BusinessMagazin

Tag: magazine

  • Ce a contat în 2021 pentru comerţ?

    Investiţii de 1 mld. euro

    Cele zece reţele de comerţ modern din România, mai exact lanţurile care operează hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount, cash&carry şi proximitate modernă, au scos din buzunare pentru investiţii în 2021 circa 1 mld. euro, conform estimărilor şi calculelor BM pe baza datelor transmise de companii.

     

    Vedeta anului în comerţ: Băiatul de la livrări

    Indiferent că se numesc Bringo, Glovo, foodpanda, Tazz by eMAG sau Grovy, companiile de livră se pot considera câştigătoarele pandemiei de COVID-19.

    „Produsele noastre au ajuns să fie listate la raftul principal. Suntem prezenţi pe patru continente, în peste 35 de ţări. Am investit 12 ani până au început să apară primele rezultate. Nu trebuie să aşteptăm de la alţii, ci trebuie să vină de la noi. Nimeni nu ştie mai bine ca noi cum se vând produsele, cum ne putem adresa pieţelor externe.” Eliodor Apostolescu, director general şi acţionar al Phoenix Y, producătorul pufuleţilor Gusto.

     

    Un nou lider după zece ani

    Discounterul german Lidl a devenit liderul comerţului românesc anul acesta (conform rezultatelor din 2020) după ce a depăşit la mustaţă compania-soră Kaufland.

    Astfel, reţeaua a terminat anul trecut cu afaceri de 12,86 mld. lei, după o creştere de 32% în 2020, primul an al pandemiei. Pe cele două companii – Lidl şi Kaufland – le despart doar 25 mil. lei, cea mai mică diferenţă de până acum, semn că se ascute concurenţa la vârf.

     

    „Văd, în viitorul apropiat, o serie de ani dificili, afectaţi de mai multe probleme –

    de la inflaţie la criza forţei de muncă. De aceea, am blocat pentru moment investiţiile.”

    Levente Bara, cofondator, Transilvania Nuts.

     

    Culoarea anului 2021: verde

    Energie verde, mâncare verde, o lume verde. Acesta este trendul în comerţul alimentar, ca de altfel în tot mai multe domenii. Doar românii vor ajunge să cheltuiască 2-3 mld. lei (400-500 mil. euro) anual pe produse alternative la carne sau lactate, până în 2035, mergând astfel în trend cu piaţa mondială, arată estimările ZF pe baza datelor din piaţă şi un studiu al companiei de strategie Boston Consulting Group (BCG) şi Blue Horizon Corporation. Piaţa proteinelor alternative se află pe un trend ascendent de câţiva ani, dar avântul va accelera în următoarea perioadă în întreaga lume.

    Pe scurt, viitorul sună bine verde!

    „România trebuie să renunţe treptat la modelul de dezvoltare în care singurul atu este preţul scăzut al mâinii de lucru. Avem nevoie să investim în cercetare şi în brandurile locale.”

    Mircea Turdean, directorul general al Farmec Cluj-Napoca.

  • CSR 2021: Auchan Retail România: Zero Risipă

    Motivaţie: Potrivit studiilor Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, anual, la nivel global, 1,3 miliarde de tone de mâncare sunt aruncate, în timp ce în România o treime din alimente ajunge la gunoi. Studiile din domeniu arată că alimentele pierdute sau risipite contribuie direct şi la schimbările climatice, având o amprentă de carbon la nivel global de aproximativ 8% din totalul emisiilor cu efect de seră globale.

    De altfel, risipa alimentară reprezintă o risipă de resurse limitate, precum energie şi apă de-a lungul întregului ciclu de viaţă al produselor.  Risipa de alimente are nu numai costuri sociale, economice şi de mediu ridicate, ci şi consecinţe etice. Conform Organizaţiei pentru Alimentaţie şi Agricultură a Naţiunilor Unite, 793 de milioane de oameni din lume sunt subnutriţi. Conform Eurostat, în 2014, 55 milioane de persoane (9,6% din populaţia UE) nu îşi permiteau o masă de calitate o dată la două zile.

     

    Descrierea proiectului: Implementat în luna iunie a anului 2020, programul „Zero Risipă” reprezintă una dintre acţiunile majore ale companiei Auchan Retail România cu scopul de a reduce risipa alimentară.

    Obiectivul programului este salvarea de la risipă a minimum 800 de tone de alimente din comerţ în fiecare an. De asemenea, retailerul şi-a propus ca, pe termen lung, în magazinele sale să nu se risipească niciun aliment, iar pubelele să fie goale. În plus, în 8 dintre hipermarketuri a fost implementat sistemul de inteligenţă artificială cu scopul de a contribui la diminuarea risipei fără intervenţie umană.

    Ţelul acestui program este sensibilizarea consumatorilor în ceea ce priveşte magnitudinea impactului risipei alimentare asupra mediului înconjurător, dar şi asupra economiei şi a costurilor de pe întreg lanţul de distribuţie: de la producător, până la clientul final. De asemenea, prin „Zero Risipă”, retailerul şi-a propus creşterea nivelului de conştientizare cu privire la un consum responsabil, cu scopul de a preveni şi de a combate risipa alimentară.

     

    Rezultate: În primele şase luni de la începerea programului „Zero Risipă” (august 2020 – ianuarie 2021), retailerul, împreună cu clienţii săi, a economisit peste 1,4 milioane de alimente, echivalentul a 406 tone de produse şi peste 812.000 de mese complete, evitând producţia de 1.016 tone de emisii de gaze cu efect de seră.  Astfel, obiectivul companiei de a reduce risipa de alimente cu cel puţin 800 de tone anual este atins, ţinând cont că în primele 6 luni de activitate, obiectivul este pe jumătate atins.

    „Zero Risipă” a devenit acum parte din ritualul operaţional al angajatului ce are ca scop siguranţa şi securitatea alimentară, aspect care se perpetuează în fiecare dimineaţă de către fiecare angajat din fiecare perimetru al magazinelor. Numărul de angajaţi implicaţi în acest proiect este de peste 1.000, iar perioada efectivă de pregătire şi implementare a proiectului a fost de şapte luni.

  • Magazinele zero waste, noul pariu al antreprenorilor: „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic“

    ♦ Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, a deschis la finalul anului 2020 magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă ♦ Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura ♦ Pe fondul acestui trend, s-a creat şi o alianţă a fondatorilor de magazine zero-waste din România, care reuneşte antreprenori care au deschis astfel de magazine în Bucureşti, Sibiu, Piatra-Neamţ, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe.

    Magazinele zero waste reprezintă un nou val pe piaţa cumpărăturilor, într-o perioadă în care se vorbeşte tot mai mult despre risipă şi poluare. Astfel, mai mulţi antreprenori şi-au asumat responsabilitatea de a deschide locuri din care clienţii veniţi la cumpărături nu pleacă şi cu ambalaje inutile acasă. Produsele se cumpără vrac, în recipiente reutilizabile, şi astfel nu sunt generate deşeuri.

    Ana Maria Răducanu, o tânără cu preocupări în domeniul ecologiei, este unul dintre aceşti antreprenori. Ea a deschis la finalul anului 2020, pe 14 decembrie, magazinul Zero Waste, un loc de unde pot fi cumpărate produse alimentare şi nonalimentare în sistem vrac, fără a fi nevoie de ambalaje de unică folosinţă.

    Până la inaugurare, investiţiile ei ajunseseră la aproximativ 30.000 de euro, din care circa 25.000 de euro erau investiţia proprie, din economii, iar restul a venit dintr-o campanie de crowdfunding. După jumătate de an de funcţionare, potrivit calculelor în baza bonurilor pe care le-a scos, un număr de 21.000 de ambalaje de plastic care nu au mai fost folosite, pentru că oamenii au ales să cumpere în sistem vrac.

    La magazinul Zero Waste, care se află pe strada Buzeşti din Capitală, la numărul 20, se vând cereale, leguminoase, condimente, nuci, fructe uscate, dar şi produse de îngrijire personală sau de curăţenie vândute fie vrac, fie în ambalaje compostabile, fie în ambalaje în sistem circular, care sunt aduse la magazin şi trimise mai departe producătorului pentru a fi refolosite. Astfel, nu este generat deloc gunoi.

    „Încurajăm acest sistem circular de ambalaje, pentru că toţi avem acasă în debara un raft cu borcane sau o pungă cu pungi. Ideea a venit din nevoia mea de a avea un loc de unde să pot face astfel de cumpărături. Am locuit şi am călătorit în comunităţi intenţionale ecologice, eco-villages, nişte microsocietăţi construite pe ecologie în toate aspectele vieţii. Aveam posibilitatea de a reduce la minimum deşeurile pe care le creez. Când am venit acasă, îmi era imposibil să fac asta. Pentru absolut orice aveam nevoie, trebuia să generez munţi de ambalaje, cele mai multe – din plastic, din păcate“, îşi aminteşte Ana Maria Răducanu.

    Ea spune că în România există mai multe magazine similare cu al ei, conceptul fiind însă unic în Bucureşti. Ea face parte dintr-o alianţă a fondatorilor de magazine zero waste din România, împreună cu alţi antreprenori care au deschis astfel de locuri – la Sibiu, la Piatra- Neamţ, Cluj-Napoca, Sfântu Gheorghe.

    „Avem nevoie să ne reducem impactul asupra mediului, iar astfel de magazine atrag atenţia. Piaţa este însă foarte la început, iar aceste magazine se chinuie foarte mult să supravieţuiască, pentru că obiceiurile de consum nu există, abia acum se formează.“

    Raluca Răileanu, absolventă de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor, se înscrie şi ea în seria antreprenorilor care pariază pe „zero waste“. Ea a pornit de la zero businessul Terrawell, din dorinţa de a ajuta oamenii să găsească produse fără plastic şi să aibă un stil de viaţă mai prietenos cu natura. Astfel, cu economiile proprii, de mai puţin de 3.000 de euro, a adunat câteva produse fără amabalaje din plastic, din ţară şi din străinătate, şi în august 2019 a deschis un magazin online.

    „Am încercat să ne prefacem că nu există plastic. Dificultatea a fost să găsesc produsele, dar alternative existau. Aşa m-am gândit să le pun pe toate la un loc, să le găsească lumea mai uşor“, spune Raluca Răileanu, fondatoarea Terrawell.

     

  • Cum vor funcţiona magazinele Kaufland de Crăciun şi de Anul Nou

    Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, magazinele Kaufland din întreaga ţară vor avea un program de funcţionare special, în conformitate cu cele mai recente restricţii comunicate de autorităţi, anunţă reprezentanţii businessului printr-un comunicat.

    Astfel:

    • În cursul săptămânii, de luni şi până joi, 20.12. – 23.12.2021, unităţile Kaufland se vor deschide între 06:00 şi 07:30 şi se vor închide la ora 22.00, excepţie făcând magazinele din Târnăveni şi Blaj, care se vor închide la ora 21:00, respectiv din Sovata, la ora 20:00.
    • Vineri, 24.12.2021, şi vineri, 31.12.2021, ora deschiderii va varia între 06:00 şi 07:00. Ora închiderii va varia, de asemenea, în intervalul orar 17:00 şi 18:00, mai puţin magazinul din Fălticeni, care se va închide la ora 16:00.
    • Sâmbătă, 25.12.2021, şi sâmbătă, 01.01.2022, toate magazinele Kaufland vor fi închise.
    • În a doua zi de Crăciun, duminică, 26.12.2021, şi în a doua zi a Anului Nou, sâmbătă, 02.01.2022, majoritatea magazinelor vor avea program scurt – ora deschiderii va fi 09:00, iar ora închiderii va varia în funcţie de magazin, în intervalul 16:00 şi 18:00.
    • Magazine închise şi pe 26.12.2021 şi pe 02.01.2022: Blaj, Sovata, Târnăveni.

    Potrivit companiei,  rămâne disponibil în continuare şi programul Glovo Social, prin care persoanele cu vârste de peste 65 de ani şi cele cu dizabilităţi pot plasa comenzi telefonic, apelând 0720 009 595 (de luni până vineri, între orele 08:00-18:00 şi sâmbătă – duminică, 08:00-14:00). Clienţii pot comanda produsele listate în aplicaţia Glovo dacă se află la o distanţă de maximum 6 km faţă de magazinele Kaufland participante.

  • Mega Image lansează o nouă marcă proprie, MEGA, urmând să se concentreze prioritar pe dezvoltarea ei, în timp ce portofoliul de mărci proprii 365 şi Delhaize va fi redus

    Retailerul olandezo-belgian Mega Image lansează o nouă marcă proprie, Mega, care include atât produse alimentare, cât şi nealimentare, şi care va fi disponibilă în curând în toată reţeaua de magazine din România, compania urmând să se concentreze prioritar pe dezvoltarea ei, în timp ce portofoliul de mărci proprii 365 şi Delhaize va fi redus.

    În total, noua gamă va avea peste 360 de produse, dintre care 250 de produse alimentare, cu peste 45% din categoria proaspete, şi se va extinde în permanenţă.

    “De când am pornit la drum, acum mai bine de 25 de ani, ne-am dorit ca Mega Image să fie sinonim cu calitatea. Şi nu doar cu calitatea, ci cu calitatea la un preţ corect. Am vrut ca toţi clienţii care cumpără de la noi cu toată încrederea să primească înapoi produse de încredere. Să fie mulţumiţi, încrezători că au făcut o alegere bună”, spune Adrian Nicolaescu, VP marketing, comunicare, e-commerce şi sustenabilitate Mega Image.

    În prezent, peste 50 de produse sunt deja la raft, din categoriile lactate, ouă, legume, fructe, delicatese, mezeluri, iar anul viitor vor ajunge cele peste 360 de produse alimentare şi nealimentare în toate magazinele Mega Image şi Shop&Go.

    În cadrul noii mărci proprii MEGA sunt cuprinse şi gamele BIO şi ECO pentru ambele categorii de produse, alimentare şi nealimentare.

    Retailerul are un portofoliu extins de mărci proprii, respectiv Gusturi româneşti, Mega Apetit, Le Boucher, Bun de tot, Delicata, Perla, Nature’s Promise, Taste of Inspirations.

    Lanţul de magazine Mega Image a ajuns să acopere 15 judeţe şi Bucureştiul la circa patru ani şi jumătate după ce olandezo-belgienii au început expansiunea la nivel naţional prin deschiderea pieţei din Cluj. Retailerul are în total aproape 900 de unităţi, supermar­keturi şi magazine de proximitate, iar peste 500 sunt în Bucureşti.

    După cifra de afaceri din 2020, Mega Image este al cincilea cel mai mare retailer local, cu afaceri de 7,2 mld. lei, în urcare cu 8,7% faţă de 2019, ultimul an de dinainte de pandemie.

     

     

  • Profi a ajuns la 100 de magazine care funcţionează după conceptul Noul Profi, la doar un an după inaugurarea primului astfel de magazin, la Ploieşti. Următorul pas este digitalizarea

    Modelul Noul Profi se prezintă în patru formate: Super (magazinul cu cea mai mare suprafaţă de vânzări şi sortimentul cel mai larg), City (magazinul din proximitatea casei), ProfiGo (magazinul convenience, pentru cumpărături rapide, de necesitate) şi Loco (magazinul din afara marilor aglomerări urbane). @ Anul următor, Profi urmează să implementeze livrarea la domiciliu şi alte forme de e-commerce.

    Retailerul Profi, controlat de fondul de investţii Mid Europa Partners, a atins pragul de 100 de magazine care funcţionează după conceptul Noul Profi, după doar un an de la deschiderea primului magazin de acest fel, la Ploieşti, iar următorul pas este digitalizarea.

    „În 2021, am început să revoluţionăm felul în care arată magazinele noastre şi senzaţia pe care o transmit, introducând conceptul Noul Profi şi cumpărăturile convenience. În 2022, vom continua să multiplicăm în masă acest model, totodată ducând revoluţia şi în interiorul Profi prin digitalizare şi un mare număr de programe, inclusiv prin utilizarea inteligenţei artificiale în beneficiul clienţilor noştri”, a declarat Pawel Musial, CEO al Profi.

    Modelul Noul Profi se prezintă în patru formate: Super (magazinul cu cea mai mare suprafaţă de vânzări şi sortimentul cel mai larg), City (magazinul din proximitatea casei), ProfiGo (magazinul convenience, pentru cumpărături rapide, de necesitate) şi Loco (magazinul din afara marilor aglomerări urbane).

    Acesta din urmă, explică reprezentanţii Profi, este un format care se adresează zonelor rurale şi care oferă acces la produsele locale.

    În urma implementării acestui concept la nivelul lanţului de magazine, vânzările au crescut, menţionează oficialii retailerului.

    Astfel, adaugă aceştia, s-a luat decizia de a continua cu investiţii masive în creşterea companiei şi, totodată, de a desena o nouă traiectorie pentru dezvoltarea Profi. În acest sens, Pawel Musial susţine că expansiunea se va face şi de acum înainte într-un ritm susţinut, dar numărul de magazine noi se va mai tempera, urmând ca numărul de magazine existente să fie remodelate.

    „Zone Fiigo îşi vor găsi locul în toate magazinele noi sau remodelate, astfel încât, în drumul lor spre sau dinspre lucru, sau dacă au uitat să cumpere ceva, oamenii să aibă unde veni ca să-şi completeze cumpărăturile. Trebuie remarcat că remodelarea unui astfel de magazin necesită un volum de investiţii comparabil cu cel necesar pentru deschiderea unui magazin nou”, a mai spus CEO al Profi.

    În 2022, pe lângă remodelările la nivelul magazinelor offline, Profi anunţă că va lucra şi la o nouă înfăţişare digitală, cu un website refăcut şi cu un program de loializare digitalizat.

    Totodată, anul viitor retailerul va implementa livrarea la domiciliu şi alte forme de e-commerce.

    Profi are peste 1.500 de magazine offline în România, dintre care 600 sunt administrate de antreprenori parteneri şi circa 25.000 de angajaţi în peste 700 de localităţi.

    În 2020, retailerul a obţinut o cifră de afaceri de 8,8 mld. lei, cu 22% mai mult faţă de anul anterior.

     

     

  • Surpriză: Unul dintre cele mai cunoscute lanţuri de magazine din România a anunţat că închide

    Intersport, unul dintre principalii jucători de pe piaţa de echipamente sportive din România, a închis magazinul din zona Unirii din Capitală, singura unitate stradală din reţea, conform datelor ZF.

    Decizia de a închide acest spaţiu a venit în contextul pandemiei de COVID-19, care a schimbat comporta­mentul de consum şi a redus traficul pietonal din anumite zone. Totuşi, oficialii companiei declarau încă din 2019 că „acesta nu e în topul maga­zinelor din Bucureşti, având afaceri de sub 1 mil. euro. Bucureştiul dă primele două magazine din ţară, este vorba de unităţile din Băneasa Shopping City şi AFI Cotroceni.“

    Intersport deţine magazine în centre comerciale şi malluri, acesta fiind de altfel modelul practicat de cei mai mulţi jucători din domeniul modei – indiferent de segmentele sale. De ce? Pentru că românii, ca de altfel locuitorii din toate ţările din regiune, preferă să meargă la mall, unde au şi locuri de parcare, dar şi o varietate de branduri şi de servicii adiţionale.

    Retailerul de echipamente sportive Intersport mai avea la jumătatea acestui an 33 de magazine în România, cu unul mai puţin decât la final de 2020. Brandul este adus pe plan local în sistem de franciză de către grupul elen Fourlis, care are Intersport şi în Grecia (54 de unităţi), Bulgaria (9), Cipru (6) şi Turcia (13). Acestora li se adaugă operaţiunile online, existente în toate ţările.

    În primele şase luni din 2021 doar un singur magazin offline Intersport a fost deschis în aceste ţări, e vorba de o unitate la Salonic, potrivit datelor Fourlis. Grupul dezvoltă pe lângă Intersport şi franciza Ikea în Grecia, Cipru şi Bulgaria, dar şi brandul The Athleteís Foot în Grecia şi Turcia. Acesta urma să fie adus şi în România, dar a venit pandemia.

    Pe piaţa locală, grecii de la Fourlis au fost anterior şi distribuitorii produselor Samsung, înainte ca gigantul sud-coreean să intre direct în România.

    Businessul era integral operat prin compania Genco Trade, care acum se ocupă să administreze doar Intersport, brand prezent local din 2004. Această companie a avut afaceri de 160,7 mil. lei (33 mil. euro) în 2020, în scădere cu 24% faţă de ultimul an de dinainte de pandemie.

    Piaţa locală de echipamente sportive, evaluată la circa 600 mil. euro, este împărţită de jucătorii specializaţi precum Hervis, Intersport, Sportisimo şi Decathlon, cu magazinele mobobrand ñ Adidas, Nike -, cu cele online şi cu lanţurile de hipermarketuri.

  • O companie merge contra timpurilor şii vrea sa deschidă magazine fizice când toată lumea se concentrează pe online

    Compania românească Lila Rossa, înfiinţată în 2008, activă în domeniul produselor şi serviciilor din industria frumuseţii, pariază atât pe extinderea în mediul offline, dar şi în cel online. astfel, lila Rossa speră să ajungă la o reţea de şapte magazine fizice, să înceaPĂ activitatea pe platforma eMAG Marketplace din Ungaria, dar şi să înregistreze o creştere de aproximativ 20% la nivelul cifrei de afaceri, adică să depăşească pragul de 6 milioane de euro. Şi toate până la finalul acestui an.

    Până la sfârşitul acestui an vrem să mai deschidem trei magazine fizice şi să listăm cât mai multe produse pe platforma eMAG Marketplace. Cred că la începutul anului următor vom intra pe piaţa din Ungaria, prin platforma eMAG Marketplace. Noi încercăm să automatizăm toate procesele şi toată legătura cu eMag şi, în momentul, acesta se lucrează intens la integrarea cu eMag în Ungaria, urmând ca apoi să facem pasul spre piaţa din Bugaria, tot prin plaforma eMAG Marketplace”, a spus în cadru emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace Bogdan Ene, marketing manager în cadrul companiei Lila Rossa.

    Firma produce şi comercializează produse pentru manichiură, pedichiură, coafură şi frizerie, cosmetică, aparatură şi mobilier pentru saloane de înfrumuseţare. În 2020, compania românească a înregistrat afaceri de peste 5,2 milioane de euro în 2020, în uşoară creştere faţă de anul precedent, iar pentru anul în curs reprezentaţii Lila Rossa vizează un plus de circa 20%, ceea ce înseamnă peste 6,2 milioane de euro.

    „Anul trecut, compania a înregistrat afaceri de 5,24 mil. euro, în creştere uşoară faţă de anul 2019, iar anul acesta avem ca obiectiv o creştere de aproximativ 20% a cifrei de afaceri.” Compania deţine în prezent patru magazine fizice în diferite centre comerciale din Bucureşti şi este activă şi în mediul oline printr-un site propriu şi dar şi pe platforma eMAG Maketplace. „Până în anul 2019, ne-am concentrat preponderent pe vânzările B2B – către reselleri activi atât pe piaţa din România, cât şi la nivel european. Dar de aproximativ de doi ani am început vânzările în segmentul B2C şi vizăm şi clienţii finali. Noi plănuiam de câţiva ani să intrăm şi pe acest segment, dar pandemia ne-a forţat oarecum să grăbim lucrurile.” Investiţia în logistică şi în site-ul propriu a fost de aproximativ 4 milioane de euro. Lila Rossa, companie înfiinţată în 2008, are în portofoliul de produse aproximativ 8.000 de articole şi produse de înfrumuseţare, ojă pentru manichiură – pedichiură, dar şi mobilier şi aparate pentru saloanele de profil, iar pe platforma eMAG Marketplace are listate în prezent circa 4.500 dintre acestea.

    „În proporţie de 90% comercializăm produse pentru manichiură – pedichiură, iar restul de 10% sunt produse de frizerie, cosmetică, aparatură şi mobilier pentru saloane de înfrumuseţare. De la lună la lună extindem portofoliul de produse de pe platforma Marketplace. În momentul de faţă, vindem în România şi pe piaţa din Europa – vindem B2B către clienţi din Spania, Italia, Grecia”, a mai spus Bogdan Ene. El a adăugat că în 2020, având contextul pandemic care a împins oamenii să interacţioneze cât mai mult în mediul online, prin diferitele platforme – Zoom, Teams, Google Meeting şi altele –, clientele au achiziţionat oje în culori vii, puternice, dar şi gene false sau produse de epilat. De asemenea, aproximativ 40% din cifra de afaceri de peste 5,2 milioane de euro înregistrată de compania românească în 2020, adică puţin peste 2 milioane de euro au fost generaţi de vânzările online, din care 15% reprezintă vânzările înregistrate pe platforma eMAG Marketplace, iar 60% de mediul offline. Lila Rossa a început şi activitatea de producţie în urmă cu trei ani, astfel că în prezent produce într-o fabrică din Afumaţi, Ilfov, anumite game de oje şi lichide pregătitoare pentru manichiură şi pedichiură, produse care ajung şi peste graniţele României.

  • Brico Dépôt: Traficul a scăzut în multe din magazinele noastre din cauza certificatului verde

    ♦ Dacă nu pot intra în magazine din cauza lipsei certificatului verde care atestă vaccinarea, clienţii pot alege comanda online cu livrarea produselor la domiciliu sau cu ridicare din zonele amenajate în exteriorul acestora.

    Numărul de clienţi din magazinele Brico Dépôt a scăzut în ultimele zile, de când a fost im­pusă prezentarea certificatului verde la intrare în astfel de spaţii comerciale, însă com­pa­nia remarcă diferenţe între unităţile din reţeaua sa.

    „În contextul actual, trafi­cul a scăzut în multe din ma­gazinele noastre, influ­en­ţând şi vân­zările, însă impactul a fost diferit de la un ma­gazin la altul. Pe de altă parte, comenzile online au crescut. Trecem printr-o perioadă în care e nevoie de solidaritate“, spun reprezen­tan­ţii Brico Dépôt România.

    Dacă nu pot intra în magazine din cauza lip­sei certificatului verde care atestă vacci­na­rea, clienţii pot alege comanda online cu livra­rea produ­se­lor la domiciliu sau cu ri­di­care din zonele ame­najate în exteriorul acestora.

    „Produsele pentru re­pa­ra­ţii centrale ter­mice, insta­la­ţii de apă sau încălzire, dar şi pro­du­sele pentru iluminat sau cele de igienă sunt în topul cău­tărilor“, mai spun reprezentanţii Brico Dépôt pe piaţa locală.

    Retailerul de produse pentru îm­bu­nă­tă­ţi­rea locuinţei, materia­le de cons­trucţii şi bricolaj Brico Dépôt, de­ţinut de grupul bri­ta­nic King­fisher, şi-a majorat vân­zările de pe plan lo­cal cu 19,2% în prima jumătate a anului 2021 fa­ţă de aceeaşi pe­rioadă a anu­lui trecut. La ni­vel de grup, în aceeaşi perioadă vân­ză­rile s-au majorat cu 22,8% în termeni comparabili (like-for-like), ca urmare a creşterii cererii pen­tru pro­dusele de îmbunătăţire a lo­cuinţei pe toate canalele de vânzări.

    România a fost una din ţările care au înregistrat o performanţă ridicată, alături de Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Polonia şi Portugalia. Vânzările online reprezintă în acest moment 19% din vânzările totale ale grupului.

    Brico Dépôt are în România 35 de magazine şi a încheiat anul 2020 cu o cifră de afaceri de circa 1,4 miliarde de lei, în creştere cu 64% faţă de anul precedent. Suprafaţa medie a unui magazin Brico Dépôt este de 7.500 de metri pătraţi.

    Britanicii au intrat pe piaţa locală în 2013, prin achiziţia magazinelor Bricostore, redenumite ulterior Brico Dépôt. În 2017, Kingfisher a cumpărat şi magazinele Praktiker de la omul de afaceri Omer Susli şi le-a trecut sub acelaşi brand. Grupul Kingfisher deţine brandurile de magazine de bricolaj Brico Dépôt (în Franţa şi România), B&Q (în Anglia), Screwfix (tot în Anglia) şi Castorama (în Franţa şi Polonia).

    Certificatul verde, o normă impusă de aproximativ două săptămâni, care restricţionează accesul persoanelor nevaccinate în malluri, magazine de modă sau cosmetice, are efecte şi pe piaţa distribuţiei de materiale de construcţii, unde retailerii de bricolaj spun că resimt scăderi importante ale traficului de cumpărători şi, implicit, ale vânzărilor. Dedeman şi Leroy Merlin sunt alţi doi retaileri de profil care spuneau recent că vânzările lor din magazinele fizice sunt afectate de scăderea numărului de clienţi.

    Accesul în magazinele de bricolaj este condiţionat de prezentarea certificatului verde, o măsură asupra căreia nu există dubii, spre deosebire de accesul în magazinele alimentare, fie ele hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate sau discount, care a devenit în ultima perioadă un subiect de discuţie în contextul în care noile reguli impuse de autorităţi se aplică diferit în funcţie de amplasarea acestor unităţi de retail şi de modalitatea de acces în interiorul acestora. În supermarketurile şi hipermarketurile din malluri şi centre comerciale, accesul se face doar pe baza unui certificat verde ce atestă vaccinarea sau trecerea prin boală. În rest, intrarea este liberă.

  • Comerţul tradiţional e pe cale de dispariţie în mediul urban: Mai sunt doar 18.000 de magazine, cu 31% mai puţine decât în 2017. În Bucureşti le găseşti cel mai greu, dar au cele mai mari vânzări

    ♦ Expansiunea comerţului modern şi-a pus amprenta asupra universului tradiţional în ultimii ani, mai ales în mediul urban, unde reţelele internaţionale s-au extins cel mai alert ♦ În medie, la nivel naţional densitatea comerţului tradiţional a ajuns la doar două magazine la 1.000 de locuitori din zona urbană a României.

    În mediul urban din România mai există astăzi doar 18.000 de chioşcuri, magazine alimentare mici şi mari, brutării sau patiserii, mai exact acele unităţi care alcătuiesc comerţul tradiţional. Numărul lor a scăzut cu peste 30% în perioada 2017-2021, arată o analiză a companiei de cercetare de piaţă Market Vector.

    „Expansiunea comerţului modern şi pandemia de COVID-19 au redus universul tradiţional (comerţ şi HoReCa) cu 21% din 2017. Cel mai puternic, impactul a fost resimţit de comerţul tradiţional, unde numărul de magazine a scăzut cu 31%“, spune Simona Stoica, client service director CEE pentru Market Vector.

    Compania de cercetare de piaţă a analizat atât universul de magazine tradiţionale, cât şi cel HoReCa din mediul urban, primul fiind mai puternic afectat de dezvoltarea rapidă a reţelelor interna­ţionale, iar cel de-al doilea de pandemia de COVID-19 care a limitat libertatea de mişcare şi a închis cel puţin temporar restaurantele şi cafenelele. Iar în rest, în ultimul an şi jumătate localurile HoReCa au funcţionat cu restricţii.

    În ceea ce priveşte magazine alimentare antreprenoriale din mediul urban, acestea se luptă cu marile reţele care se extind în principal tot în oraşele mici şi mari ale României. Momentan, cu adevărat, dintre jucătorii din comerţul modern, doar Profi a mers în rural. În rest, acesta a rămas terenul de luptă al comerţului tradiţional.

    În acest context, în mediul urban densitatea a scăzut în ceea ce priveşte magazinele alimentare mici şi mari, brutăriile sau patiseriile, la doar două unităţi per mia de locuitori.

    Cea mai mică densitate este în oraşele principale şi cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, în frunte cu Bucu­reştiul, urmat de Timişoara, Cluj-Napoca sau Iaşi, unde sunt şi cele mai multe magazine moderne. Totuşi, în termeni de univers şi vânzări, Capitala e lider. Explicaţia e însă simplă, acesta este cel mai mare oraş al ţării, atât ca număr de locuitori, cât şi ca suprafaţă, aşa că e normal ca numărul de magazine tradiţionale – deşi în scădere accelerată – să fie mai mare decât în alte părţi. Mai mult, în ceea ce priveşte vânzările, ele sunt mai mari în Bucureşti pentru că şi salariul mediu net este cu 30-40% peste media naţională, iar rata şomajului e minimă.

    „La nivel naţional, vânzarea medie per magazin în comerţul tradiţional din urban a scăzut cu 10% faţă de acum patru ani“, spune Simona Stoica, fără a oferi alte detalii. Declinul vine tot ca urmare a concurenţei acerbe.

    În ceea ce priveşte structura universu­lului de comerţ tradiţional în mediul urban, cele mai multe sunt magazinele mici, sub 50 mp (8.353 de unităţi), adică aproape jumătate din total. Pe poziţiile următoare sunt magazinele de peste 50 mp (aproape 4.000) şi patiseriile (2.100). Sunt incluse în analiza Market Vector şi brutăriile, chioşcurile, magazinele de băuturi, magazinele cu profil general               şi alte unităţi.

    Românii cheltuie anual circa 20 mld. euro în comerţul alimentar – modern şi tradiţional -, iar cea mai mare parte a sumei (65-70%) merge către magazinele moderne, operate de reţelele internaţionale. Ponderea comerţului tradiţional se află de multă vreme pe un trend descendent, dar rămâne una dintre cele mai mari din Europa. Analiştii spun că în România comerţul tradiţional nu va dispărea, ci va rămâne undeva la o cotă de piaţă de 20%. Motivul? În mediul rural din România trăiesc peste 50% din locuitorii ţării, cea mai mare pondere din Europa, iar aici comerţul modern e aproape invizibil.

    În urban însă, reţelele internaţionale sunt deja prezente în cele mai bune spaţii şi vor continua dezvoltarea accelerată, mai ales cu magazine mici, care intră în concurenţă directă cu cele tradiţionale. În urban, comerţul modern are 80% cotă de piaţă sau chiar mai mult în unele localităţi, cum e cazul Bucureştiului.

    Ce şansă au aici micii comercianţi să reziste? Analiştii spun că ei trebuie să se specializeze şi să găsească un element de diferenţiere după modelul din Occident unde sunt foarte multe magazine de carne, brutării sau unităţi specializate în legume-fructe, mai degrabă decât spaţii mixte, cu „de toate“. Este greu pentru un astfel de jucător să se bată cu un supermarket în preţuri sau ofertă.

    În România, comerţul modern a început să se dezvolte acum 25 de ani. La momentul acela erau în toată ţara undeva la 150.000-160.000 de magazine tradiţionale. Astăzi numărul a scăzut la mai puţin de jumătate, estimările fiind undeva la 60.000-70.000. Dintre acestea, cele mai multe sunt în rural, şi doar un sfert circa în urban, conform calculelor ZF pe baza datelor Market Vector. Spre comparaţie, în România sunt aproximativ 3.600 de magazine moderne – hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau proximitate modernă -, din care probabil 80% în urban şi un sfert doar în Bucureşti.