BusinessMagazin

Tag: lideri

  • Opinie Gabriel Pantelimon: Leadershipul faţă cu millennialii

    Gabriel Pantelimon este country general manager, Xerox România

    Dar acolo unde sunt diferenţe, e loc de învăţare, după părerea mea. Şi cred că procesul de învăţare trebuie să se manifeste în ambele direcţii – şi dinspre millennials către decreţeii autohtoni, care sunt acum în poziţii de conducere, dar şi dinspre decreţei către millennials. Începutul carierelor noastre a fost marcat de o schimbare bruscă de regim politic şi de deschidere internaţională. Am crescut cu vorbe care ne hrăneau ambiţia şi dorinţa de performanţă cu orice preţ – le ştiţi şi voi, ”sky is the limit“ (cerul e limita), ”greed is good“ (lăcomia e bună), ”work hard, play hard“ (munceşte din greu, petrece ca un nebun) şi aşa mai departe. Nu-i vorbă, că am valorificat această schimbare, am demonstrat, am făcut performanţă şi asta ne-a ajutat, într-adevăr, să creştem profesional foarte mult şi foarte repede. Dar orice efort intens de durată costă şi acum, cu experienţa acelor ani în urmă, ne gândim că poate am fi obţinut la fel de mult cu mai puţină încrâncenare, deşi nu cu mai puţină perseverenţă.

    Dacă ne ascultaţi discursurile, veţi vedea că vorbim mult despre work/life balance (echilibrul dintre carieră şi viaţa personală), că ne plângem şi deplângem burnoutul şi, ca lideri, căutăm soluţii să-l atenuăm cât mai mult posibil. Suntem tot mai preocupaţi – unii de ceva vreme, alţii mai recent – de construirea unor culturi organizaţionale autentice, în care performanţa să fie susţinută de colegialitate, de un efort bine dozat, de o distribuire justă a responsabilităţilor şi în care beneficiile financiare să fie dublate de o atmosferă de lucru care să promoveze dezvoltarea personală a fiecăruia dintre angajaţi.

    Nu e o treabă uşoară… Performanţele companiilor trebuie să rămână la cote înalte, în condiţiile în care pe fiecare domeniu de activitate nu trece o lună fără să aflăm de o nouă descoperire sau un nou jucător care ar putea zgudui iremediabil piaţa. Iar responsabilităţile angajaţilor de cursă lungă includ, deja de la sine înţeles, creativitatea, capacitatea de a genera idei noi în condiţiile în care numai ideile noi pot menţine organizaţia în care lucrează, şi pe ei personal, în formă bună.

    Mărturisim, suntem invidioşi pe deschiderea cosmopolită a colegilor noştri mai tineri, pe uşurinţa cu care îşi însuşesc şi folosesc noile tehnologii, şi tocmai de asta suntem uimiţi câteodată când observăm că nu toţi valorifică aşa cum ar putea resursele de cunoaştere imense şi globale care le stau la dispoziţie. Pe de altă parte, ei ne văd înregimentaţi şi şablonarzi câteodată şi ne readuc cu picioarele pe pământ, chiar şi atunci când ne-ar fi mai confortabil să stăm în birourile noastre din zgârie-norii din Pipera. Şi pentru asta le mulţumim.

    Noua generaţie de angajaţi ne reaminteşte că există viaţă şi după încheierea orelor de program, că tehnologia şi jargonul profesional sunt utile în măsura în care le stăpâneşti tu pe ele, nu ele pe tine, ne trag de mânecă să ne transformăm, cu adevărat, din manageri de procese şi proiecte în lideri care să inspire şi să stimuleze creativitatea echipelor.

    Au însă, şi ei, nevoie de timp şi de consecvenţă ca să construiască şi să-şi construiască evoluţiile profesionale. Jack Welch vorbea despre un atu esenţial al profesionistului, care îi permite să migreze după cum îşi doreşte şi să-şi împlinească toate dorinţele profesionale şi personale – employability. Pe româneşte, valoarea lui de piaţă.

    Welch scria despre acest concept acum aproape 20 de ani, dar el rămâne în continuare valabil pentru organizaţii şi este, poate, singurul lucru foarte important de care un profesionist aflat la început de drum trebuie să ţină cont. Orice este posibil, cu condiţia să te asiguri că valoarea pe care o aduci unei organizaţii compensează beneficiile pe care ţi le doreşti ca individ sau ca profesionist. Iar valoarea se construieşte în timp, asumându-ţi încercări temerare şi căutând din proprie iniţiativă să-ţi însuşeşti din experienţa celor din jurul tău.

    Lipsa de complexe, de inhibiţii şi de falsă modestie a profesioniştilor care încep acum o carieră, libertatea cu care se manifestă şi se exprimă, autenticitatea pe care o reclamă ne ajută pe toţi să mergem înainte, cu condiţia ca aceleaşi măsuri intransigente să fie folosite şi în evaluarea liderilor, dar şi în autoevaluare.

  • Din cauză că nu mai au pe cine să angajeze, companiile au renunţat la testele din timpul interviurilor

    Una dintre excepţii o reprezintă companiile multinaţionale ȋn care există o politică de recrutare la nivel global, care presupune aplicarea unor serii de teste, iar această procedură se aplică şi la nivel naţional.

    Ȋn ceea ce priveşte tipul de teste incluse ȋn procesul de selecţie, deşi unele firme le aleg pe cele de personalitate sau de logică, cele mai des ȋntȃlnite sunt cele de verificare a cunoştinţelor tehnice necesare desfăşurării activităţii, ȋn special atunci cȃnd vorbim despre poziţii de specialişti.

    „Principalul avantaj al acestor testări este faptul că se pot verifica anumite cunoştinţe tehnice, aptitudini şi abilităţi, ȋncă de la ȋnceputul procesului de recrutare. Se elimină, astfel, riscul angajării unui candidat care ȋn perioada de probă nu ar dovedi că are toate competenţele menţionate ȋn CV, ceea ce ar face procesul de recrutare ineficient”, declară Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    De partea cealaltă, testele psihologice sunt probabil cel mai puţin folosite, dacă e să comparăm cu anii trecuţi. Principalul motiv pentru care s-a renunţat la ele este ritmul din ce ȋn ce mai rapid ȋn care se desfăşoară angajările. Ȋn acelaşi timp, şi candidaţii sunt din ce ȋn ce mai reţinuţi ȋn a completa astfel de teste, mai ales atunci cȃnd vorbim despre executive search sau head hunting şi, avȃnd ȋn vedere că recrutarea pentru poziţii de seniori şi specialişti se bazează, de multe ori, pe abordarea directă a candidaţilor ȋn diferite reţele de socializare, cum ar fi LinkedIn.

  • Din cauză că nu mai au pe cine să angajeze, companiile au renunţat la testele din timpul interviurilor

    Una dintre excepţii o reprezintă companiile multinaţionale ȋn care există o politică de recrutare la nivel global, care presupune aplicarea unor serii de teste, iar această procedură se aplică şi la nivel naţional.

    Ȋn ceea ce priveşte tipul de teste incluse ȋn procesul de selecţie, deşi unele firme le aleg pe cele de personalitate sau de logică, cele mai des ȋntȃlnite sunt cele de verificare a cunoştinţelor tehnice necesare desfăşurării activităţii, ȋn special atunci cȃnd vorbim despre poziţii de specialişti.

    „Principalul avantaj al acestor testări este faptul că se pot verifica anumite cunoştinţe tehnice, aptitudini şi abilităţi, ȋncă de la ȋnceputul procesului de recrutare. Se elimină, astfel, riscul angajării unui candidat care ȋn perioada de probă nu ar dovedi că are toate competenţele menţionate ȋn CV, ceea ce ar face procesul de recrutare ineficient”, declară Raluca Peneş, HR Coordinator Smartree.

    De partea cealaltă, testele psihologice sunt probabil cel mai puţin folosite, dacă e să comparăm cu anii trecuţi. Principalul motiv pentru care s-a renunţat la ele este ritmul din ce ȋn ce mai rapid ȋn care se desfăşoară angajările. Ȋn acelaşi timp, şi candidaţii sunt din ce ȋn ce mai reţinuţi ȋn a completa astfel de teste, mai ales atunci cȃnd vorbim despre executive search sau head hunting şi, avȃnd ȋn vedere că recrutarea pentru poziţii de seniori şi specialişti se bazează, de multe ori, pe abordarea directă a candidaţilor ȋn diferite reţele de socializare, cum ar fi LinkedIn.

  • Cât câştigă liderii politici din România. Milionul lui Dragnea, apartamentele mamei lui Tăriceanu şi indemnizaţia de preşedinte a lui Băsescu

    Preşedintele PSD Liviu Dragnea a realizat în 2016 venituri de 850.000 de lei doar din închirieri şi vânzări de imobile, însă declaraţia sa de avere nu pomeneşte nimic despre afacerile în care este implicat fiul său în Teleorman. Senatorul PMP Traian Băsescu nu are modificări semnificative în declaraţia de avere publicată recent, remarcându-se doar indemnizaţia sa de fost preşedinte al României, care s-a ridicat la peste 11.000 de lei pe lună, în 2016. Liderul UDMR Kelemen Hunor are o mică avuţie imobiliară, cu 6 terenuri şi 4 case, în timp ce liderul liberalilor din Camera Deputaţilor, fosta preşedintă a PNL Raluca Turcan, şi-a vândut un apartament în Bucureşti pe 70.000 de euro. Cea mai „subţire” declaraţie de avere este cea a fostului lider USR Nicuşor Dan, a cărui cea mai importantă posesie este un teren în zona Cioplea din Predeal.

    Preşedintele PSD Liviu Dragnea a câştigat în 2016, conform declaraţiei de avere depuse în luna iunie la Parlament, 850.000 de lei (aproximativ 185.000 de euro) făcuţi dintr-un contract de închiriere pe 2016 (încheiat în 2015), plus o promisiune de vânzare-cumpărare pe un teren şi un imobil din Turnu Măgurele, semnată în octombrie 2016.

    În urma divorţului de Bombonica, Liviu Dragnea a rămas în urma partajului cu 3.000 de metri pătraţi de teren intravilan în Turnu Măgurele, un apartament şi spaţii de producţie tot în Măgurele.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info

  • Angajatorii, revoltaţi de prevederile economice şi fiscale din noul program de guvernare al PSD-ALDE

    „Prin introducerea acestor măsuri se creează o senzaţie de criză şi panică. Aceste lucruri reflectă o disperare a Guvernului vizând deficitul bugetar, cumva firească în condiţiile în care grilele de salarizare prevăd creşteri. Practic, senzaţia de ţară campioană a Uniunii Europene se transformă în senzaţia de ţară aflată în criză”, a declarat Florin Pogonaru, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri, într-o conferinţă de presă comună a Coaliţiei pentru Dezvoltarea României şi a liderilor Camerelor de Comerţ bilaterale şi ai asociaţiilor de investitori străini.

    În ceea ce priveşte creşterea continuă a salarilui minim pe economie, liderii de business cred că această măsură va duce la „pustiirea zonelor sărace”. „Dacă întrebaţi în Bucureşti şi în marile oraşe, sigur că majorarea salariului minim nu creează probleme. Dar dacă mergeţi în oraşele mici şi mai ales în zonele sărace, unde firmele cu chiu cu vai plătesc salarii mici, acolo se creează o adevărată pustiire”, a spus Florin Pogonaru.

    La rândul lor, experţii invitaţi de către asociaţiile de business au arătat că România va fi în imposibilitatea de a aplica unele convenţii internaţionale, cum ar fi cea de eviotare a dublei impuneri, dacă Guvernul va înlocui impozitul pe profit cu cel pe cifra de afaceri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Transformarea businessului în ultimul deceniu. Cine sunt noii lideri din economia românească

    Cameron România, liderul pieţei de echipamente petroliere în 2016, Strabag – cel mai mare constructor local, AbbVie – cea mai mare firmă din piaţa farma, Aramis Invest – cel mai mare producător de mobilă, Deichmann – liderul lanţurilor de retail pe piaţa de încălţăminte sau WoodCo – cel mai mare jucător din brokeraj sunt companii lider de piaţă după cifra de afaceri din 2016, companii care în urmă cu un deceniu nu se regăseau între cei mai mari jucători din economie.

    ZF a comparat două ediţii ale Anuarului Cei mai mari jucători din economie, din 2008 şi 2017 (care includ rezultatele financiare ale companiilor din urmă cu un an, respectiv 2007 şi 2016) pentru a vedea ce s-a întâmplat cu liderii de business din urmă cu un deceniu.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • USR: O nominalizare ca Tudose împinge România cu douăzeci de ani în spate

    Ei şi-a exprimat speranţa că preşedintele va nominaliza un premier capabil să asigure o majoritate parlamentară şi s-au declarat împotriva instalării unui alt guvern PSD-ALDE.

    Reprezentanţii USR au mai spus că au avut “discuţii informale” cu lideri ai PNL şi UDMR, dar că “nu există nicio concluzie”.

    ‘Decizia e la preşedinte”, au conchis membrii delegaţiei USR.

  • UE îşi construieşte ARMATĂ. Liderii Uniunii aprobă măsuri pentru crearea unor structuri permanente de apărare şi securitate la nivel comunitar

    În prima sesiune a summitului UE, liderii europeni au aprobat intensificarea cooperării în combaterea terorismului şi crearea unui Fond european pentru apărare, au anunţat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, şi Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citaţi de ziarul La Republica, scrie Mediafax.

    Consiliul European a luat act de proiectul cooperării structurate ambiţioase în materie de apărare şi a fost aprobată crearea unui Fond european pentru apărare, a confirmat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Este un pas istoric. De ani întregi nu mai fuseseră făcute progrese în domeniul apărării Europei”, a subliniat Macron, avertizând că apărarea europeană nu va substitui eforturile naţionale.

  • UE îşi construieşte ARMATĂ. Liderii Uniunii aprobă măsuri pentru crearea unor structuri permanente de apărare şi securitate la nivel comunitar

    În prima sesiune a summitului UE, liderii europeni au aprobat intensificarea cooperării în combaterea terorismului şi crearea unui Fond european pentru apărare, au anunţat Donald Tusk, preşedintele Consiliului European, şi Jean-Claude Juncker, preşedintele Comisiei Europene, citaţi de ziarul La Republica, scrie Mediafax.

    Consiliul European a luat act de proiectul cooperării structurate ambiţioase în materie de apărare şi a fost aprobată crearea unui Fond european pentru apărare, a confirmat preşedintele Franţei, Emmanuel Macron, citat de cotidianul Le Figaro.

    “Este un pas istoric. De ani întregi nu mai fuseseră făcute progrese în domeniul apărării Europei”, a subliniat Macron, avertizând că apărarea europeană nu va substitui eforturile naţionale.

  • Wetterbest a avut o creştere de 65% în primul semestru din 2017

    Pentru 2017, reprezentanţii companiei au în plan investiţii totale în valoare de 1 milion de euro, alocate în special achiziţionării de utilaje de ultimă generaţie, extinderii liniilor de producţie şi dezvoltării infrastructurii. Obiectivul este susţinerea unui ritm constant de creştere anuală, de două cifre, peste media pieţei.

    „Toate aceste realizări reprezintă confirmarea faptului că am luat cea mai bună decizie prin numirea fiului meu Valeriu în funcţia de Director General. Împreună formăm o echipă foarte bună. El a dovedit că este un excelent manager, interesat şi capabil să preia cât mai multe atribuţii. Îl felicit pe el şi pe întreaga echipă de conducere pentru modul în care cresc zi de zi valoarea brandului Wetterbest. În ceea ce mă priveşte, am acum posibilitatea să mă ocup şi mai mult de dezvoltarea strategică a firmei şi să îmi pun în aplicare viziunea conturată în cei peste 20 de ani de experienţă în acest domeniu. Avem planuri foarte mari!”, a declarat ing. Dragoş Irimescu, fondatorul Wetterbest.

    În vârstă de 27 de ani, Valeriu Irimescu lucrează în cadrul companiei din 2011, ocupând de-a lungul timpului mai multe poziţii. În perioada 2014 – 2016, a ocupat funcţia de Director Vânzări, fiind responsabil direct de operaţiunile de vânzări. A absolvit cursurile Universităţii Bucureşti, Facultatea de Administraţie şi Afaceri, Specializarea Administrarea Afacerilor şi Masteratul de Management al Riscului în Afaceri Internaţionale din cadrul ASE. De asemenea, în 2016 a finalizat cursurile Entrepreneurial MBA în cadrul Assebus Bucureşti.

    O altă realizare importantă este începerea activităţii de export. Au fost demarate vânzările externe în şapte ţări din Europa: Bulgaria, Serbia, Ungaria, Slovacia, Cehia, Belgia şi Franţa. Compania estimează că în 2017 va exporta circa 100.000 mp, în valoare de 1 milion de euro. Wetterbest estimează că în 2019 exporturile vor reprezenta 10% din totalul cifrei de afaceri. Pe viitor, ţinteşte extinderea vânzărilor şi pe alte pieţe importante, cum ar fi Polonia, Ucraina, Austria şi Germania.

    „După mulţi ani de creştere susţinută şi sănătoasă pe plan local, Wetterbest se orientează spre export. Rezultatele financiare din ultimii ani, dar mai ales aprecierea consumatorilor ne dau încredere pentru viitor. După această etapă de maturizare, urmează una nouă, în care vrem să îndrăznim mai mult. Sunt recunoscător şi nerăbdător pentru ceea ce urmează pentru Wetterbest, un brand puternic ce se impune pe piaţă prin calitatea superioară, dar şi prin unicitate”, a declarat Valeriu Irimescu, Director General al Grupului Wetterbest.

    Un atu în îndeplinirea planurilor propuse îl va reprezenta totodată tranzacţia Depaco-Teraplast. Cele două companii au în vedere exploatarea sinergiilor de aprovizionare şi cele comerciale.

    Nu în ultimul rând, lansarea de produse noi reprezintă o tactică importantă din strategia de dezvoltare. Recent, compania a lansat cel de-al cincilea profil de ţiglă metalică din portofoliu – Wetterbest Coloseeum . Noul produs din categoria premium se remarcă prin geometria aparte a panourilor de ţiglă metalică, zveltă şi amplă, inspirată din arhitectura Colosseumului de la Roma, cu avantaje deopotrivă estetice şi funcţionale pentru acoperiş. Alte cel puţin două produse urmează să fie lansate până la finalul anului.

    Wetterbest deţine una dintre cele mai mari capacităţi de producţie de ţiglă metalică şi accesorii din România, prin cele două fabrici de la Băicoi (jud. Prahova) şi Podari (jud. Dolj), şi reuneşte o echipă de circa 250 de angajaţi. În 2016, Grupul Wetterbest a obţinut o cifră de afaceri de 148 de milioane lei şi un profit consolidat de 12 milioane de lei, deţinând o cotă de piaţă de aproximativ 15%.