere! Dacă vom continua cu delocalizarea, în mod categoric nu vom putea crea atâtea IMM-uri încât să garantăm un nivel de ocupare a forţei de muncă mai bun la nivelul Uniunii Europene”, a adăugat şeful statului.
În context, el s-a referit la circulaţia liberă a forţei de muncă, remarcând că “vorbim de o piaţă unică europeană, dar România încă are restricţii pentru forţa de muncă în nouă state ale Uniunii Europene”. Ceea ce România doreşte de la Consiliul European este deci să fie adoptate măsuri de stimulare a creşterii economice – pe de o parte prin liberalizarea pieţei muncii la nivel european, pe de altă parte prin stimularea cu bani europeni a înfiinţării şi dezvoltării de întreprinderi mici şi mijlocii.
“Dacă eurozona intră în recesiune, aşa cum mulţi analişti prognozează, în partea a doua a anului 2012, România va fi în dificultate şi creşterea noastră economică va fi frânată”, a avertizat preşedintele. Evaluările de creştere pentru 2012, care sunt în momentul de faţă legate de o cifră în jurul a 1,5% din PIB pentru anul acesta, au în vedere exact o posibilă recesiune în zona euro.
“Eu nu îi invit pe români să plece la muncă în străinătate, dar tot mai mult discutăm de o piaţă globală a forţei de muncă”, a precizat Traian Băsescu.
-
CE: Nouă state UE au notificat prelungirea restricţiilor de muncă pentru români. Comisarul UE va comenta decizia
“Până la data de 31 decembrie 2011, 11 state membre nu au aplicat încă legislaţia UE referitoare la libera circulaţie a forţei de muncă cetăţenilor din România şi Bulgaria, respectiv: Belgia, Republica Cehă, Germania, Irlanda, Franţa, Italia, Luxemburg, Malta, Olanda, Austria şi Marea Britanie. Dintre aceste 11 state membre, nouă continuă să aplice restricţii în ce priveşte accesul liber pe piaţa muncii. Însă, în Italia şi Republica Cehă, forţa de muncă din Bulgaria şi România beneficiază acum de prevederile legislaţiei comunitare în domeniul liberei circulaţii”, a precizat Serviciul de presă al CE la solicitarea MEDIAFAX.