BusinessMagazin

Tag: munca

  • Veşti bune pentru salariaţi: Angajaţii vor avea parte de o nouă minivacanţă de trei zile

    La sfârşitul lunii aprilie, românii care lucrează la stat sau la privat vor avea parte de o minivacanaţă de trei zile, ca urmare a faptului că urmează 1 mai — Ziua Muncii. Astfel, ziua de 1 mai va fi zi liberă cu ocazia sărbătorii Zilei Muncii. Această sărbătoare cade într-o zi de luni şi se leagă de weekend, astfel românii voi avea 3 zile libere consecutive.

    Zilele libere care urmează în 2023 sunt:

    1 iunie — Ziua Copilului
    4 iunie şi 5 iunie  — A doua zi de Rusalii
    15 august — Adormirea Maicii Domnului
    30 noiembrie — Sfântul Andrei
    1 decembrie — Ziua Naţională a României
    25 decembrie şi 26 decembrie — Crăciunul

    În acest an, cei care lucrează la stat vor avea în plus, zilele de 23 ianuarie, 2 iunie şi 14 august libere, cu scopul de a crea  punţi între zilele deja libere şi weekenduri.

    Angajatorii ai căror salariaţi lucrează în zile de sărbătoare legală, sunt obligaţi să le acorde acestora compensaţii.

    Conform legislaţiei în vigoare, angajaţii au dreptul la o compensare cu timp liber în următoarele 30 de zile. În caz că această compensare nu poate fi acordată, angajaţii au dreptul la un spor salarial de cel puţin 100% din salariul de bază.

    Angajatorii care nu acordă salariaţilor timp liber în zilele nelucrătoare sau care nu-i recompensează pentru munca în respectivele zile riscă amenzi între 5.000 şi 10.000 de lei.

     

     

     

     

  • Cum reuşeşte o tânără de 29 de ani să facă două milioane de dolari pe an deşi munceşte doar patru ore pe zi

    Lansarea unor cursuri de Microsoft Excel pe TikTok a fost biletul de ieşire a lui Kat Norton din lumea americană corporatistă. Tânăra în vârstă de 29 de ani face două milioane de dolari pe an lucrând doar patru ore pe zi, scrie CNBC.

    Miss Excel, aşa cum este acum cunoscută pe celebra platformă TikTok, a început să predea cursuri de Excel în vara lui 2020. În câteva săptămâni de la lansare, videoclipul a devenit viral, sute de mii de urmăritori au început să se adune, iar veniturile sale au început să crească peste salariul pe care aceasta îl câştiga din poziţia de consultant de management cu normă întreagă.

    În ianuarie 2021, Kat Norton şi-a dat demisia de la job pentru a deveni antreprenor cu normă întreagă şi a mai creat alte două cursuri complete pentru dezvoltarea unor abilităţi digitale.

    În octombrie 2021, tânara sparge o barieră importantă şi câştigă 100.000 de dolari într-o singură zi din vânzarea cursurilor.

    În prezent, ea este cunoscută pe internet sub pseudonimul Miss Excel, o afacere care generează peste două milioane de dolari pe an, iar orele de muncă sunt similare cu cel din regimul part-time.

    „Dacă sunteţi încă pe gânduri privind lansarea în business, vă încurajez să faceţi saltul. Poate fi înspăimântător la început, dar nu ştii nicidoată ce te aşteaptă până nu încerci”, le-a spus Kat Norton internauţilor.

  • Care este noua problemă ce afectează toate ţările europene, mai ales pe cele bogate şi în ce situaţie se află ţara noastră

    Lipsa forţei de muncă este un obstacol în activitatea multor angajatori din ţările membre ale Uniunii Europene. 

    Astfel penuria de forţă de muncă limitează producţia şi furnizarea de servicii în mai multe sectoare, iar lupta pentru talente este deosebit de acută în ţări precum Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda, arată un raport al Eurofound – Fundaţia Europeană pentru Îmbunătăţirea Condiţiilor de Muncă şi Viaţă, notează ZF.

    Raportul Eurofound arată că lupta pentru talente este acerbă în Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda. România este pe penultimul loc în UE după nevoia de forţă de muncă neacoperită, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,9% în al treilea trimestru din anul 2022, în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de acelaşi trimestru din anul 2021. Pe ultimul loc a fost Bulgaria, cu o rată a locurilor de muncă vacante de 0,8% în T3 din 2022, la acelaşi nivel faţă de al treilea trimestru din 2021.

    Emilia Stroe, HR director al Sphera Group, operatorul în sistem de franciză al lanţurilor de restaurante KFC, Pizza Hut şi Taco Bell în România, vorbea în cadrul conferinţei ZF HR Trends 2023 despre cum industria în care activează compania sa este tot timpul în fruntea domeniilor cu cele mai multe joburi disponibile.

    „HoReCa este unul din domeniile de activitate cu un număr mare de joburi disponibile în mod constant. HoReCa este printre ultimele domenii din punctul de vedere al veniturilor, dar este o şcoală foarte bună pentru alte domenii“, a spus ea în cadrul conferinţei.

    Nivelul penuriei de forţă de muncă, reflectat prin rata locurilor de muncă vacante, înregistrează un grad ridicat de variaţie între ţările europene. În cadrul UE, trei grupuri de ţări pot fi identificate după acest indicator. În primul grup sunt ţările în care deficitele au înregistrat creşteri foarte mari în ultimul deceniu şi în care rata de neocupare este în prezent peste 4%. Acesta este cazul în Austria, Belgia, Cehia, Germania şi Olanda.

    Cehia este singura ţară din acest grup care a înregistrat o scădere (de 0,6 puncte procentuale) a ratelor de neocupare ca urmare a scăderii activităţii economice declanşate de criza energetică, care a afectat negativ sectoarele sale de producţie şi construcţii. Totuşi, începând cu trimestrul al treilea al anului 2022, rata de neocupare în Cehia rămâne una dintre cele mai ridicate din Europa, ceea ce indică faptul că deficitele din ţară sunt de natură structurală.

    Al doilea grup include Cipru, Estonia, Finlanda, Ungaria, Italia, Letonia, Luxemburg, Malta, Slovenia şi Suedia. Acestea sunt ţări în care rata de neocupare în trimestrul al treilea al anului 2022 s-a situat între 2% şi 3%, în linie cu media europeană.

    În a treia grupă, care include Bulgaria, Croaţia, Grecia, Irlanda, Lituania, Polonia, Portugalia, România, Slovacia şi Spania, rata de neocupare este mai mică de 2%. În acest grup, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat doar creşteri mici în ultimul deceniu, problemele cheie ale pieţei muncii fiind mai degrabă niveluri ridicate de şomaj şi ocuparea informală decât deficitul generalizat de forţă de muncă.

    „Lipsa forţei de muncă este deosebit de răspândită în sectoarele cu condiţii de muncă dificile, cum ar fi sănătatea. Nivelurile scăzute de investiţii, împreună cu impactul pandemiei şi o piaţă a forţei de muncă segregată în funcţie de gen contribuie la deficitul de lucrători din domeniul sănătăţii, într-un sector în care populaţia şi forţa de muncă îmbătrânită din UE urmează să exacerbeze aceste lipsuri în continuare în anii următori“, scrie raportul Eurofound.

    Pandemia a contribuit şi ea la deficitul de forţă de muncă prin scăderea forţei de muncă, în special în sectoarele cu contact, cum ar fi comerţul cu amănuntul şi ospitalitatea. Până la sfârşitul anului 2021, aceste sectoare aveau încă un deficit de aproximativ 1,4 milioane de lucrători comparativ cu ultimul trimestru din 2020. Acest lucru ar putea reflecta preocupări legate de sănătate, precum şi o schimbare a preferinţelor lucrătorilor. Dacă luăm în considerare piaţa strânsă a forţei de muncă şi disponibilitatea locurilor de muncă în alte sectoare, unii lucrători ar putea să vrea să se îndepărteze de locurile de muncă prost plătite şi de proastă calitate.

    „Redresarea puternică a pieţelor de muncă europene în urma pandemiei de COVID-19 a fost însoţită de o creştere abruptă a penuriei de forţă de muncă. Până în al treilea trimestru al anului 2022, amploarea penuriei în UE, astfel cum este reflectată de rata locurilor de muncă vacante, era de 2,9% – mai mult decât dublu faţă de nivelul din acelaşi trimestru din 2013 şi cu 0,8 puncte procentuale peste rata de locuri de muncă vacante din trimestrul al treilea din 2019, înainte de pandemia de COVID-19“, mai scriu cercetătorii de la Eurofound.

    Deficitul de forţă de muncă în UE a crescut între 2014 şi 2019, şi mai ales după 2015, când redresarea după criza financiară globală anterioară a câştigat avânt. În timp ce pandemia şi blocajele asociate cu ea au redus activitatea economică şi au inversat tendinţa de creştere a penuriei de forţă de muncă, acest lucru a fost de scurtă durată. Până în al doilea trimestru al anului 2021, rata locurilor de muncă neocupate din UE a egalat deja nivelurile pre-pandemie şi a atins niveluri istorice până în al doilea trimestru al anului 2022.

    Pe fondul provocărilor tot mai mari impuse de războiul din Ucraina, blocajele lanţului de aprovizionare, criza energetică şi presiunile inflaţioniste, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat o uşoară scădere între trimestrele al doilea şi în al treilea din 2022. Totuşi, având în vedere amploarea acestor provocări concomitente, această schimbare este modestă, ceea ce indică faptul că pieţele europene ale forţei de muncă rămân strânse şi este probabil să rămână aşa, în ciuda recesiunii moderate prognozate, care este probabil să afecteze UE şi în special zona euro în 2023.

    „Persistenţa penuriei de forţă de muncă pe fondul unei potenţiale recesiuni indică probabilitatea că acestea vor deveni structurale şi vor rămâne ridicate în următorii ani şi ar putea fi exacerbate ca urmare a tendinţelor demografice.“

    Întrucât factorii care provoacă aceste deficite variază în funcţie de sector, ocupaţie şi regiune, măsurile de abordare a acestora trebuie să răspundă în moduri diferite, de la dezvoltarea competenţelor, a face anumite sectoare şi ocupaţii mai atractive, activarea forţei de muncă subutilizate şi o mai bună potrivire a cererii şi a ofertei.

    „Multe măsuri de abordare a penuriei din sectoarele sănătăţii şi îngrijirii se concentrează pe salariu şi condiţiile de muncă. În timp ce iniţiativele de abordare a problemei salariilor scăzute în unele ţări din Europa Centrală şi de Est au contribuit la încetinirea numărului de persoane care iau în considerare munca în străinătate, concentrarea numai pe salariu este adesea insuficientă fără alţi factori de calitate a vieţii care fac munca mai atractivă, cum ar fi infrastructura educaţională, autonomie mai mare asupra orelor de lucru, acces la formare şi progres în carieră şi muncă cu mai mult scop.“

    Măsurile de utilizare a forţei de muncă existente sunt deosebit de importante în IT&C şi în contextul tranziţiei ecologice şi digitale, unde nepotrivirea competenţelor este cel mai mare factor al penuriei.

    „Având în vedere evoluţiile tehnologice care evoluează rapid şi nevoia tot mai mare de a identifica nevoile viitoare de competenţe într-o economie ecologică, eforturile comune între guverne, partenerii sociali şi furnizorii de formare vor fi esenţiale pentru a identifica nevoile de competenţe existente şi pentru a le prognoza pe cele viitoare.“

    Măsurile care vizează grupurile subutilizate de pe piaţa muncii trebuie să ofere un sprijin holistic care să abordeze factorii care împiedică participarea pe piaţa muncii, cum ar fi problemele de sănătate şi lipsa accesului la îngrijire la preţuri accesibile, precum şi nevoile de formare şi de experienţă de muncă. Acest lucru necesită o colaborare strânsă a partenerilor sociali şi a altor organisme relevante în contextul unor măsuri mai ample, cum ar fi politicile privind echilibrul dintre viaţa profesională şi cea privată, precum şi stimulentele fiscale şi de beneficii.

  • Top 10 cele mai bine plătite locuri de muncă secundare de unde se pot obţine bani în plus fără a ieşi măcar din casă

    Oportunităţile de muncă la distanţă s-ar putea să fie din ce în ce mai puţine, dar există zeci de joburi secundare de unde se pot obţine bani în plus fără a ieşi măcar din casă. Unele dintre acestea se plătesc şi cu 100 de dolari pe oră, scrie CNBC.

    FlexJobs, una dintre cele mai populare platforme pentru a găsi oportunităţi de muncă la distanţă şi hibridă, a înregistrat o creştere de 28% a numărului de anunţuri privind joburile remote şi pe cele în regim part-time în ultimul an.

    Platforma a identificat 25 de joburi secundare la mare căutare care se desfăşoară remote, pe baza anunţurilor de la peste 58.000 de companii postate între ianuarie şi martie 2023.

    În timp ce numărul total de ore variază de la un rol la altul, cele mai multe dintre joburile de pe lista FlexJobs cer presupun un program de 10-20 de ore pe săptămână.

    Top 10 cele mai bine plătite joburi remote în 2023:

    1. Redactor (29 dolari pe oră)
    2. Manager de proiect (37 dolari pe oră)
    3. Interpret (21 dolari pe oră)
    4. Editor (27 dolari pe oră)
    5. Graphic designer (24 dolari pe oră)
    6. Contabil (19 dolari pe oră)
    7. Asistent virtual (17 dolari pe oră)
    8. Manager social media (26 dolari pe oră)
    9. Evaluator de motoare de căutare (24 dolari pe oră)
    10. Asistent executiv (29 dolari pe oră)

    Adoptarea pe scară largă a muncii la distanţă a creat mai multe oportunităţi pentru ca oamenii să găsească joburi secundare online flexibile în alte domenii decât cel tehnologic, inclusiv în finanţe, administraţie şi sănătate.

    Dacă sunteţi interesat să începeţi o activitate secundară de la distanţă, luaţi în considerare monetizarea abilităţilor dvs. creative: Cele mai solicitate joburi de la distanţă, cu jumătate de normă, pentru care angajatorii fac angajări se găsesc în domeniul scrisului, editării şi designului, potrivit unei noi cercetări de la FlexJobs.

    În fruntea listei de joburi la mare căutare se află „scriitor”, presupune scrierea de buletine informative, articole de blog şi alte tipuri de conţinut pentru companii. Există o cerere în creştere pentru scriitori tehnici, care redactează manuale de utilizare, descrieri de produse, ghiduri de referinţă şi alte resurse pentru produse şi servicii tehnologice.

    Alte joburi secundare remote se pot pot plăti şi cu peste 100 de dolari pe oră, în funcţie de nivelul de calificare şi de proiect. Designerii grafici de pe Upwork, de exemplu, cer până la 145 de dolari pe oră.

     

    Pentru rolurile de asistenţă virtuală care necesită abilităţi mai specializate – fie că este vorba de construirea unor campanii de marketing pe e-mail sau de crearea de site-uri WordPress – remuneraţia pleacă de la minim 100 de dolari pe oră.

     

  • Cum reuşeşte o tânără de 29 de ani să facă două milioane de dolari pe an deşi munceşte doar patru ore pe zi. Secretul reuşitei este la îndemâna oricui are un laptop

    Lansarea unor cursuri de Microsoft Excel pe TikTok a fost biletul de ieşire a lui Kat Norton din lumea americană corporatistă. Tânăra în vârstă de 29 de ani face două milioane de dolari pe an lucrând doar patru ore pe zi, scrie CNBC.

    Miss Excel, aşa cum este acum cunoscută pe celebra platformă TikTok, a început să predea cursuri de Excel în vara lui 2020. În câteva săptămâni de la lansare, videoclipul a devenit viral, sute de mii de urmăritori au început să se adune, iar veniturile sale au început să crească peste salariul pe care aceasta îl câştiga din poziţia de consultant de management cu normă întreagă.

    În ianuarie 2021, Kat Norton şi-a dat demisia de la job pentru a deveni antreprenor cu normă întreagă şi a mai creat alte două cursuri complete pentru dezvoltarea unor abilităţi digitale.

    În octombrie 2021, tânara sparge o barieră importantă şi câştigă 100.000 de dolari într-o singură zi din vânzarea cursurilor.

    În prezent, ea este cunoscută pe internet sub pseudonimul Miss Excel, o afacere care generează peste două milioane de dolari pe an, iar orele de muncă sunt similare cu cel din regimul part-time.

    „Dacă sunteţi încă pe gânduri privind lansarea în business, vă încurajez să faceţi saltul. Poate fi înspăimântător la început, dar nu ştii nicidoată ce te aşteaptă până nu încerci”, le-a spus Kat Norton internauţilor.

  • Povestea tinerei de 29 de ani care face două milioane de dolari pe an şi munceşte doar patru ore pe zi. Secretul reuşitei este la îndemâna oricui are un laptop şi un minim de cunoştinţe în IT

    Lansarea unor cursuri de Microsoft Excel pe TikTok a fost biletul de ieşire a lui Kat Norton din lumea americană corporatistă. Tânăra în vârstă de 29 de ani face două milioane de dolari pe an lucrând doar patru ore pe zi, scrie CNBC.

    Miss Excel, aşa cum este acum cunoscută pe celebra platformă TikTok, a început să predea cursuri de Excel în vara lui 2020. În câteva săptămâni de la lansare, videoclipul a devenit viral, sute de mii de urmăritori au început să se adune, iar veniturile sale au început să crească peste salariul pe care aceasta îl câştiga din poziţia de consultant de management cu normă întreagă.

    În ianuarie 2021, Kat Norton şi-a dat demisia de la job pentru a deveni antreprenor cu normă întreagă şi a mai creat alte două cursuri complete pentru dezvoltarea unor abilităţi digitale.

    În octombrie 2021, tânara sparge o barieră importantă şi câştigă 100.000 de dolari într-o singură zi din vânzarea cursurilor.

    În prezent, ea este cunoscută pe internet sub pseudonimul Miss Excel, o afacere care generează peste două milioane de dolari pe an, iar orele de muncă sunt similare cu cel din regimul part-time.

    „Dacă sunteţi încă pe gânduri privind lansarea în business, vă încurajez să faceţi saltul. Poate fi înspăimântător la început, dar nu ştii nicidoată ce te aşteaptă până nu încerci”, le-a spus Kat Norton internauţilor.

  • Noi schimbări pe piaţa muncii: De astăzi, se schimbă regulile pentru angajatori. Este pentru prima dată în acest an

    Autorităţile vor lansa luni, 10 aprilie 2023,, o nouă versiune a aplicaţiei Revisal (6.0.9) pe care toţi angajatorii vor trebui să o folosească pentru a transmite date despre contractele de muncă modificate, încetate sau încheiate, conform informaţiilor de pe site-ul Inspecţia Muncii.

    „Începând cu data de 10 aprilie 2023, va fi disponibilă o nouă versiune a aplicaţiei Revisal, 6.0.9. După această dată, transmiterea registrului va putea fi efectuată numai pentru fişiere de tip .rvs generate sau validate prin versiunile 6.0.8/6.0.9 ale aplicaţiei Revisal.”, scrie Inspecţia Muncii pe site-ul instituţiei.

    Versiunea curentă a aplicaţiei Revisal a fost pusă la dispoziţia angajatorilor în luna decembrie a anului 2020.

    Versiunea 6.0.8 a aplicaţiei Revisal poate fi instalată numai dacă există deja pe staţia de lucru versiunea 6.0.7 sau nu aţi avut nicio altă versiune de Revisal instalată anterior. Pentru instalarea Revisal 6.0.8 nu este necesară dezinstalarea versiunii anterioare a aplicaţiei Revisal, 6.0.7. Utilizatorii care au instalată versiunea 5.0.8 a aplicaţiei, în mod obligatoriu, îşi vor instala mai întâi versiunea 6.0.5 a aplicaţiei şi ulterior, vor efectua trecerea la versiunile 6.0.6, 6.0.7, după care vor instala versiunea 6.0.8.

    „Angajatorii care în prezent utilizează versiunea Revisal 5.0.8, nu vor putea transmite. Pentru actualizarea aplicaţiei Revisal, este recomandat să urmaţi instrucţiunile cuprinse în Ghidul de instalare şi utilizare. Pentru securitatea datelor, este indicat ca înainte de orice operaţiune legată de instalarea unei noi versiuni a aplicaţiei Revisal, să efectuaţi o copie de siguranţă a bazei de date”, mai scrie Inspecţia muncii pe site-ul instituţiei.

     

     

  • Productivitatea muncii din România este cu aproape 30% sub media europeană, pe când Germania este cu 22% peste medie. Diferenţa de salarii dintre România şi Germania este de aproape unu la cinci

    Productivitatea muncii pe oră lucrată exprimată în comparaţie cu media europeană a fost de 71,8% în România în 2022, arată datele de la Eurostat, oficiul european de statistică.

    Astfel, productivitatea muncii din România este cu aproape 30% sub media europeană, pe când ţări precum Germania au avut o productivitate a muncii cu circa 22% mai mare decât media europeană.

    Diferenţa de salarii dintre România şi Germania este de aproape unu la cinci, având în vedere că salariile medii nete din Germania ajung la circa 4.000 de euro pe lună, pe când cele din România sunt de circa 870 de euro pe lună.

    Cea mai mare valoare a productivităţii muncii comparată cu media UE a fost în Irlanda, cu 123,5% peste medie, iar cea mai mică a fost în Bulgaria, cu aproape 50% sub media europeană.

  • Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: 9 manageri din 10 nu stiu semnificatia zilei de 7 aprilie. Cu epidemia de obezitate si cea de boli neurosenzoriale batand puternic la usa 7 aprilie trebuie sa devina o zi de reflectie pentru mediul de afaceri

    Nu cred ca se mai indoieste cineva ca obezitatea si bolile neurosenzoriale au devenit deja boli profesionale care, pe langa impactul la nivel personal si social, vor avea un impact dramatic in urmatorii 30 de ani asupra mediului economic. Spus politic incorect, daca stai toata ziua in munca remote si munca de acasa cu ochii si urechile in calculator si mananci chipsuri si bei lichide dulci, vei dezvolta in cele din urma obezitate si boli neurosenzoriale. Iar asta vine cu un cost direct pentru societate, nota de plata a tratamentelor, alaturi de un cost indirect, cel al dizabilitatii de a munci, deci de a avea un rol activ in economie.

    S-au facut de-a lungul anilor statistici si in Romania privind pierderile din PIB datorita conditiilor precare de sanatate. In 2012 se puncta ca Romania pierde 18,6 miliarde de Euro din PIB datorita starii de sanatate a populatiei. In 2021, se arata ca noua din zece romani risca saracia severa daca se imbolnavesc de cancer iar Romania pierde 3% din PIB cu fiecare cohorta anuala de pacienti de cancer.

    Nu va faceti iluzii ca i-ar pasa cuiva cu adevarat de asta, erau doar studii comandate de companiile farmaceutice ca sa mai vanda un medicament, doua. Ca dovada, in perioada 2020 – 2022 Romania a pierdut aproape un million de suflete. Multe dintre decese s-au datorat, desigur, epidemiei de COVID, dar la o privire atenta se constata ca marea majoritate a celor care nu au supravietuit infectiei suferea de comorbiditati si, da, marea majoritate a celor care nu au supravietuit infectiei suferea de obezitate. Daca ai comorbiditati te omoara si o piscatura de purice, daramite un virus nemaiintalnit.

    Acum, post-pandemie, in noua cultura a muncii in care suntem legati ombilical de dispozitivele inteligente, aproape ca in eXistenZ, pe langa obezitate loveste si epidemia de boli neurosenzoriale. Munca remote sau de acasa, prin separarea de un mediu social normal si prin utilizarea exacerbata a simturilor duce, fara urma de inoiala, la boli neurosenzoriale.

    Specialistii din sanatate reactioneaza deja pentru ca sunt tot mai ingrijorati. Dar este cazul sa reactioneze si mediul de afaceri, care are si sursele de finantare necesare punerii in opera a unor programe impotriva epidemiei de obezitate si de boli neurosenzoriale. Sigur, corporatiile se pun la adapost folosind cuvinte mestesugite gen sustenabilitate, diversitate si incluziune la care se adauga emotionantele abrevieri EHS, CSR si ultima intrata, ESG. Si totusi, cate companii nu discrimineaza instinctual la interviul de angajare cand au in fata un candidat supraponderal, sau un candidat cu ochelarii cu dioptrii mari sau un candidat cu un aparat auditiv?

    Daca mediul de afaceri continua sa se uite in alta parte si nu se implica serios in stoparea epidemiei de obezitate si de boli neurosenzoriale ne putem imagina ca in viitor vor exista doar candidati supraponderali, candidati cu ochelari cu dioptrii mari si candidati cu aparat auditiv. Iar acestia vor fi din ce in ce mai tineri.

    Ar trebui ca de fiecare 7 aprilie, Ziua Mondiala a Sanatatii, toti cei care aduc osanale noii culturi a muncii online ce foloseste inteligenta artificiala, digitalizarea si robotizarea sa verifice un pic care sunt consecintele pentru sanatate ale acestei culturi si sa discute cu specialistii din domeniu masurile de preventie.

    Si eventual sa arunce inca o privire, de data asta mai atenta, la pasagerii din nava Axiom din animatia Pixar – Disney din 2008, Wall-E.

     

     

     

     

      

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

     

  • Top 10 cele mai bine plătite joburi secundare în 2023. Salariile ajung şi la 100 de dolari pe oră

    Oportunităţile de muncă la distanţă s-ar putea să fie din ce în ce mai puţine, dar există zeci de joburi secundare de unde se pot obţine bani în plus fără a ieşi măcar din casă. Unele dintre acestea se plătesc şi cu 100 de dolari pe oră, scrie CNBC.

    FlexJobs, una dintre cele mai populare platforme pentru a găsi oportunităţi de muncă la distanţă şi hibridă, a înregistrat o creştere de 28% a numărului de anunţuri privind joburile remote şi pe cele în regim part-time în ultimul an.

    Platforma a identificat 25 de joburi secundare la mare căutare care se desfăşoară remote, pe baza anunţurilor de la peste 58.000 de companii postate între ianuarie şi martie 2023.

    În timp ce numărul total de ore variază de la un rol la altul, cele mai multe dintre joburile de pe lista FlexJobs cer presupun un program de 10-20 de ore pe săptămână.

    Top 10 cele mai bine plătite joburi remote în 2023:

    1. Redactor (29 dolari pe oră)
    2. Manager de proiect (37 dolari pe oră)
    3. Interpret (21 dolari pe oră)
    4. Editor (27 dolari pe oră)
    5. Graphic designer (24 dolari pe oră)
    6. Contabil (19 dolari pe oră)
    7. Asistent virtual (17 dolari pe oră)
    8. Manager social media (26 dolari pe oră)
    9. Evaluator de motoare de căutare (24 dolari pe oră)
    10. Asistent executiv (29 dolari pe oră)

    Adoptarea pe scară largă a muncii la distanţă a creat mai multe oportunităţi pentru ca oamenii să găsească joburi secundare online flexibile în alte domenii decât cel tehnologic, inclusiv în finanţe, administraţie şi sănătate.

    Dacă sunteţi interesat să începeţi o activitate secundară de la distanţă, luaţi în considerare monetizarea abilităţilor dvs. creative: Cele mai solicitate joburi de la distanţă, cu jumătate de normă, pentru care angajatorii fac angajări se găsesc în domeniul scrisului, editării şi designului, potrivit unei noi cercetări de la FlexJobs.

    În fruntea listei de joburi la mare căutare se află „scriitor”, presupune scrierea de buletine informative, articole de blog şi alte tipuri de conţinut pentru companii. Există o cerere în creştere pentru scriitori tehnici, care redactează manuale de utilizare, descrieri de produse, ghiduri de referinţă şi alte resurse pentru produse şi servicii tehnologice.

    Alte joburi secundare remote se pot pot plăti şi cu peste 100 de dolari pe oră, în funcţie de nivelul de calificare şi de proiect. Designerii grafici de pe Upwork, de exemplu, cer până la 145 de dolari pe oră.

     

    Pentru rolurile de asistenţă virtuală care necesită abilităţi mai specializate – fie că este vorba de construirea unor campanii de marketing pe e-mail sau de crearea de site-uri WordPress – remuneraţia pleacă de la minim 100 de dolari pe oră.