BusinessMagazin

Tag: pandemie

  • Povestea tinerei care reinventează îngheţata. Ea produce îngheţată de colivă sau pâine prăjită cu magiun şi a transformat eugenia în artă culinară

    Ana Consulea, poate cel mai cunoscut cofetar al Bucureştiului, deschidea în urmă cu un an Zelato, o gelaterie-chioşc cu servire în aer liber, chiar la intrarea în Herăstrău. Aromele atipice, cum sunt cele de eugenie sau năstruşnicul ananas cu piper, plus designul prietenos au creat în jurul micuţei gelaterii o atmosferă ludică, bună pentru a ne atrage atenţia de la perioada atât de dificilă experimentată de toţi. Iar invitaţia la joacă a funcţionat, Ana Consulea fiind gata să ducă Zelato la un alt nivel.

    Lucrăm de zor pentru a lansa un nou spaţiu în Bucureşti, un «frate» al lui Zelato, un concept construit în jurul produsului vedetă, îngheţata, dar care va avea şi alte produse, bineînţeles. Nu pot dezvălui încă mai multe despre acest nou business, dar abia aştept să o fac la timpul potrivit”, spune Ana Consulea, chef cofetar & owner Zexe Braserie şi Zelato.

    Înainte de a deschide Zelato, Ana Consulea a pus bazele Zexe Braserie. Situată pe bulevardul Aviatorilor, aproape de intrarea în parcul Herăstrău, Zexe Braserie revizitează original şi contemporan, cu ingredientele şi tehnicile de astăzi, reţete istorice de prăjituri româneşti – Tache Ionescu, Carmen Sylva, Joffre şi Regina Maria, dar propune şi gusturi noi. Ana a făcut astfel în cofetărie ce a făcut tatăl ei, Alexandru Consulea în gastronomie cu restaurantele Zexe, care propun de peste 20 de ani o detaşare faţă de bucătăria tradiţională românească, bazându-se mai ales pe reinterpretarea unor reţete ante şi interbelice.

    Partea de gelaterie era cumva abordată şi la Zexe Braserie, dar Ana (31 de ani) şi-a dorit ceva mai mult.

    “Zelato s-a născut din dorinţa de a trece la nivelul următor cu partea de gelaterie pe care o dezvoltam de ceva timp la Zexe Braserie. Eu iubesc îngheţata artizanală încă de la începutul carierei mele în cofetărie şi am fost preocupată să studiez cum o prepară cei mai buni în domeniu: atât francezii, cât şi italienii. În ultimii ani, am extras ce mi-a plăcut mie de la fiecare, am dezvoltat, am adaptat gustului local, am testat şi am creat astfel un produs unic, care reprezintă întru totul gustul şi perspectiva mea asupra îngheţatei.”

    Odată finalizate testele, Ana a decis să lanseze propriul ei brand de gelaterie, al cărui concept şi caracter să reflecte viziunea ei asupra îngheţatei artizanale, de la design, până la produs şi comunicarea acestuia.

    “Am studiat atât tehnicile de gelaterie ale italienilor, cât şi pe cele ale francezilor. Italienii au o îngheţată mult mai aromată, mai grasă, cu o textură mai elastică şi mai puţin aerată – ceea ce cunoaştem drept gelato. Francezii, în schimb, se concentrează mai mult pe cantitatea de aer din îngheţată, vor să fie mai aerată, mai echilibrată – aceasta este practic îngheţata clasică.

    Mie îmi place câte ceva din amândouă, aşa că am zis să le combin, obţinând o îngheţată cremoasă şi aromată (atributele gelato), dar în acelaşi timp şi aerată (îngheţata clasică), cu foarte puţin zahăr adăugat. Am ales cantitatea mai mare de aer din îngheţata clasică şi grăsimea din gelato. Pot spune că am schimbat puţin regulile de concepere a reţetelor inventate de italieni şi de francezi şi am creat o îngheţată perfect adaptată gustului nostru românesc.”

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Pandemia schimbă piaţa locurilor de muncă din temelii. De ce nu mai vor corporatiştii să se întoarcă la programul de lucru vechi şi de ce tot mai mulţi demisionează

    Vor mai mulţi bani, cer mai multă flexibilitate şi caută sensul pentru ceea ce fac la serviciu. Unii chiar au curajul să facă primii paşi spre antreprenoriat, acum, când sunt singurii manageri ai timpului lor. Pandemia a condus la un val de demisii, iar mulţi dintre corporatişti au ales o altă cale profesională, oferind o lecţie chiar şi managerilor care îşi răsfăţau angajaţii cu cele mai inventive beneficii. Un lucru este cert: cei mai mulţi nu vor să se întoarcă cinci zile pe săptămână la birou.

    „Dacă m-ar fi întrebat cineva înainte de pandemie dacă mă gândesc să-mi schimb jobul aş fi spus un NU hotărât  şi fără nicio ezitare. Până acum nu am luat niciodată în calcul posibilitatea de a lucra pentru  o companie globală”, spune Andrei, 35 de ani, senior principal engineer la o multinaţională din IT.

    Până nu demult, el a lucrat timp de aproape zece ani pentru o altă companie de IT, unde ultimul rol ocupat a fost de senior engineer.  Andrei spune că, la locul de muncă anterior, era foarte bine integrat într-un colectiv şi era foarte ataşat de colegii din echipă, însă munca de la distanţă  l-a determinat să îşi reevalueze priorităţile şi să fie mai receptiv la oferte pe care, în trecut, le ignora.

    „În continuare îmi doresc să mă întorc la birou, chiar şi după ce am schimbat jobul. Odată cu pandemia mi-am depăşit anxietatea faţă de schimbarea locului de muncă şi am făcut un pas important în carieră pe care sigur înainte de pandemie nu l-aş fi făcut”, spune el, care are acum un pachet salarial de două ori mai mare, la care se adaugă şi un pachet generos de acţiuni la noul angajator, plus alte beneficii.

    „O parte dintre angajaţi îşi doresc o continuare a muncii de acasă, în industriile în care acest lucru este posibil. Atunci când această nevoie nu le mai este satisfacută, angajaţii îşi pun problema schimbării locului de muncă.”

    Costin Tudor,  fondator şi CEO al Undelucram.ro

    Mihai, un manager dintr-un centru de servicii IT, spune că la el în companie au plecat colegi „în valuri” în ultimul an. Motivul? Creşteri salariale nu s-au mai făcut, iar angajaţii primesc foarte des oferte noi de locuri de muncă.

    „E mult mai comod să participi la interviuri. Înainte refuzam să merg la interviuri pentru că de regulă erau în timpul programului şi trebuia, de exemplu, să ajung în Pipera, motiv pentru care refuzam interviurile. Acum ies dintr-un meeting de la muncă şi intru în altul, care e interviu de angajare. E mult mai simplu”, spune Mircea, care deja se gândeşte la un plan de backup – adică să accepte un job la o altă companie – în cazul în care actualul angajator îl va chema la birou din toamnă.

    Şi nu e singurul. Patru din zece angajaţi americani spun că îşi vor schimba jobul dacă vor fi obligaţi să se întoarcă la birou, arată un studiu realizat de firma de consultanţă Grant Thornton, pe un eşantion de 1.500 de angajaţi, potrivit Bloomberg.

    Tendinţa „demisionării în masă” se observă, fără a fi un studiu pe această temă în România, în platformele online în care angajaţii îşi dau cu părerea despre mediul de lucru. Spre exemplu, pe platforma Undelucram.ro, anul acesta au fost publicate mai multe recenzii lăsate de foşti angajaţi care şi-au încheiat activitatea la un anumit angajator în 2021 şi a crescut şi numărul de aplicări la joburile disponibile. Există mai multe motive pentru care angajaţii decid să îşi schimbe locul de muncă în această perioadă.

    „Companiile care vor forţa angajaţii să revină la birou vor pierde odată oamenii care vor demisiona
    din cauza acestei măsuri în mod direct, dar vor avea fluctuaţie încontinuu, spre deosebire de companiile care aleg să rămână flexibile.”

    Magor Csibi, head of leadership & organizational culture practice, Trend Consult

    „Fie schimbarea era deja plănuită şi s-a aşteptat doar o dezgheţare a pieţei pentru a fi făcut acest pas, fie au existat nemulţumiri faţă de managementul companiilor, care a comunicat mai puţin cu angajaţii, fie nesiguranţa locului de muncă, toate acestea au dus la fluctuaţii de personal în piaţa locurilor de muncă”, explică Costin Tudor, fondator şi CEO al Undelucram.ro, platformă online pentru angajaţi şi pentru angajatori.

    Un sondaj recent realizat de firma de audit şi consultanţă EY România arată că 54% dintre angajaţi ar pleca de la locul actual de muncă dacă nu li s-ar oferi flexibilitate. Trendul internaţional pare mult mai pronunţat. De exemplu, un alt sondaj, făcut de gigantul Microsoft, arată că 40% dintre oameni se gândesc să părăsească locul actual de muncă. Şi un studiu citat de postul american de televiziune de CNBC spune că unu din patru angajaţi se gândeşte să-şi părăsească locul de muncă actual.

    „În SUA, în aprilie, patru milioane de oameni au demisionat, arătându-ne că pandemia nu rămâne fără urmări nici măcar la nivelul carierelor. Este clar că pandemia a oferit oamenilor o foarte mare schimbare de perspectivă şi au putut să vadă că multe dintre lucrurile despre care companiile spuneau că nu sunt posibile – cum e remote workul sau orele flexibile – au devenit posibile”, spune Magor Csibi, head of leadership & organizational culture practice la firma de training Trend Consult.

    În lipsa interacţiunii, oamenii au fost nevoiţi să-şi regândească nu doar cum, ci şi ce lucrează. De aceea, pe mulţi corporatişti, pandemia i-a făcut să regândească raportul între abilităţile şi jobul lor şi au căutat programe de învăţare şi training.

    „Angajaţii nu mai vor o revenire 100% la formula de lucru de dinaintea pandemiei din multiple motive: timp de deplasare economisit (erau pentru mulţi ore în şir pierdute în trafic), organizarea mai autonomă a muncii într-un regim hibrid, productivitate similară sau mai mare pe activităţi care presupun concentrare şi delo interacţiune cu colegii.”  

    Mădălina Bălan, psiholog, HART Consulting

    „Izolarea a accentuat lipsurile prezente în cultura organizaţională şi a leadershipului din multe organizaţii. Organizaţiile setate pe control au încercat să păstreze supravegherea şi controlul şi în noul context, ceea ce a îndepărtat şi mai mult oamenii”, a mai spus Magor Csibi.

    Pandemia a adus o serie de tranformări nu numai la nivel de obiceiuri faţă de muncă, ci şi mai profunde, la nivel de reaşezare a priorităţilor personale.

    „Confruntaţi cu o traumă la nivel global, unii oameni şi-au privit altfel viaţa şi au avut curaj să facă schimbările latente la care poate se gândeau de mai multă vreme: să îşi schimbe jobul, să îşi schimbe cariera, să pună familia şi propria persoană pe primul loc, să aibă mai multă grijă de sine, să îşi urmeze pasiunile”, a explicat Mădălina Bălan, psiholog, consultant şi managing partner la compania de consultanţă în resurse umane HART Consulting. Ea spune că a observat o mai mare grijă atât de partea angajatorilor, cât şi de partea angajaţilor în alegerile făcute în această perioadă.

    „Cel puţin privit la nivel de angajatori, avem şi experienţa trecutului, criza economică din 2008-2010, care a arătat că organizaţiile care au pus accent pe un proces de selecţie riguros, care au atras oameni potriviţi profesional şi uman, cultural, au ieşit mai repede din criză, şi-au revenit mai repede şi au înregistrat creşteri mai sănătoase în anii ce au urmat, conform unui studiu de la Universitatea din Carolina de Nord”, a mai spus Mădălina Bălan.

    Creşterea numărului de demisii din ultimul an este încurajată de „foamea” companiilor de a recupera din efectele anului pandemic, iar după mijlocul anului viitor angajatorii vor fi mai atenţi la cum şi ce recrutează, cred experţii în recrutare.

    „Motivul principal pentru care angajaţii îşi schimbă jobul este legat de bani, iar un al doilea motiv este brandul de companie,  reflectat de «multitudinea» de beneficii pe care le-ar putea oferi. Este partea cea mai vizibilă în procesul de decizie deja foarte rapid şi cu presiune din partea angajatorilor”, explică Iuliana Leurent, CEO al firmei de recrutare şi închiriere de forţă de muncă în regim temporar Temps.

    Dincolo de bani, oportunităţile de creştere mai rapidă sau mai interesante la noul angajator, relaţile de muncă mai bune între colegi şi manager, un program flexibil şi posibilitatea continuării lucrului în regim remote, mai multă autonomie sunt alte motive care cântăresc mult în decizia corporatisţilor demisionari. Iar industriile din care provin cei care caută alt job sunt fie cele afectate de pandemie, fie cele unde tradiţional este multă presiune şi o încărcătură foarte mare a activităţilor.

    O parte dintre angajaţi îşi caută joburi noi ca urmare a faptului că angajatorii actuali încep să îi recheme la birou (chiar şi în regim hibrid) şi nu vor asta, pentru că observă o tendinţă de creştere a preferinţelor pentru joburi remote. În Statele Unite, până de curând marile companii făceau planuri de întoarcere a angajaţilor la birou din toamnă, dar creşterea numărului de cazuri de infectări cu varianta Delta le-a dat peste cap. Recent, Apple a anunţat că nu va cere angajaţilor să se întoarcă până cel mai devreme în octombrie. Au urmat apoi Google, Microsoft şi Uber, care îşi vor redeschide birourile în octombrie, iar Amazon şi-a amânat planurile de redeschidere până în ianuarie, potrivit Bloomberg.

    „În multe studii pe care le-am realizat la cererea diferiţilor clienţi pe tema satisfacţiei la locul de muncă a reieşit acest fapt răspicat: angajaţii nu mai vor o revenire 100% la formula de lucru de dinaintea pandemiei din multiple motive : timp de deplasare salvat (erau pentru mulţi ore în şir pierdute în trafic), organizarea mai autonomă a muncii într-un regim hibrid, productivitate similară sau mai mare pe activităţi care presupun concentrare şi deloc interacţiune cu colegii etc.”, spune Mădălina Bălan. Totuşi, admite ea, nici un angajat din sute cu care au discutat consultanţii HART nu a menţionat că şi-ar dori să lucreze numai de acasă. De aceea, este necesară o regândire a activităţii în aşa fel încât momentele de lucru în echipă, luare de decizii, informare în grup, recreere împreună să poată coexista cu cele de lucru independent.

    Cine vrea să rămână competitiv în piaţă, ca angajator, trebuie să se uite serios la cultura organizaţională. În momentul în care companiile nu au cum să apeleze la pârghiile uzuale legate de climat (măriri, bonusuri, sediu mai mare, mai frumos, gaming room, abonamente etc.) şi nu au o cultură organizaţională sănătoasă, motivarea oamenilor devine o misiune imposibilă, spune Magor Csibi.

    „Pandemia a generat o schimbare de viziune pentru foarte mulţi oameni şi nu mai e de ajuns să ştim ce şi cum trebuie să facem, ci vrem să ştim răspunsul şi la întrebarea „de ce?”. Deseori, însă, nici companiile nu ştiu răspunsul la această întrebare. Au uitat de viziune sau misiune, au uitat de valori, iar oamenii resimt asta, mai ales dacă este o diferenţă mare între valorile declarate şi cele trăite”, a mai spus Magor Csibi. El adaugă că „mimarea începe să nu mai meargă”, iar companiile care nu vor reuşi să ofere răspunsuri la aceste întrebări şi nu vor investi în regândirea culturii organizaţionale vor avea foarte mult de pierdut.

    Industriile unde există fluctuaţii de personal în această perioadă sunt IT&C şi centrele de servicii, industrii unde specialiştii sunt la mare căutare, dar şi în hoteluri şi restaurante, pentru că o mare parte dintre angajaţi s-au reorientat spre joburi mai stabile din cauza pandemiei.

    „Într-adevăr, o parte dintre angajaţi îşi doresc o continuare a muncii de acasă, în industriile în care acest lucru este posibil. Atunci când această nevoie nu le mai este satisfacută, angajaţii îşi pun problema schimbării locului de muncă. Încă nu putem vorbi despre o tendinţă, mai degrabă tendinţa se observă în ceea ce priveşte munca în regim hibrid, acest aspect fiind de altfel un aspect prin care atât angajaţii, cât şi angajatorii găsesc înţelegere unul faţă de celălalt”, a mai spus Costin Tudor de la Undelucrăm.ro.

    Tocmai această abundenţă a joburilor îi face pe candidaţi să fie mai activi, să meargă la mai multe interviuri de angajare şi chiar să „pluseze” mai mult atunci când sunt întrebaţi de aşteptările salariale pe care le au.

    „Munca remote este un instrument ce poate duce la alienare de cultura companiei, de înţelegerea obiectivelor, dar conduce şi la o deconectare de la propria dezvoltare personală. Este adevărat că pentru ca toate acestea să nu se întâmple e nevoie să te afli în locul potrivit şi cu oamenii potriviţi”, a mai spus Iuliana Leurent de la Temps. 

    „Munca remote este un instrument ce poate duce la alienare de cultura companiei, de înţelegerea obiectivelor, dar conduce şi la o deconectare de la propria dezvoltare personală.”  

    Iuliana Leurent, CEO al Temps

    Opţiunea revenirii la birou este de neacceptat pentru unii angajaţi din IT, care cer oferte salariale cu cel puţin 1.000 de euro mai mari dacă noul angajator le impune munca de la birou. Într-un sondaj recent, citat de The Economist, 79% dintre angajaţi ar susţine iniţiative legislative care să interzică managerilor să forţeze reîntoarcerea angajaţilor la birou.

    „Este clar că odată ce oamenii au văzut că nu există motive reale de a fi la birou 5 zile pe săptămână, 8 ore pe zi, nu mai vor să menţină această practică şi nu vor să se reîntoarcă la felul vechi de a face lucrurile. Companiile care vor forţa angajaţii să revină la birou vor pierde odată oamenii care vor demisiona din cauza acestei măsuri în mod direct, dar vor avea fluctuaţie încontinuu, spre deosebire de companiile care aleg să rămână flexibile”, a mai spus Magor Csibi.

    El subliniază faptul că angajaţii din corporaţii nu erau devotaţi profesional nici înainte de pandemie; toate măsurătorile arată că la nivel global doar 15% dintre oameni erau „engaged”şi înainte de pandemie, ceea ce indică o criză semnificativă la nivel de cultură şi leadership.

    Companiile vor să se ducă înapoi în „normalitatea” de dinainte de pandemie, însă oamenii resping această idee.

    „Ce ne-a arătat pandemia este că majoritatea organizaţiilor au încercat să forţeze sistemele existente, vechi, pe o situaţie total nouă, nemaivăzută. Companiile care vor continua să forţeze micromanagementul, care vor să deţină total controlul şi care vor continua să creadă că nu este nevoie de comunicare şi transparenţă vor avea dificultăţi majore.  Nu înţeleg că e nevoie ca oamenii să înţeleagă ce contruiesc şi de ce fac acest lucru”, a adăugat Magor Csibi. Oamenii au început să se schimbe, însă liderii, sistemele şi culturile organizaţionale încă nu. Cu cât această schimbare va veni mai târziu, cu atât organizaţia se va îndepărta mai mult de oamenii ei, concluzionează el.

  • Cum şi-a convins angajaţii FanCourier să se vaccineze: Am reuşit să facem nişte caravane prin companie VIDEO

    Pandemia a afectat tot mediul de business din ţară, inclusiv firmele de curierat, iar singura soluţie în lupta cu COVID-19 a fost vaccinarea. Pentru a îi convinge pe angajaţi să se vaccineze, companiile au recurs la tombole şi caravane cu premii pentru cei care alegeau să se imunizeze.

    „Admit că s-a întâmplat să cunosc colegi de ai mei care au făcut tombole. S-au dat zile libere, telefoane, sejururi în România. Am reuşit să facem nişte caravane prin companie. Noi am avut o problemă în pandemie, 50  din oameni din depozit nu au fost curieri. Nu am avut mai deloc curieri, foarte puţini au fost” a declarat Felix Pătrăşcanu, co-fondator FAN Courier, la ZF Live.

  • O ţară intră în lockdown 6 zile din cauza „valului cinci” al pandemiei

    Iranul a anunţat că va impune o ” izolare generală” timp de şase zile în oraşele din întreaga ţară. Iranul a raportat sâmbătă 466 de decese şi 29.700 de cazuri noi de Covid-19.

    Un purtător de cuvânt al Ministerului Sănătăţii a declarat că Iranul ar putea importa vaccinuri occidentale „atâta timp cât acestea nu sunt produse în SUA sau Marea Britanie”.
    Iranul a anunţat că va impune o ” izolare generală” timp de şase zile în oraşele din întreaga ţară, după ce a fost lovit de ceea ce descrie ca fiind al cincilea val al pandemiei Covid-19, relatează The Guardian.

    Măsurile de izolare includ toate bazarurile, pieţele şi birourile publice, precum şi cinematografele, sălile de sport şi restaurantele din toate oraşele iraniene. Acesta va începe luni şi va dura până sâmbătă.

    Grupul de lucru naţional pentru coronavirus, care a emis această decizie, a ordonat, de asemenea, o interdicţie de călătorie între toate oraşele iraniene de duminică până vineri.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Medic: anul trecut alergam după oameni cu amenzi de sute de milioane, acum cu vouchere de 100 de lei

    Medicul pneumolog Sorin Bivolaru de la Spitalul Militar din Galaţi susţine că întreaga campanie de vaccinare îşi pierde din consistenţă din cauza unor măsuri luate de Guvern.

    „Anul trecut alergam oamenii care ieşeau din casă să le controlăm declaraţiile, iar dacă ceva ni se părea că nu e ce trebuie, îi ardeam cu amenzi de sute de milioane. De astăzi alergăm după ei cu vouchere în valoare de 100 lei, doar, doar să se vaccineze. În condiţiile astea, nu prea mai poţi să le ceri oamenilor să ia în serios pandemia”, a explicat, pe Facebook, medicul Sorin Bivolaru.

    Reacţia medicului gălăţean a apărut după ce premierul Florin Cîţu a anunţat lansarea unor programe pilot privind acordarea de vouchere persoanelor care se vaccinează şi organizarea unei loterii cu premii pentru românii vaccinaţi.

    „Am fost de acord să începem proiectele pilot, să vedem cum vor funcţiona ele, cu vouchere în valoare de 100 de lei şi o loterie. În iarnă au mai fost astfel de programe, am alocat sume pentru medicii de familie, ştiţi foarte bine, acolo sumele n-au fost cheltuite. Atunci, propunerea mea în coaliţie a fost să pornim cu un program mai mic. Dacă sursele vor fi epuizate, vom aloca resurse mai multe. Oamenii se vaccinează şi apoi primesc un voucher în valoare de 100 lei. Loteria încă nu ştim cum va funcţiona. Vor fi alocate resurse şi vom vedea care va fi schema, vom discuta cu experţii, cei care fac loterii. Cred că ne vom inspira din sistemul deja implementat de ANAF”, a declarat premierul Florin Cîţu.

    Prim-ministrul a mai spus că impactul bugetar pentru cele două proiecte este de 50 milioane lei.

  • Ai început să îţi cauţi un nou loc de muncă odată cu pandemia? Nu eşti singurul. Ce trebuie să faci ca să te remarci în valul de candidaţi

    Pe măsură ce companiile fac din ce în ce mai multe angajări odată cu creşterea consumului, angajaţii trecuţi prin pandemie care se gândesc la schimbarea locului de muncă au devenit şi ei un fenomen pe mai multe pieţe globale. 

    Jennifer Shappley, vicepreşedinte în departamentul de global talent aquisiton al LinkedIn, a declarat în cadrul CNBC Make It că aşa numita „Great Resignation” (Marele val de demisii) şi studiile care arată că 40% dintre angajaţi se gândesc să renunţe la posturile lor actuale au făcut ca echipele sale să se confrunte cu foarte multă muncă, potrivit cnbc.com.

    Angajatorii răspund concurenţei de pe piaţa muncii oferind joburi mai atrăgătoare, bonusuri de angajare, salarii mai mari, mai mult timp liber, precum şi posibilitatea de a lucra de acasă, în regim flexibil. 

    „Chiar dacă sunt multe oportunităţi în piaţă, există, evident, şi foarte multă competiţie pentru rolurile disponibile.”Ea recomandă candidaţilor: „Gândiţi-vă bine şi pregătiţi-vă pentru fiecare interviu, ca şi cum ar fi singurul post pentru care candidaţi”. 

    Recrutorii îşi pot da seama imediat în cadrul unei discuţii dacă acel candidat a investit timp în pregătirea interviului. 

    Ea îi sfătuieşte pe candidaţi să se documenteze în legătură cu companiile pentru care vor să lucreze şi în legătură cu jobul respectiv. Trebuie să specificaţi clar de ce vă interesează acel post, menţionând, de pildă, abilităţile pe care le veţi folosi sau obiectivele voastre în acel rol. 

    Shappley spune că nu există o anumită întrebare care să vă ajute să vă evidenţiaţi, dar observă că atunci când un candidat s-a documentat, va pune întrebări specifice legate de misiunea companiei şi cultura locului de muncă.

    Ajută formulările de tipul „Am observat asta” sau „Am văzut asta în postarea de pe site-ul dvs.”

    Amintiţi-vă că interviurile de angajare înseamnă şi că voi trebuie să puneţi întrebările potrivite pentru a vă asigura că acel post este ceea ce vă doriţi şi voi. 

    „Asiguraţi-vă că aceasta oportunitate vă va împlini din mai multe puncte de vedere, în contextul în care sunt multe joburi disponibile pe piaţă”, a spus Shappley. „De unde vine scopul în munca pe care o faceţi? Concentraţi-vă pe aceasta în interviu şi puneţi întrebări care să asigure faptul că vă potriviţi.”

  • Antreprenoarea care a dus eugenia la rang de artă culinară. A pornit cu un chioşc la intrarea în Herăstrău, iar acum se pregăteşte de următorul nivel de dezvoltare

    Ana Consulea, poate cel mai cunoscut cofetar al Bucureştiului, deschidea în urmă cu un an Zelato, o gelaterie-chioşc cu servire în aer liber, chiar la intrarea în Herăstrău. Aromele atipice, cum sunt cele de eugenie sau năstruşnicul ananas cu piper, plus designul prietenos au creat în jurul micuţei gelaterii o atmosferă ludică, bună pentru a ne atrage atenţia de la perioada atât de dificilă experimentată de toţi. Iar invitaţia la joacă a funcţionat, Ana Consulea fiind gata să ducă Zelato la un alt nivel.

    Lucrăm de zor pentru a lansa un nou spaţiu în Bucureşti, un «frate» al lui Zelato, un concept construit în jurul produsului vedetă, îngheţata, dar care va avea şi alte produse, bineînţeles. Nu pot dezvălui încă mai multe despre acest nou business, dar abia aştept să o fac la timpul potrivit”, spune Ana Consulea, chef cofetar & owner Zexe Braserie şi Zelato.

    Înainte de a deschide Zelato, Ana Consulea a pus bazele Zexe Braserie. Situată pe bulevardul Aviatorilor, aproape de intrarea în parcul Herăstrău, Zexe Braserie revizitează original şi contemporan, cu ingredientele şi tehnicile de astăzi, reţete istorice de prăjituri româneşti – Tache Ionescu, Carmen Sylva, Joffre şi Regina Maria, dar propune şi gusturi noi. Ana a făcut astfel în cofetărie ce a făcut tatăl ei, Alexandru Consulea în gastronomie cu restaurantele Zexe, care propun de peste 20 de ani o detaşare faţă de bucătăria tradiţională românească, bazându-se mai ales pe reinterpretarea unor reţete ante şi interbelice.

    Partea de gelaterie era cumva abordată şi la Zexe Braserie, dar Ana (31 de ani) şi-a dorit ceva mai mult.

    “Zelato s-a născut din dorinţa de a trece la nivelul următor cu partea de gelaterie pe care o dezvoltam de ceva timp la Zexe Braserie. Eu iubesc îngheţata artizanală încă de la începutul carierei mele în cofetărie şi am fost preocupată să studiez cum o prepară cei mai buni în domeniu: atât francezii, cât şi italienii. În ultimii ani, am extras ce mi-a plăcut mie de la fiecare, am dezvoltat, am adaptat gustului local, am testat şi am creat astfel un produs unic, care reprezintă întru totul gustul şi perspectiva mea asupra îngheţatei.”

    Odată finalizate testele, Ana a decis să lanseze propriul ei brand de gelaterie, al cărui concept şi caracter să reflecte viziunea ei asupra îngheţatei artizanale, de la design, până la produs şi comunicarea acestuia.

    “Am studiat atât tehnicile de gelaterie ale italienilor, cât şi pe cele ale francezilor. Italienii au o îngheţată mult mai aromată, mai grasă, cu o textură mai elastică şi mai puţin aerată – ceea ce cunoaştem drept gelato. Francezii, în schimb, se concentrează mai mult pe cantitatea de aer din îngheţată, vor să fie mai aerată, mai echilibrată – aceasta este practic îngheţata clasică. Mie îmi place câte ceva din amândouă, aşa că am zis să le combin, obţinând o îngheţată cremoasă şi aromată (atributele gelato), dar în acelaşi timp şi aerată (îngheţata clasică), cu foarte puţin zahăr adăugat. Am ales cantitatea mai mare de aer din îngheţata clasică şi grăsimea din gelato. Pot spune că am schimbat puţin regulile de concepere a reţetelor inventate de italieni şi de francezi şi am creat o îngheţată perfect adaptată gustului nostru românesc.”

    Aşa a apărut Zelato, anul trecut, în luna iulie, în plină pandemie, fix la intrarea Skate Park de la Piaţa Charles de Gaulle a parcului Herăstrău.

    “Nu credeam niciodată că o să pot lansa un brand într-un timp atât de scurt, însă oportunitatea pe care am simţit-o atunci a accelerat foarte mult acest demers. Pandemia ne-a învăţat pe toţi să fim mult mai agili decât eram, să acţionăm acum şi să reglăm anumite detalii şi pe parcurs.”

    Industria HoReCa a fost una dintre cele mai afectate de restricţiile care au venit odată cu declanşarea pandemiei, dar cu toate acestea Ana spune că şi-a dorit să deschidă cât mai repede primul Zelato, cu un concept perfect adaptat condiţiilor atipice de lucru. A rezultat o gelaterie în aer liber, care nu depindea de închiderea/deschiderea spaţiilor de servire, cu produse care se pot consuma în regim to-go, în care consumatorul este încurajat să petreacă timp în aer liber, după o perioadă destul de lungă de stat acasă. În plus, îngheţata Zelato poate fi comandată şi online.

    Dincolo de concept, îngheţata în sine a fost o noutate pentru o piaţă tot mai sofisticată a gelateriilor.

    “Aromele sunt unice: pe lângă clasicele ciocolată, vanilie, fistic, căpşuni etc., ne-am jucat în laborator şi am creat arome inspirate din copilărie pe care le puteţi găsi doar la noi, la Zelato: îngheţată cu magiun de prune şi pâine prăjită, îngheţată cu biscotto autohton (eugenie), îngheţată de cătină sau sortimente exotice, precum îngheţată cu ananas şi piper.”

    Tot la gelateria-chioşc din parc mai este un desert, şi anume Panetul, un desert specific catalan pe bază de îngheţată.

    “O brioşă caldă şi crocantă la exterior, plină cu îngheţată în interior. Cum ne place nouă să spunem, oximoronul îngheţatei. Se poate prepara cu orice aromă de îngheţată din vitrina noastră, pe loc, cu ajutorul unui aparat special, adus chiar din Spania.”

    Într-un an, Zelato a devenit un loc popular al Herăstrăului, copii, părinţi, adolescenţi, tineri, bunici interacţionând cu conceptul propus de Ana Consulea.

    “Din punct de vedere financiar, ne-am acoperit investiţia de lansare de 17.000 de euro încă din primul an şi am înregistrat şi un profit de 7.000 euro din iulie până în decembrie. În primele două luni de vară de anul acesta avem o medie de 800 de cupe/zi.”

    În vara aceasta, Zelato a lansat şi două arome noi, care destul de rapid şi-au câştigat clienţi fideli, mari sau mici.

    “Anul acesta am introdus câteva arome noi-nouţe,  precum zelato cu iaurt cu fructe de pădure şi zelato cu ananas cu piper, care a urcat rapid în topul preferinţelor clienţilor noştri. A devenit aroma vedetă a acestei perioade. Toată lumea vrea să o încerce, mai ales că nimeni nu se aşteaptă să mănânce îngheţată cu piper, un condiment folosit în mâncăruri sărate, în niciun caz în desert. Are şi un gust îndrăzneţ: prima dată simţi gustul intens de ananas, dulce-acrişor, apoi gustul picant al piperului.”

    Îngheţata de cătină a fost o altă supriză. “De altfel, vara avem la tonetă o gamă variată de arome de sezon, precum îngheţata cu vişine, cu afine sălbatice, mure, zmeură şi căpşuni. Nici cele exotice nu sunt de ratat, precum zelato cu mango şi fructul pasiunii sau cocos copt.”

    Ana spune că fiecare sortiment de îngheţată are o bază separată făcută din lapte, smântână şi multă aromă naturală provenită din fructe (piureuri alese extrem de bine) sau paste naturale din nuci şi alune.  

    “Dacă aleg îngheţată de colivă, vreau să gust din colivă, nu esenţă de rom. De exemplu, de fiecare dată când producem îngheţata de colivă sau pâine prăjită cu magiun, pregătim în laborator colivă, respectiv prăjim pâine. Nu avem prafuri de colivă sau de pâine prăjită.”

    Atenţia aceasta la detalii vine şi în contextul unei pieţe tot mai educate, apetitul pentru călătorii fiind cel mai important “profesor” al bunului gust.

    “În ultimii ani, apetitul consumatorilor români pentru produsele sănătoase şi artizanale a crescut. În plus, mulţi au făcut cunoştinţă cu îngheţata de foarte bună calitate în călătoriile lor prin ţările mediteraneene, Italia, Spania, Grecia etc. Aşa că nu e de mirare că piaţa de gelaterie artizanală s-a dezvoltat, atât în Bucureşti, cât şi în marile oraşe din ţară.”

    Ana mai spune că meritul este şi al antreprenorilor din domeniu, dar şi al unui client tot mai rafinat, care vrea produse mai sănătoase, fără, E-uri şi conservanţi, produse vegane.

    “Sunt curioşi să afle ce conţin preparatele noastre, care sunt ingredientele principale şi sunt mult mai atenţi la ce consumă atât ei, cât şi copiii lor.”

    Pandemia a schimbat şi ea obiceiurile de consum, produsele care se pot consuma în aer liber, la o plimbare relaxată urcând în topul preferinţelor, iar în acest top se poate spune că îngheţata este lider de clasament. 

    “Puterea de cumpărarea este mare în Bucureşti şi în oraşele mari ale ţării, iar faptul că este un produs premium, sănătos şi foarte bun la gust îi determină pe oameni să aleagă îngheţata artizanală în detrimentul celei din comerţ, chiar dacă preţul este mai ridicat.”

    Cu un feedback bun din partea pieţei, Ana spune că vrea să consolideze acest brand şi să îl extindă, fie prin spaţii proprii, fie prin reţeaua de parteneri.

    “Ne aşteptăm la o creştere de 15-17% a businessului în lunile următoare. Odată cu relaxarea restricţiilor şi cu lansarea campaniei de vaccinare, oamenii au început să revină cât de cât la normal şi să-şi petreacă cât mai mult timp în natură, în parc, desfăşurând diverse activităţi cu copiii.”

    Şi aşa cum Ana a dus mai departe crezul gastronomic al tatălui ei, curator de vechi reţete pentru generaţii tinere, tot aşa antreprenoarea speră că prin prăjiturile şi îngheţata ei va reuşi formeze gustul bun pentru generaţiile viitoare.

    “Cel mai mult ne bucură faptul că avem ocazia de a contribui la formarea gustului generaţiilor viitoare, copiii şi familiile în general constituind o pondere importantă a clienţilor noştri. Gusturile se educă din copilărie – nu e doar un clişeu. Gustul se înrădăcinează atât de bine în copilărie, încât e foarte greu să aduci schimbări mai târziu. Pe noi ne bucură extrem de tare că atât la Zexe Braserie, cât şi acum la Zelato, putem să educăm gustul generaţiior tinere.”

    Ana Consulea, Chef Cofetar & owner Zexe Braserie şi Zelato: „Dacă aleg îngheţată de colivă, vreau să gust din colivă, nu esenţă de rom. De exemplu, de fiecare dată când producem îngheţata de colivă sau pâine prăjită cu magiun, pregătim în laborator colivă, respectiv prăjim pâine. Nu avem prafuri de colivă sau de pâine prăjită.”

  • Spaniolii de la Santander au avut un profit net de 2,07 mld. euro în T2/2021, cu 35% mai mult faţă de T2/2020, depăşind prognozele analiştilor

    Spaniolii de la Santander au depăşit prognozele, cu o creştere de 35% a profitului în trimestrul al doilea din 2021, ca urmare a stabilirii unor provizii mai mici şi creşterii creditelor ipotecare pe piaţa britanică, potrivit Reuters.

    Al doilea cel mai mare creditor din zona euro, în ceea ce priveşte ceva de piaţă, a raportat un profit net de 2,07 mld. de euro. Rezultatul a depăşit prognoza de 1,76 mld. de euro a analiştilor chestionaţi de Reuters şi aproape a egalat profitul de bază de 2,1 mld. de euro înregistrat în al doilea trimestru din 2019, înainte de izbucnirea pandemiei de COVID-19. În urmă cu un an, reducerile legate de pandemie au condus la o pierdere netă record de 11,1 mld. de euro.

    „Suntem pe drumul cel bun de a nu depăşesc obiectivul de rentabilitate pentru acest an“, a declarat Ana Botin, preşedinte executiv la Santander, într-un comunicat. Indicatorul său de rentabilitate a crescut la 12,29% la sfârşitul lunii iunie 2021, de la 12,16% în martie 2021. Banca a mai spus că intenţionează să revină la raportul său de plată a dividendelor, de la 40% la 50% din câştigurile obişnuite, după ridicarea plafonului la plata dividendelor de către BCE săptămâna trecută.

  • Cele mai mari zece riscuri identificate de manageri în 2021: întreruperile de activitate, o nouă pandemie şi incidentele cibernetice, la vârf

    Studiul realizat de compania de asigurări Allianz a fost făcut pe aproape 2.800 de respondenţi din 92 de ţări şi activităţi în 22 de sectoare industriale.

    Circa 40% dintre executivii din mediul de afaceri consideră că cele mai mari riscuri în acest an pentru afaceri sunt întrerupere de activitate, o nouă pandemie şi incidentele cibernetice. Aceasta este ordonată pe podium într-un top zece al celor mai multe dintre menţionate riscuri de către manageri, clasament realizat de Allianz Global Corporate & Specialty.

    Posibilitatea întreruperii activităţii din cauza unor perturbări ale lanţului de distribuţie sau din alte motive prezintă cel mai des invocat de manageri, fiind considerat mai probabil un astfel de eveniment ca anul trecut. Această situaţie poate fi explicată prin faptul că deja există perturbări ale lanţului de distribuţie în mai multe industrii – de la biciclete şi auto la electrocasnice.

    Executivii din Austria, Olanda, Germania, SUA sau Elveţia au menţionat acesta fiind cel mai probabil să se întâmple. Managerii din Australia, Marea Britanie, Polonia sau România consideră că riscul unei noi pandemii sau la un nou val care să conducă la restricţii de mişcare sau probleme în sistem sanitar şi mai probabil.

    Podiumul este completat de riscuri cibernetice, astfel de incident fiind tot mai des întâlnit în ultimul timp.

    Pe poziţiile următoare se află la mare distanţă (17-19% dintre manageri le-au “votat”) posibil unele incidente pe pieţe, a unor schimbări legislative sau a unor catastrofe naturale. Clasamentul se încheie cu riscuri politice şi violenţe. Doar 11% dintre respondenţi au considerat acesta un risc major, însă se remarcă totuşi o creştere faţă de 2020, primul an marcat de pandemia de Covid-19.

    Este interesant de remarcat că până anul trecut trecutul unei pandemii era cotat ca fiind mic, ocupând un loc între 16 şi 19 în perioada 2016-2019.

    Studiul realizat de compania de asigurări Allianz Global Corporate & Specialty a fost făcut pe aproape 2.800 de răspunsuri din 92 de ţări şi activităţi în 22 de sectoare industriale.

  • Producătorul de ceaiuri Fares apoape şi-a dublat profitul la fabrica din Orăştie în 2020. Laboratoarele Fares Bio Vital au avut anul trecut un număr mediu de 447 de angajaţi, cu 55 de oameni mai mulţi decât în 2019

    Laboratoarele Fares Bio Vital, o afacere deţinută de antreprenori români, a raportat pentru 2020 o cifră de afaceri de aproape 102,7 mil. lei (21,3 mil. euro), în creştere cu 25% faţă de anul anterior, când compania a avut afaceri de 81,9 mil. lei (17,3 mil. euro), potrivit calculului făcând de ZF pe baza datelor de la Ministerul Finanţelor. Compania aproape şi-a dublat profitul în 2020, ajungând la 21,7 mil. lei (4,5 mil. euro), de la 11,4 mil. lei (2,4 mil. euro) în anul precedent, conform informaţiilor publice.

    Fares produce şi comercializează ceaiuri, uleiuri, siropuri, pulberi din plante, creme, capsule sau comprimate, aflându-se pe primul loc în rândurile brandurilor de pe piaţa locală a ceaiurilor, un teren pe care să le concureze cu mărci autohtone precum Plafar, cât şi cu branduri ale unor giganţi precum Unilever. Produsele sub brandul Fares, făcând Orăştie, ajung în mai multe ţări în afară de România, printre care Ungaria, Italia, Spania, Marea Britanie, Malta, Cipru, Grecia, Norvegia sau Belgia. Şi în prezent, plantele din care sunt făcute produse Fares sunt cultivate pe 200 de hectare de lângă Orăştie, locul în care a fost fondat businessul.Compania utilizează în producţia 200 de specii diferite de plante medicinale şi realizează în jur de 400 de produse, dintre care undeva la 65-70% sunt reţete originale, create de Fares.

    Brandul Fares şi-a început istoria în 1929 la Orăştie. Bazele mărcii se leagă însă de înfiinţarea primei farmacii din acest oraş hunedorean, sub numele „La Leul de Aur’’, consemnată în anul 1697. 

    Două secole mai târziu, la conducerea farmaciei a ajuns farmacistul Andrei Farago. El a fost cel care în 1929 a fondat firma ’’Digitalis, Prima Companie Română pentru Cultivarea Plantelor Medicinale Orăştie’’, premergătoare actualei Fares. Folosindu-se de maşini de tocare şi selectare şi de uscătoare, sub îndrumarea farmacistului Farago, au fost comercializate ceaiuri, siropuri şi uleiuri esenţiale din plante medicinale. Perioada interbelică a adus primele exporturi, prin relaţii comerciale în Europa, dar şi în America de Nord.

    În perioada comunistă, firma a fost inclusă în structura de stat numită Plafar, iar imediat după căderea regimului comunist, în 1989, businessul fondat de Andrei Farago s-a desprins din forma de organizare impusă de stat, devenind companie privată cu capital integral românesc. Obiectul principal de activitate era la acea vreme fabricarea zahărului, a produselor din cacao, a ciocolatei şi a produselor zaharoase, prelucrarea ceaiului şi a cafelei, fabricarea condimentelor, a preparatelor alimentare omogenizate şi a alimentelor dietetice, precum şi a altor produse alimentare. 

     

    Cu cine se bate

    Pachetul majoritar de acţiuni în cadrul Laboratoarele Fares Bio Vital, compania care deţine brandul Fares, este deţinut de Silviu Socol, potrivit celor mai recente date ale ZF. În perioada 2011-2015, Fares a investit aproximativ 2,5 mil. euro în spaţiile de producţie din Orăştie, în utilaje şi logistică, potrivit unor informaţii anterioare. Compania lucrează direct cu aproximativ 5.000 de farmacii, magazine naturiste, magazine alimentare din comerţul tradiţional, precum şi cu lanţurile internaţionale de hipermarketuri şi supermarketuri.

    Printre concurenţii Fares, cel mai mare jucător din piaţă după vânzare, se găsesc branduri precum Kalpo (un producător român de ceai înfiinţat în urmă cu 26 de ani în Buzău), producătorul polonez Belin, Plafar (compania de stat care a înglobat brandul născut în Orăştie), dar şi Celmar din Polonia. Jucătorii sunt prezenţi atât în ​​farmacii şi magazine naturiste, cât şi în supermarketuri, acolo unde au acces la un bazin mai mare de clienţi.