BusinessMagazin

Tag: pensii

  • BREAKING: Circa 2 milioane de viitori pensionari ai României, investitori la cel mai mare transportator de mărfuri fluviale din România

    NN Pensii, cel mai mare administrator de fonduri de pensii private din România, a achiziţionat 7,58% din Transport Trade Services (TTS), ceea ce înseamnă că circa 2 milioane de salariaţi români, adică aceia care cotizează la fondul Pilon II al NN Pensii, au ajuns investitori indirecţi la cel mai mare transportator de mărfuri pe Dunăre.

    Potrivit unei raportări din 11 iunie 2021 la Bursa de la Bucureşti, 10,18% din TTS a fost cumpărat de grupul olandez NN, dintre care 7,58% prin NN Pensii, 0,86% prin NN Asigurări de Viaţă şi 1,74% prin NN Investment Partners. Cu alte cuvinte, olandezii de la NN controlează 10,2% din TTS, adică au o investiţie de 59 mil. lei.

    Pe 11 iunie 2021, la Bursa de la Bucureşti a apărut prima raportare a marilor investitori care au subscris în oferta de listare a transporatorului de mărfuri fluviale Transport Trade Services (TTS), cel care va începe pe 14 iunie tranzacţionarea la bursa de la Bucureşti.

    Acţiunile TTS vor intra la tranzacţionare luni, 14 iunie 2021. TTS a derulat din 24 mai şi până pe 4 iunie o ofertă de vânzare de acţiuni de 288 mil. lei, primul IPO din ultimii peste trei ani.

    Din 24 mai şi până pe 4 iunie 2021, cu excepţia zilei de 1 iunie când bursa nu a tranzacţionat, micii investitori au alocat 465 mil. lei, echivalentul a circa 52 mil. lei pe zi (10,5 mil. euro) pentru cea mai mare ofertă de listare din ultimii ani şi care va aduce un nou sector la Bursa românească – cel al transporturilor fluviale.

    Preţul la care a fost închisă oferta de listare a TTS este de 19,2 lei pe acţiune, aproape de minimul intervalului de subscriere, adică o ofertă de 288 mil. lei şi o capitalizare anticipată de 576 mil. lei. Investitorii mici au putut subscrie la preţul maxim de 21 lei pe acţiune, adică au alocat circa 464 mil. lei.

  • CALCUL surpriză. Ce pensie veţi avea în 2035

    Suntem cu 10 – 15 ani înainte de declanşarea plăţilor pensiilor către “generaţia decreţeilor” şi parcă am fi descoperit acum că bugetul public – aşa numitul Pilon I retristributiv – va fi împovărat de aceste plaţi şi nu va putea susţine creşteri aberante de pensii, asa cum promit uneori câte unii.

    Parcă am vrea să contrazicem matematica implacabilă, aceea care spune că la acel moment, în jurul anului 2035, pensia de la stat va reprezenta cam 30% din ultimul salariu. De exemplu, pentru cineva care va ieşi la pensie în anul 2035 şi a avut la acel moment un salariu de 1.000 EUR, pensia la care se va putea aştepta va fi de circa 300 de EUR.

    Ca şi cum cineva care acum câştigă 5.000 RON salariu net şi ar ajunge la vârsta pensionarii, de luna viitoare ar primi doar 1.500 RON. Desigur, în termeni nominali, sumele vor fi mai mari din cauza inflaţiei din următorii 15 ani, însă raportul general acesta va fi: pensia de la stat va reprezenta o rată de inlocuire de circa 30%. Menţionez că la acest moment, rata de înlocuire este de 40%, respectiv cineva cu un salariu de 5.000 RON net, intră în pensie cu o suma de circa 2.000 RON. Însă rata aceasta de înlocuire va tot scădea, din motive demografice.

    Ce ar putea face politicienii în următorii 15 ani?

    Ar putea să ne dea speranţe că această matematică se va schimba, ca prin minune. Ar putea să forţeze limitele bugetelor, astfel încât să ne dea senzaţia că ne vom permite pensii mai mari decât acel 30%. Poate va fi 35%.

    Avem şi economişti care susţin că Guvernele “rău-voitoare” nu găsesc soluţii pentru creşterea mai accelerată a pensiilor, pe când cele “bine-voitoare” vor acorda de la ele însele nişte creşteri mai mari. 

     

    Pilonul II este bun şi insuficient

    Cum, doar până în 150 de euro va primi din Pilonul II cineva care se pensionează prin preajma anilor 2035? Da, aceleaşi calcule arată acest lucru, anume că pensia privată va reprezenta doar 10-15% din ultimul salariu, dacă lucrurile rămân cum sunt acum.

    Motivele? Au fost chiar sub ochii noştri şi le-am văzut în ultimii 10 ani:

    • în primul rând contribuţiile automate au rămas sub nivelul gândit iniţial. Niciodată nu am ajuns la 6% din salariul brut, acum suntem doar la 3,75%. Guverne de toate culorile au întârziat sau nu au aplicat aceste creşteri, care ar fi însemnat ca pensia privată să fie cu 60% mai mare faţă de scenariul actual. Nu a ieşit nimeni în stradă pentru că nu s-a majorat contribuţia la pensia privată.
    • în al doilea rând, la câte 4 sau 8 ani, apar dispute politice legate de aceste pensii. Mizându-se pe faptul că mulţi nu îşi fac calcule într-o perspectivă de peste 20-30 de ani, ne aducem aminte  că în perioada 2017 – 2019 eram foarte aproape ca acest Pilon II să fie desfiinţat. În final nu s-a ajuns la acest lucru, dar ecoul în rândul populaţiei, cum că “ar fi fost o idee bună”, a fost unul semnificativ.
    • contestatarii sistemului multi-pilon, cei care stau la pândă să urmarească vreo scadere de bursă sau vreun randament insuficient al fondurilor ca să demonstreze că nu sunt bune, mai invoca şi argumente de tip “Chile”, unde pensiile private au fost insuficiente, iar în final tot a fost nevoie de o completare din partea statului. Aşa este, pentru că şi chilienii au avut Guverne care au direcţionat volume insuficiente către pensiile private, astfel încât în 30 de ani nu s-au acumulat sume decente acolo. Plus că au facut greşeala să vrea să înlocuiască dintr-o dată sistemul public cu cel privat, ceea ce se poate face doar treptat.

    În timp, acumularea privată de capital pentru pensie ar trebui să predomine, însă acest lucru se întâmplă în mai mult de o generaţie: 

    • în 2035, pensia de la stat va fi 30% din ultimul salariu, iar cea de la administratorul privat ar putea fi până în 15%, însă ulterior, acest raport se va rebalansa. E posibil ca pentru pensionarii din anii 2040 – 2050, pensia de la stat să reprezinte chiar mai puţin decat cea acumulată privat, Pilon II, Pilon III, eventual pensie ocupaţională.

     

    Acum vorbim de reforme, când multe soluţii le avem sub ochii noştri

    Nu sunt adeptul ideii că sistemul de pensii trebuie regândit din temelii. Sistemul are nevoie de câteva  ajustări din mers, multe dintre ele enunţate deja în spaţiul public. Nu vorbim de soluţii miraculoase, ci de aplicarea unor soluţii logice, cum ar fi:

    • Creşterea contribuţiilor la pensia Pilon II. Premierul Florin Cîţu enunţa cu mult entuziasm acest lucru încă de la începutul anului 2020. Însă ţinta de 6% din salariul brut nu mai apare pe nicăieri acum. Dacă procentul alocat la Pilon II ar creşte în câţiva ani de la 3.75% la 6%, poate nu pentru cei din 2035, dar pentru cei din 2040-2045, pilonul administrat privat ar începe să conteze din ce în ce mai mult.
    • Creşterea deductibilităţii fiscale pentru Pilonul III facultativ, care la acest moment este de doar 400 EUR/an. O majorare a acestei facilităţi ar încuraja economisirea voluntară, care să adauge peste rata de înlocuire de 40-45%  (Pilon I + Pilon II) de mai sus.
    • Plafonarea / diminuarea pensiilor speciale. Chiar dacă acestea nu au legătură directă cu bugetul public de pensii ci cu bugetul general al ţării şi chiar dacă volumul lor este de câteva sute de milioane de euro anual şi nu ar rezolva în sine problema generală, plafonarea acestor pensii speciale duce către revenirea la principiul contributivitătii. Să vorbeşti în spaţiul public despre creşterea vârstei de pensionare, când ai “speciali” care intră în pensie la 45-50 de ani este cel puţin indecent.
    • şi da, în mixul de măsuri intră şi creşterea vârstei de pensionare în următorii 10 ani. Ea nu poate fi o soluţie de sine stătătoare, de aceea este deranjantă aducerea în discuţie fără celelalte componente de mai sus. Însă din nou, revenind la matematica implacabilă, până la urma ne vom alinia şi creşterii vârstei de pensionare, aşa cum se întâmplă şi în alte ţări din Europa. Probabil în trepte, probabil întâi voluntar, căci nu ne referim aici la lucrătorul din mină sau din siderurgie, ci la munci care pot fi desfăşurate şi după vârsta de 65 de ani.

    Dincolo de toate cele de mai sus, care conduc cumulat la o pensie de maxim 40-45% din ultimul salariu, va conta foarte mult cât economiseşte şi cât investeşte fiecare individ.

    Un aspect pozitiv este că o bună parte a populaţiei României deja economiseşte, iar acest lucru se vede de un deceniu încoace.  O parte din aceste economii migrează treptat către diverse forme de investiţie pe termen mediu si lung.

    Cristian Tudorescu  – Consultant financiar şi cofondator al Investors Club

  • Ministrul Muncii anunţă recrutarea de personal, pe perioadă determinată, în sistemul de pensii

    „La nivel naţional, am ajuns deja la 310 000 dosare evaluate, în condiţiile în care am început acest proces cu resursele modeste existente la nivelul caselor teritoriale din toată ţara.
    Ne-am propus ca, în a doua parte a anului viitor, să finalizăm digitalizarea tuturor celor 5 milioane de dosare din România, iar, pentru a atinge acest obiectiv, resursa umană actuală – 1.300 de angajaţi la nivel naţional – nu este suficientă. Spre comparaţie, ultimul proces similar realizat în România a presupus verificarea a 1 milion de dosare în aproximativ 5 ani, în perioada 2005 – 2010”, a scris Turcan.

    Prin PNRR, a adăugat Raluca Turcan, sunt asigurate 100 de milioane euro pentru a susţine atât procesul de digitalizare a dosarelor de pensii aflate în plată, cât şi dotarea cu echipamente şi servicii electronice a Casei Naţionale de Pensii Publice şi a structurilor teritoriale, ceea ce va facilita atât relaţia cu beneficiarii, cât şi accesul acestora, online, la toate informaţiile din propriul dosar de pensie.

  • Ciudăţenia PNRR: un plan de viitor care începe cu pensiile şi nu cu maternităţi sau creşe

    ♦ Guvernul a publicat documentul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), un angajament că România va realiza în următorii 6 ani investiţii care au fost amânate de 30 de ani ♦ Ciudăţenia acestui plan de viitor este că el începe cu sistemul de pensii şi nu cu maternităţi sau creşe.

    Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este un angajament al guvernului care trebuie dus până la capăt, altminteri eşecul ar fi foarte costisitor, sunt de părere analiştii financiari. România şi-a asumat un plan de investiţii de 29,2 mld. de euro, bani care trebuie angajaţi în următorii 6 ani, altfel se vor pierde.

    „Văd PNRR ca pe o decizie asumată de guvern pe care sperăm să o ducă la capăt. Discuţii privind diverse componente ale acestui plan pot exista la nesfârşit. Pot exista opinii că ar fi fost mai bine să fie îndreptate  resursele în alte direcţii, dar ceea ce mi se pare important este dimensiunea de asumare politică a unui asemenea plan şi de răspundere politică pentru rezultatele sale”, spune Aurelian Dochia, analist financiar şi profesor universitar de economie.

    PNRR, în varianta sa finală, a fost publicat de guvern la o zi după ce a fost trimis către Comisia Europeană. Planul cuprinde investiţii axate pe 6 piloni, dar şi 9 promisiuni de reformă, cum ar fi reformarea sistemului fiscal, a sistemului de pensii, salarizarea din sistemul public. Ce caută promisiuni precum reforma sistemului de pensii într-un plan de investiţii?

    „Reforma se referă la sustenabilitatea bugetului de stat. Practic sistemul public de pensii are mari probleme de sustenabilitate şi trebuie reformat, iar reformarea duce la rezilienţă şi sustenabilitate”, este părerea lui Adrian Codirlaşu, vicepreşedintele CFA, asociaţia analiştilor financiari.

    Pe de altă parte, Mircea Coşea, profesor universitar de economie, este de părere că o parte din reformele asumate sunt de fapt condiţionalităţi pentru accesarea împrumuturilor şi reprezintă o formă de austeritate. „Partea de împrumut înseamnă condiţionalizare în sensul introducerii unei austerităţi. Este foarte clar că vom intra într-o zonă în care veniturile vor fi tăiate, întârziate creşterile de pensii şi de salarii şi introduceri de noi taxe. Nu avem măsuri de creştere a veniturilor bugetare”, a spus Mircea Coşea.

    Proiectul publicat de guvern prevede construcţia a 430 de km de autostrăzi, linii de cale ferată, achiziţii de trenuri pe hidrogen, spitale, şcoli şi campusuri şcolare Pe subcomponente, cele mai mari sume sunt alocate în sectorul feroviar- 3,9 mld. euro, autostrăzi – 3,1 mld. euro, fondul pentru valul renovării – 2,1 mld. euro, infrastructură spitalicească – 1,95 mld. euro şi instrumente financiare pentru IMM-uri – 1,25 mld. euro.

    Opinia lui Dragoş Cabat, analist economic, este că PNRR nu este un concurs de proiecte, care erau tradiţionale în accesarea banilor europeni şi că banii prin acest mecanism au ca destinaţie reformele.

    „PNRR nu este, aşa cum eram noi obişnuiţi, un concurs de proiecte. Practic, acolo România nu a  trebuit să se ducă cu proiecte, ci cu reforme, pentru că acesta este un plan de reformare a Uniunii Europene – partea de energie verde, competitivitatea în sensul digitalizării.”

    Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri România (AOAR), spune: faptul că România a optat să acceseze şi partea de împrumuturi, reprezintă o responsabilitate în plus a administraţiei publice de a implementa proiectele într-o perioadă scurtă.

    „Este clar că PNRR este foarte bun pentru România. Este de apreciat curajul că România să fie una dintre cele două sau trei ţări care au aplicat să ia în întregime împrumuturile, dar trebuie înţeles că el trebuie să se regăsească într-o administraţie publică care va funcţiona perfect şi în perioade de timp fără precedent de scurte”, a spus Florin Pogonaru.

    Cele 15 miliarde de euro pe care Româna le va împrumuta prin PNRR se adaugă la datoria publică deja ajunsă la 48% din PIB, în martie curent. Deşi datoria publică pare mică în raport cu datoria altor state europene, o economia ca a României, cu un PIB de 220 mld. euro, nu va putea suporta povara unei îndatorări de peste 60% din PIB – prag de care România se apropie cu paşi repezi.

    Datoria publică a României a crescut cu 12 puncte din PIB într-un singur an iar, în acest ritm, România va plăti dobânzi la împrumuri imense – 14,5 mld. lei anul trecut (mai mult decât costul autostrăzii Comarnic-Braşov), în creşere cu 20% faţă de anul precedent.

  • Cehia vrea să majoreze pensiile

    Guvernul ceh a decis majorarea pensiilor anul viitor, în medie cu 750 de coroane (29,4 euro) pe lună, însă de la anunţarea măsurii mai mulţi economişti au declarat că nu este momentul potrivit pentru un astfel de pas, scrie Czech Radio. Unii chiar au acuzat guvernul că majorează pensiile pentru a atrage mai mulţi alegători înaintea alegerilor din octombrie. 

  • Secretul PNRR şi al banilor de la UE: Condiţiile extrem de dure pe care le-a acceptat guvernul

    ♦ Romania se aştepta să facă, prin PNRR, trenuri electrice şi spitale noi, dar trebuie să mărească vârsta de pensionare şi să reducă deficitul la pensii ♦ Mircea Coşea, profesor de economie: Din planurile pe care le-am studiat, România este singura ţară care a acceptat sau şi-a asumat aceste condiţii.

    Întregul pachet alocat Româ­niei din NextGeneration EU, 29,2 mld. euro prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) vine cu condiţionalităţi, sub forma unui plan de reforme în mai multe sectoare. Reprezentanţii Ministe­rului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) au confirmat, pentru ZF, că atât componenta de granturi, cât şi componenta de împrumuturi vin la pachet cu condiţionalităţi precum reforme în sistemul de pensii, politica fiscală, salariile bugetarilor etc.

    Mircea Coşea profesor de economie care a studiat planurile transmise către Bruxelles de mai multe ţări europene, spune că România este singura ţară care a acceptat sau care şi-a asumat aceste reforme odată cu solicitarea fondurilor din PNRR.

    „Din cât am studiat eu planurile, în 7 ţări europene, să ştiţi că nu am văzut nicăieri condiţionalităţi pentru granturi cum le-am primit sau oferit noi. Sunt alte condiţionalităţi care ţin de reforme structurale: mărimea ponderii digitalizării şi a economiei verzi”, a spus Mircea Coşea. Guvernul a publicat miercuri o sinteză a programelor finanţate prin PNRR, însă întreg planul va fi publicat în 2 iunie, la câteva zile după înaintarea programului către Comisia Europeană. Împreună cu PNRR, guvernul a trimis un document prin care îşi ia mai multe angajamente în diferite sectoare.

    Pe zona sistemului de pensii, gu­vernul se angajează să elimine pen­sio­narea anticipată şi „să co­releze vârsta de pensionare cu speranţa de viaţă”. Reforma în politica fiscală are ca termen anul 2024, la fel şi reforma companiilor de stat. De asemenea, până în 2023 guvernul se angajează să creeze Banca Naţională de Dez­voltare, să implementeze reforme în domeniile justiţiei, administraţiei publice, decarbo­nizării, promovarea energiei regenerabile.

    Toate condiţiile aferente ba­nilor de la Bruxelles, fie granturi sau împrumuturi, trebuie îndepli­nite de Ro­mânia pentru a putea accesa fondurile.

    Italia, care a luat şi componenta de împrumuturi, şi-a asumat de asemenea o reformă în piaţa forţei de muncă, în condiţiile în care penin­sula se confruntă cu îmbătrânirea şi migraţia forţei de muncă: „Singură care a acceptat o reforma asemă­nătoare a fost Italia, care a acţionat înspre reforma forţei de muncă, pentru că are probleme cu migraţia.”

    Mircea Coşea continuă şi spune că nu se poate face o comparaţie între reformele asumate de alte ţări şi cele pe care şi le-a asumat România: „Sigur că nu putem face comparaţie între noi şi ceilalţi. La noi condiţionalităţile sunt foarte dure şi este un început de austeritate care se poate prelungi.”

    Costin Lianu, economist, ridică pro­blema capacităţii instituţionale de a folosi fondurile, o poveste veche în Ro­mânia, care are o carte de vizită slabă în atragerea şi folosirea fon­du­rilor europene: „Evaluez partea de împrumut ca un semnal de alarmă la adresa politicilor publice şi la adresa mo­durilor în care ne finanţăm, dacă avem sau nu o viziune. Dacă la ni­velul unei firme cerem că ma­na­gerul să aibă o viziune când cheltuie niş­te fonduri şi mai ales când se îm­prumută, la fel şi noi trebuie să avem un business plan pentru Ro­mânia“.

    Este o discuţie şi în jurul componentei de granturi, în condiţiile în care „banii gratis”, 13 mld. de euro din PNRR, ar urma să provină şi din creşterea contribuţiilor statelor membre la bugetul Uniunii Europene. Componenta de împrumuturi este de 16 mld. de euro, bani care vor putea fi accesaţi la o dobândă mai mică decât cele din piaţă. Problema principală rămâne însă implementarea programelor de investiţii, iar pentru o economie ca a României, spune Mircea Coşea, va fi greu să ajungă la un grad de modernizare similar cu economiile vestice.

    „Noi avem o structura economică de un alt tip. Noi cu acest plan trebuie să mergem către 2030-2050 către un monolit economic la nivelul Uniunii Europene care să poată face faţă concurenţei cu SUA şi China. Economia europeană trebuie să fie consolidată, însă noi, de exemplu din perspectiva agriculturii, plecăm acum de la un punct în care erau alte economii europene acum 50 de ani.”

  • Vicepremierul Dan Barna: Vom avea o nouă lege a pensiilor. Vârsta de pensionare trebuie calibrată cu speranţa de viaţă

    Dan Barna a declarat că la Ministerul Muncii se află în lucru o nouă lege a pensiilor „care va păstra greutatea sistemului de pensii în construcţia bugetară”.

    Vicepremierul este de părere că „actualul sistem nu poate să rămână sustenabil fără modificări”, în contextul în care generaţia celor numiţi „decreţei” se îndreaptă spre vârsta de pensionare.

    „Este un angajament ferm al actualei coaliţii. Vom avea o nouă lege a pensiilor care va păstra greutatea sistemului de pensii în construcţia bugetară”, a declarat Dan Barna miercuri, 26 mai, la Palatul Parlamentului.

    Acesta a fost întrebat despre egalizarea vârstei de pensionare şi majorarea nivelului de cotizare iar premierul a susţinut că aceste aspecte nu se regăsesc definite în programul de guvernare al coaliţiei şi „ceea ce se regăseşte în PNRR (n.r. – Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă)”, subliniind faptul că „vom avea o nouă lege a pensiilor”.

    „Angajamentul ţine doar de o nouă lege a pensiilor”
    Totodată, acesta a explicat faptul că „speranţa de viaţă a crescut peste tot”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.ro

  • Germania va transfera 9 mld. euro din fondurile federale de pensii către un indicator UE privind climatul

    Aproximativ 9 miliarde din activele federale de pensii din Germania vor fi realocate către indicatori aliniaţi cu indicatorul UE privind climatul CTB ca parte a strategiei de finanţare sustenabilă a guvernului ţării, potrivit IPE.com.

    Anunţându-şi strategia, guvernul a declarat că intenţionează să mobilizeze investiţii urgente pentru acţiuni având legătură cu climatul şi sustenabilitatea.

     

  • Germania va transfera 9 mld. euro din fondurile federale de pensii către un indicator UE privind climatul

    Aproximativ 9 miliarde din activele federale de pensii din Germania vor fi realocate către indicatori aliniaţi cu indicatorul UE privind climatul CTB ca parte a strategiei de finanţare sustenabilă a guvernului ţării, potrivit IPE.com.

    Anunţându-şi strategia, guvernul a declarat că intenţionează să mobilizeze investiţii urgente pentru acţiuni având legătură cu climatul şi sustenabilitatea.

     

  • Turcan: Peste 10 milioane de lei, asistenţa juridică în procesele deschise de pensionari

    Potrivit ministrului Muncii, numai în acest an, Casa de Pensii Vâlcea a cheltuit pentru asistenţă juridică 250.000 de lei.

    „În anul 2020, suma achitată la nivel naţional reprezentând asistenţa juridică în procesele deschise în instanţă de beneficiarii drepturilor de pensie a depăşit 10 milioane de lei. În prima parte a acestui an, doar o singură casă de pensii – cea de la Vâlcea – a avut de plătit în jur de 250 000 de lei, asistenţă juridică”, a scris pe Facebook ministrul Muncii.

    Raluca Turcan susţine că sunt contestate în instanţă, de cele mai multe ori, deciziile de calculare sau recalculare, solicitându-se să se ia în considerare elemente suplimentare de contributivitate în stabilirea pensiei, iar jurisprudenţa arată că aceste cereri sunt de cele mai multe ori justificate.

    „Este încă un element care demonstrează că actualul mod de calcul al pensiei trebuie îmbunătăţit, astfel încât el să includă toţi acei indicatori relevanţi din punctul de vedere al contributivităţii. Am făcut deja câţiva paşi importanţi pentru a ajunge la o legislaţie a pensiilor bazată pe echitate şi contributivitate, iar evaluarea dosarelor de pensii este demersul obligatoriu de la care trebuie să plecăm pentru a le putea, ulterior, recalcula”, a mai scris ministrul Muncii pe reţeaua de socializare.

    Turcan susţine că, dacă acest proces ar fi fost început în octombrie 2019, aşa cum prevedea legea adoptată de PSD, procesul ar fi putut fi până acum finalizat.

    „Din păcate însă, Guvernul de atunci nu a făcut absolut niciun demers în acest sens, în ciuda prevederii privind majorarea pensiilor inclusă în aceeaşi lege”, a mai spus ministrul.

    Raluca Turcan a anunţat că la nivel naţional au fost evaluate aproape 237 000 de dosare. „Avem deja în lucru o serie de măsuri care vor permite atât suplimentarea de personal pe perioadă determinată, cât şi stimularea angajaţilor a căror activitate s-a dublat”, a mai transmis ministrul Muncii.