BusinessMagazin

Tag: investitori

  • Care este noul proiect grandios pentu care Elon Musk vrea să strângă 6 miliarde de dolari de la investitorii arabi şi chinezi

    xAI a lui Elon Musk este în discuţii pentru a strânge până la 6 miliarde de dolari, în timp ce şeful Tesla şi X caută investitori globali, inclusiv în Hong Kong, pentru a-şi finanţa alternativa la OpenAI, susţinută de Microsoft, scrie FT. 

    Start-up-ul de inteligenţă artificială al miliardarului a curtat în ultimele săptămâni persoane şi investitori bogaţi din întreaga lume.

    Potrivit celor patru persoane, aceste discuţii au inclus birouri de familie din Hong Kong, teritoriu care este din ce în ce mai mult controlat de Beijing.

    Trei persoane care au cunoştinţă de aceste discuţii au declarat că Musk spera să obţină până la 6 miliarde de dolari în capital nou pentru xAI, la o evaluare propusă de 20 de miliarde de dolari. Cu toate acestea, persoanele au avertizat că negocierile sunt în curs de desfăşurare şi că şeful Tesla încă testează apetitul investitorilor pentru sume atât de mari.

    O persoană a declarat că a vizat şi fonduri suverane de investiţii din Orientul Mijlociu, în timp ce alţii au spus că au fost abordaţi investitori din Japonia şi Coreea de Sud.

    Strângerea de bani în Hong Kong pentru o firmă americană de inteligenţă artificială ar putea deveni un proces tensionat din punct de vedere politic, pe măsură ce tensiunile geopolitice cresc.

    Washingtonul a încercat să impună controale la export menite să împiedice dezvoltarea de tehnologii avansate de către China. Anul trecut, administraţia Biden a interzis unele investiţii americane în inteligenţa artificială chineză, inclusiv în Hong Kong.

  • A doua cea mai mare economie a lumii e cu un picior în groapă. Investitorii şi-au luat trilioanele înapoi şi au lasat în urmă o naţiune pe care guvernul nu ştie dacă o mai poate salva

    Prăbuşirea pieţei bursiere din China, care s-a soldat cu o gaură de 6 trilioane de dolari şi care se întinde pe o perioadă de trei ani, dezvăluie un adevăr dureros pentru guvernul preşedintelui Xi Jinping: Oamenii sunt deznădăjduiţi în ceea ce priveşte perspectivele celei de-a doua mari economii a lumii, iar pesimismul lor devine din ce în ce mai greu de ignorat, scrie Bloomberg.

    Investitorii s-au debarasat în masă de acţiunile chinezeşti, ceea ce a dus la o scădere brutală cu 40% a indicelui bursier CSI 300. Un pachet guvernamental de salvare este în curs de examinare, iar suma pusă de guvern pe masă se ridică la 280 miliarde de dolari.

    Cu toate acestea, atât investitorii internaţionali cât şi cei retail rămân sceptici privind succesul măsurilor şi posibilitatea unei reveniri solide a economiei.

    În comparaţie cu criza imobiliară şi cu provocările demografice ale ţării, o prăbuşire a pieţei bursiere ar putea părea o problemă relativ superficială. Acţiunile reprezintă o fracţiune din averea gospodăriilor, la fel ca şi proprietăţile imobiliare, şi nu există semne de risc sistemic care ar putea pune în pericol stabilitatea financiară.

    Dar, într-o ţară în care controlul guvernului asupra comentariilor financiare şi a datelor economice este din ce în ce mai strict, pieţele reprezintă un memento public al problemelor care afectează economia reală, de la prăbuşirea preţurilor locuinţelor la creşterea tensiunilor comerciale. Selloff-ul masiv riscă să reducă cheltuielile de consum şi investiţiile întreprinderilor, agravând şi mai mult problemele economiei.

    A trecut aproape un deceniu de la ultima dată când autorităţile chineze s-au arătat atât de îngrijorate de piaţa bursieră a ţării. Dar contextul economic din 2015 a fost foarte diferit.

    La acea vreme, guvernul era pregătit să injecteze stimulente masive şi în principalul motor al economiei, sectorul imobiliar. Acesta a pus la dispoziţie peste 3.000 de miliarde de yuani din banii băncii centrale pentru demolarea vechilor clădiri de apartamente şi pentru construirea şi vânzarea unora noi. Autorităţile au redus drastic ratele dobânzilor, stimulând cheltuielile de consum şi investiţiile întreprinderilor. Politica celor doi copii a fost introdusă în luna octombrie a aceluiaşi an, revigorând interesul investitorilor pentru ţară. Iar datele oficiale au plasat creşterea PIB-ului pentru anul în curs la 7%.

    În 2023, economia şi-a atins obiectivul de creştere anuală de aproximativ 5% – dar a înregistrat şi cea mai gravă criză deflaţionistă de la criza financiară asiatică încoace. Preţurile locuinţelor au scăzut cel mai mult în decembrie din ultimii aproape nouă ani. Exporturile au întâmpinat dificultăţi, populaţia este în scădere şi există o armată vastă de absolvenţi fără loc de muncă.

    Mai important, deşi autorităţile par dispuse să intervină pentru a sprijini piaţa, acestea au indicat în mod clar că se îndepărtează de utilizarea stimulentelor alimentate de datorie pentru a stimula creşterea sectorului imobiliar şi a economiei în general. Măsurile de politică au fost modeste, securitatea naţională devine o prioritate la fel de importantă ca şi creşterea economică, iar semnele că puterea este din ce în ce mai concentrată la vârful Partidului Comunist sugerează că oficialii guvernamentali ar putea avea dificultăţi în a răspunde rapid la crize.

    Schimbarea de politică a Chinei a dus la o “retragere a creditelor de pe piaţă”, deoarece o mare parte din împrumuturi sunt legate de sectorul imobiliar, a declarat Jason Hsu, director de investiţii la Rayliant Global Advisors Ltd. Acest lucru înseamnă că amploarea recesiunii actuale este mult mai mare decât în 2015, a adăugat el.

    „Ce se întâmplă acum are un impact puternic negativ asupra finanţelor în general, de la gospodării la afaceri. Asta înseamnă că încrederea se risipeşte, iar viitorul pare mai nesigur”, a mai declarat acesta.

     

  • România rămâne pe radarele investitorilor în pofida scumpirii banilor şi a inflaţiei. În valoare, piaţa de M&A a depăşit 7 mld. dolari în 2023, susţinută însă masiv de două megatranzacţii. Anul acesta stă tot sub zodia creşterii

    ♦ Preluarea Profi de către Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, pentru 1,4 mld. dolari şi vânzarea Enel România către grecii de la PPC pentru 1,3 mld. dolari sunt cele mai importante tranzacţii locale şi cele două megatranzacţii (cu valoare de peste 1 mld. dolari) de anul trecut ♦ Tot în 2023 au fost şi alte trei acorduri de 200-300 mil. dolari fiecare, tranzacţii de dimensiuni medii, vitale pentru sănătatea pieţei de M&A.

    În 2023, în România s-au parafat 241 de tranzacţii, cu o valoare totală estimată la aproape 7,1 mld. dolari, arată o analiză a companiei de audit şi consultanţă EY. E vorba despre valoarea totală a pieţei, adică sunt luate în calcul atât tranzacţiile cu valoare comunicată, cât şi necomunicată, dar estimată de EY.

    În volum, piaţa a scăzut uşor faţă de maximul atins în 2022 – când s-au semnat 257 de acorduri, cu 16 mai multe decât anul trecut -, dar în valoare, este cel mai bun an (plus 6%).

    Datele arată că România rămâne pe radarele investitorilor din piaţa de M&A în pofida scum­pirii banilor şi a inflaţiei încă ridicate, factori ce au dus la o prudenţă în abordare, mai ales în rândul cumpărătorilor. Totuşi, în valoare piaţa a depăşit 7 mld. dolari şi pentru că a fost susţinută de două megatranzacţii.

    Preluarea Profi de către Ahold Delhaize, proprietarul Mega Image, pentru 1,4 mld. dolari şi vânzarea Enel România către grecii de la PPC pentru 1,3 mld. dolari sunt cele mai importante tranzacţii locale şi cele două megatranzacţii (cu valoare de peste 1 mld. dolari) de anul trecut. Pentru o piaţă precum România, o piaţă relativ mică în economia mondială, deal-uri de asemenea amploare au forţa să influenţeze evoluţii. Spre exemplu, cele două achiziţii au cântărit greu (38%) în total piaţă în valoare. Totuşi, tot în 2023 au fost şi alte trei acorduri de 200-300 mil. dolari fiecare, tranzacţii de dimensiuni medii, vitale pentru sănătatea pieţei de M&A. Acestea sunt cele care arată de fapt că există interes constant, nu doar conjunctural.

    Aceste deal-uri sunt achiziţia Alpha Bank România de către Unicredit (Italia)  – pentru suma de 319 mi­lioane de dolari, vânzarea de către Mitiska REIM a 25 de parcuri comerciale către M Core Property HQ – pentru 236 de milioane de dolari (una dintre cele mai mari tranzacţii înregistrate vreodată în sectorul local al imobiliarelor comerciale) şi preluarea de către Grupo Bimbo, companie de produse alimentare din Mexic, a Vel Pitar – pentru 210 mil. dolari.

    „Într-un mediu de piaţă dificil la nivel regional, activitatea M&A din România şi-a continuat dinamica pozitivă şi a depăşit performanţa pieţelor dezvoltate şi în 2023. Încrederea investitorilor în piaţa românească este evidenţiată şi de anunţul a două megatranzacţii – Profi Rom Food şi Enel România, care au contribuit semnificativ la valoarea totală a tranzacţiilor din 2023. Având în vedere că atât vânzătorii, cât şi cumpărătorii au acum o înţelegere mai clară asupra viitorului, în special în ceea ce priveşte evoluţia inflaţiei şi normalizarea politicii monetare, anticipăm că anul 2024 va aduce din nou o dinamică pozitivă pentru piaţa românească de M&A. Aceasta va fi susţinută de o revenire a cererii din partea investitorilor care au aşteptat să vadă evoluţia pieţei şi de nivelurile record de capital de investit de care dispun fondurile de private equity“, a declarat Iulia Bratu, head of lead advisory, EY România.

    Evoluţia din piaţa M&A din România este contrastantă faţă de cea de la nivel mondial, unde traiectoria este în continuare descendentă (minus 13%), pentru al doilea an consecutiv. În ceea ce priveşte valoarea pieţei, aceasta a atins în 2023 un minim al ultimilor 10 ani, arată analiza EY. Tensiunile geopolitice şi creşterea costurilor de finanţare s-au numărat printre factorii care au influenţat mersul lucrurilor la nivel mondial.

    România este o piaţă mică de M&A, care de regulă merge în acelaşi ritm cu cea europeană sau mondială. În ultimii ani însă, evoluţia pozitivă poate fi pusă atât pe seama creşterii economice locale, cât şi pe seama conjuncturii favorabile – apariţia unor ţinte mari.

    Sectoarele cele mai active în ceea ce priveşte volumul tranzacţiilor au fost imobiliare, ospitalitate şi construcţii (17% din numărul de tranzacţii) şi produsele de consum şi retail (15,4%), urmate de tehnologie (12,4%) şi energie & utilităţi (12%).

    Cei mai activi investitori după ţara de origine – dincolo de cei locali (care au reprezentat aproape jumătate din total) – sunt cei din SUA (9,5% din tranzacţiile inbound), Olanda (8,6%) şi Franţa, Elveţia şi Polonia (7,6% fiecare), potrivit EY.

    Investitorii strategici şi-au menţinut rolul predominant în piaţa locală de fuziuni şi achiziţii, reprezentând 88% din volumul tranzacţiilor în 2023.

     

  • În timp ce la Bucureşti guvernul Ciolacu este fugărit de fermieri şi transportatori, la Viena directorul Trezoreriei statului era fugărit de investitorii şi bancherii străini pentru a vinde euroobligaţiuni ale României, cât mai repede şi cât mai multe, având în vedere că toată lumea vrea să împrumute România

    De mai bine de 20 de ani urmăresc, fie de la distanţă, fie de la faţa locului, conferinţa Euromoney de la Viena, cel mai important eveniment pentru investitorii din Europa Centrală şi de Est.

    Dacă cei mai puternici oameni ai lumii sunt prezenţi la începutul anului la conferinţa economică de la Davos, cei care sunt interesaţi de Europa Centrala si de Est trebuie să fie prezenţi la Viena. Anul acesta, dacă am înţeles bine, a fost cea mai mare prezenţă din toată istoria conferinţei.

    Erste, Unicredit şi Raiffeisen sunt cele mai importante bănci din regiune iar multe ţări şi companii depind de finaţarea acestora.

    Deşi în regiune este războiul din Ucraina, deşi americanii au oprit ajutorul militar, deşi ameninţările că ruşii vor câştiga războiul sunt prezente în fiecare zi, acest lucru nu prea a fost pe agenda discuţiilor, cel puţin publice,  toţi bancherii, toţi administratorii de portofolii, toţi manageri de fonduri private, toţi analiştii şi-au îndreptat atenţia către oportunităţile din zonă, către revenirea economiei.

    Nici perspectiva creşterii euroscepticismului în rândul alegătorilor, nici creşterea populismului în regiune nu a avut darul de a mişca încrederea investitorilor, cel puţin la începutul anului.  Deja sunt incluse în preţ aşteptatele mişcări politice care vor rezulta în urma alegerilor europarlamentare din vară, unde euroscepticii şi populiştii sunt aşteptaţi să câştige teren.

    Analiştii pun deja în rapoartele lor aceste mişcări politice, care, însă, vor fi temperate, cel puţin în cazul României în alegerile parlamentare şi prezidenţiale, acolo unde forţele politice democratice care susţin NATO şi UE sunt aşteptate să câştige si să menţină stabilitatea politică.

    De asemenea, este un dat faptul că guvernele vor arunca cu bani în acest an electoral 2024, că nu se va mai ţine cont de deficitele bugetare şi că, inevitabil, după alegeri, în 2025 şi 2026 vor urma corecţii fiscale.

    Chiar dacă figurează în fruntea listei ţărilor din regiune cu un deficit bugetar de 6% din PIB, cel mai mare, părerea analiştilor şi investitorilor despre România este extrem de pozitivă şi prin prisma rezultatelor economice care nu sunt proaste şi prin prisma comparaţiei cu alte ţări din regiune, România fiind considerată o ţară, care din punct de vedere politic, este stabilă şi nu crează probleme, mai ales în contextul războiului din Ucraina. România este comparată din punct de vedere politic cu Ungaria şi Polonia.

    Raportul analiştilor Unicredit despre regiune, aici intrând şi România, este pozitiv: inflaţia scade, urmează scăderea dobânzilor, creditarea îşi revine, creşte absorbţia fondurilor europene, cresc investiţiile străine, vor creşte investiţile companiilor locale, cresc salariile, care intră într-un teritoriu real pozitiv odată cu scăderea inflaţiei, optimismul consumatorilor îşi revine, creşte consumul, creşte economia.

    Cel puţin în cazul României, raportul Unicredit indică o creştere economică care se apropie de 3% pentru acest an.

    De partea cealaltă, chiar dacă deficitele bugetare vor creşte, pentru că este an electoral, acest lucru nu va crea probleme, mai ales că există surse de finanţare din plin pentru acoperirea acestor deficite.

    Rămâne o problemă, însă, revenirea cererii externe din zona euro din cauza Germaniei, acolo unde cea mai mare economie europeană continuă să sufere din cauza Chinei şi a implicaţiilor războiului din Ucraina, având în vedere că nemţii şi-au pierdut piaţa rusească şi resursele ieftine de materii prime.

    Conform raportului Unicredit, dintre toate ţările din Europa Centrală şi de Est, industria din România are cea mai mare corelaţie cu industria germană. De altfel anul trecut, industria din România a tras creşterea economică în jos, scăderea de 5% a industriei fiind acoperită parţial de lucrările publice de infrastructură.

    Războiul din Ucraina este inclus în preţ. Nimeni nu ştie când se va opri şi cum va arăta pacea, dar toată lumea încearcă să discute despre perioada de reconstrucţie. Vorba lui Dan Bucşa, economistul şef al Unicredit pentru Europa Centrală şi de Est, noi vorbim despre Ucraina ce va fi în 2027, mai ales în contextul aderării acestei ţări la Uniunea Europeană, dar nu vorbim cum să ajutăm Ucraina acum.

    Oricum sfârşitul războiului din Ucraina trebuie să pornească de la garanţiile de securitate pe care trebuie să le obţină Ucraina, iar acestea pot fi acordate numai de americani, pentru că orice alte garanţii nu sunt credibile, a spus într-un panel Julia Worz, directorul departamentului pentru zona centrală, de est şi sud-est din Europa din cadrul Băncii Naţionale a Austriei.

    Până se va termina războiul din Ucraina, constatarea este că investitorii din Europa Centrala si de Est au bani, mai ales investitorii de portofoliu, se uită în dreapta şi în stânga unde să îi plaseze, această zonă nu mai este considerată o zonă săracă, ci dimpotrivă – daca cei din vest şi-au epuizat resursele financiare, consumatorii din est încă au rezerve, iar România nu stă deloc rău.

    În timp ce la Bucureşti guvernul Ciolacu, miniştrii erau fugăriţi de fermieri şi transportatori, la Viena, Ştefan Nanu, directorul Trezoreriei statului şi principalul om de discuţie al Ministerului de Finanţe cu pieţele externe, era “fugărit” de către investitori şi băncile străine să le ia banii, adică Ministerul Finanţelor să se împrumute pentru finanţarea deficitului bugetar din acest an şi pentru reeşalonarea datoriilor care ajung la scadenţă, cât mai repede şi cât mai mult.

    Necesarul de finanţare pentru acest an, anunţat de Ministerul Finanţelor, este de 180 de miliarde de lei (în lei şi valută), faţă de 210 miliarde de lei cât a fost anul trecut. În euro, Ministerul Finanţelor are în plan să iasă cu obligaţiuni în euro, dolari sau chiar yeni, în valoare de 8-10 miliarde de euro.

    Din cauza/datorită creşterii exponenţiale a deficitului bugetar din 2020 încoace şi implicit, a cresterii necesarului de finantare, România a ajuns cel mai important jucător pe piaţa obligaţiunilor în euro din regiune, depăşind chiar Polonia la nivelul stocului de datorie publică în euro.

    Aşa că România este şi trebuie să fie în toate portofoliile de investiţii de titluri de stat ale fondurilor străine şi ca atare aceste au nevoie continuă de “marfă”.

    Bineînţeles că România este căutată pentru că plăteşte cele mai mari dobanzi la euro din regiune din cauza creşterii deficitului bugetar şi a deficitului de cont curent.

    Însă, cererea mare pentru titlurile de stat româneşti, atât cele în euro, cât şi cele în lei, din ultima perioadă, a dus la scăderea randamentelor (dobânda efectiva de tranzacţionare) prea mult într-un termen foarte scurt, ceea ce reduce marja ulterioară de scădere, după cum constata un investitor de portofoliu cu expunere pe eurobondurile României.

    Chiar şi în aceste condiţii de scădere de dobândă şi de randament, bancherii şi investitorii străini cer Ministerului de Finante de la noi să vândă cât mai repede obligaţiuni pentru a prinde dobânzi mai bune înainte ca ele să scadă când se va da semnalul scăderii globale a dobânzilor de către marile banci centrale ale lumii, FED din America şi Banca Centrală Europeană.

    Este bine că începem anul cu o perceptie pozitiva a analistilor şi investitorilor despre România, dar vorba lui Ştefan Nanu trebuie să facem şi noi ceva, să ţinem deficitul bugetar, cât de cât sub control şi să avem creştere economică, o condiţie pe care agentiile de rating şi analiştii o pun în fruntea listei.

     

  • Dragos Dragoteanu, Euroest Invest: Ce consultant imobiliar preferi: unul care spune ce stie sau unul care stie ce spune?

    Acesta nu este in joc de cuvinte! Inainte de orice raspuns, orice investitor are cateva dileme. Oare, chiar am nevoie de un consultant? Cu ce ma poate ajuta, la modul real? Fara dubii, cei care se pricep la toate, chiar nu au nevoie de asa ceva.

    Lucrez de peste 30 de ani in imobiliare si saptamanal invat ceva nou. Cateodata de la investitori, alteori de la consultanti care sunt mai buni decat mine pe anumite segmente de piata. Platesc cu placere orice broker imobiliar care imi aduce oportunitati, finalizate cu o tranzactie.

    Alegerea unui consultant este o decizie care poate face diferenta intre profit si pierdere, mai ales in situatii economice dificile. Iata cateva intrebari si posibile raspunsuri, care nu sunt valabile pentru oricine sau oricand:

    1. Cu ce garanteaza un consultant ca sfaturile lui te ajuta sa iei decizia corecta? Daca nu investeste alaturi de tine sau nu pierde bani daca te duce in eroare, raspunsul corect este…”cu nimic”! Cum poate sa piarda bani? Daca un agent te asigura ca imobilul tau valoreaza “x” si  promite ca il va vinde cu cat a zis intr-un timp “y”, cere-i inainte o garantie “z”, pe care o pierde daca nu se realizeaza vanzarea. Altfel, evalueaza o proprietate „din burta” neriscand nimic. Un consultant asumat, care stie ce spune, vine cu argumente concrete si … bani, pe care ii investeste pentru atingerea obiectivului tau (publicitate si marketing).

    2. Ce investitii individuale are broker-ul imobiliar, de ce valoare, unde si de ce? Concret, dovedibil, oricand. Daca nu spune sau nu are intreba-te daca este credibil sa-ti ofere consultanta. Nu conteaza masina cu care vine (poate fi leasing sau a altcuiva), ci banii care-i castiga lunar din investitiile imobiliare personale! Cum poate un consultant sa fie bun, daca vorbeste din carti sau din povestile auzite de la altii? Un broker serios si asumat iti prezinta oportunitati care merita toti banii, in care ar fi dispus sa investeasca si el. Nu cred ca ai nevoie de oferte supraevaluate, care se gasesc peste tot.

    3. Ce experienta continua are in domeniu si pe ce este specializat? Daca va spune ca lucreaza pe toate segmentele pietei, te rog, chiar insist sa-i urezi succes din partea mea! E ca si cum un medic face consultatii in toate specializarile, e si manager de spital/ clinica, face si import de materiale medicale etc. Nu exista consultant care sa acopere cu succes toate segmentele pietei imobiliare.

    4. Care au fost ultima si/ sau cea mai mare tranzactie realizata? Un broker bun nu are nimic de ascuns si modestia unora poate fi o urma de…mediocritate. E ca si cum un medic care opereaza saptamanal este rusinat sa vorbeasca despre realizarile lui! In spitalele private medicii expun cu mandrie filmulete cu operatiile lor. O tranzactie imobiliara este o operatiune importanta, care implica multi bani si are un impact major in viata oamenilor. Multi investitori neavizati au luat “consultanta” de la cunostinte, prieteni, diversi “specialisti” implicati in afaceri diverse, toti “oameni de bine”. Ca si trepadusii din domeniul imobiliar acestia formeaza grupul celor care spun si ei ce au auzit. Atentie, increderea individuala intre rude sau amici nu garanteaza si competenta lor in domeniul imobiliar.

    5. Cum isi justifica un consultant onorariul/ comisionul? Simplu: daca iti atingi interesul in cel mai simplu si eficient mod cu putinta! Daca isi face treaba corect, profesionist si nu ai batai de cap aiurea, iti recomand sa nu fii zgarcit. De altfel, cine iti cere un onorariu mic, ofera putin spre nimic. Daca oferi un onorariu nemotivant sau vrei sa-i tragi teapa unui broker care stie meserie, nu te astepta sa mai primesti alte oportunitati. Consultantii buni se cunosc intre ei si se respecta, chiar daca sunt concurenti. Ca fapt divers, in SUA, comisionul mediu este intre 4-6 %, iar valorile tranzactiilor sunt mult, mult mai mari. In Romania, un comision de 3 % este considerat prea mare. Mare in comparatie cu ce? In general, cat platesti, atat primesti.

    In concluzie, depinde de fiecare cu cine vrea sa lucreze: cu un consultant care spune ce stie sau cu unul care stie ce spune si se implica activ.

    Dragos Dragoteanu Certified International Property Specialist


     

     

  • China cumpără terenurile fertile ale Americii, dar nimeni nu ştie exact cât

    America îşi vede suprafeţe din ce în ce mai mari de teren fertil cumpărare de investitori chinezi şi din alte ţări. Însă nimeni nu ştie exact cât din câmpurile agricole americane se află în mâini străine deoarece informaţiile oficiale sunt deficitare, scrie Bloomberg. Din 2016 şi până în 2021, suprafaţa terenurilor agricole, păşunilor şi pădurilor deţinute de străini a crescut cu 40%, potrivit statisticii guvernamentale.

    Pe de altă parte, o analiză a unei comisii de verificare nepartizane a Congresului a descoperit erori în aceste date. Într-una dintre acestea, cea mai mare proprietate care are legătură cu cetăţeni chinezi a fost luată în calcul de două ori. O altă problemă este faptul că autorităţile se bazează pe declaraţiile străinilor privind activitatea lor.

  • Care sunt oraşele din Romania care în următorii ani vor expoda total şi vor avea parte de o dezvoltare accelerata. Vezi care sunt motivele

    Noile aeroporturi dar mai ales noile autostrăzi vor creşte competitivitatea economică a unor oraşe care până acum fie au fost ocolite de investitori, fie nu şi-au atins potenţialul maxim în ceea ce priveşte atractivitatea atât faţă de cei care vor să dezvolte unităţi de producţie, cât şi faţă de turişti.

    Sibiul va fi la mai puţin de trei ore de Bucureşti odată cu finalizarea autostrăzii Piteşti – Sibiu în 2027, iar în 2024 primul tronson al acestei autostrăzi, va duce infrastructura modernă până la Curtea de Argeş ♦ Mai mult, Tg.-Mureş dintr-un oraş rupt de restul ţării, devine un nod rutier odată cu finalizarea A3 până la Cluj şi demararea lucrărilor la A8 în 2024.

    Noile aeroporturi dar mai ales noile autostrăzi vor creşte competitivitatea economică a unor oraşe care până acum fie au fost ocolite de investitori, fie nu şi-au atins potenţialul maxim în ceea ce priveşte atractivitatea atât faţă de cei care vor să dezvolte unităţi de producţie, cât şi faţă de turişti.

    În premieră, în 2024, toate tronsoanele autostrăzii A1 Piteşti – Sibiu fi în con­strucţie sunt gata sau aproape gata, cum este cazul loturilor dinspre Sibiu şi cel până la Curtea de Argeş. Astfel, în premieră, în 2024 un nou oraş va fi conectat la infra­structura modernă, iar de la Bucureşti la Curtea de Argeş drumul va putea fi parcurs în cel mult o oră şi jumătate, faţă de două ore şi jumătate în prezent.

    Sibiul, din 2027, se va afla la circa 250 km de autostradă de Bucureşti, adică la circa două ore şi jumătate, adică se va putea ajunge mai repede la Sibiu decât la Braşov când DN1 este cel mai liber. Pe de altă parte, dacă pe Valea Prahovei sunt mai multe staţiuni, la Sibiu cel mai probabil Păltiniş va atrage cei mai mulţi turişti, devenind astfel mult mai accesibil decât este în prezent.

    Într-un interviu acordat ZF anterior, Astrid Fodor, primarul Sibiului spunea că infrastructura a permis dezvoltarea accele­rată a oraşului atât din perspectivă turistică, deoarece dinspre vest s-a putut ajunge mult mai uşor, dar şi industrială. De partea cea­laltă, abia acum sunt înregistrate progrese notabile pentru o autostradă spre Piteşti. Sibiul a beneficiat până acum de o atrac­ti­vitate crescută în special datorită aeropor­tului, care îl conectează direct la huburi din Germania şi Austria, dar şi datorită noilor loturi de autostradă. Odată cu aderarea la Spaţiul Schengen şi finalizarea ecoductului dintre Lugoj şi Deva, vor fi îndepărtate şi ultimele piedici, iar Piteşti-Sibiu va permite conexiunea rapidă spre Capitală.

    Un drum la Bucureşti durează şi şase ore pentru că sunt blocaje. Nu este normal să se ajungă atât de greu în Capitală. Pe cale rutieră ajungi greu, pe cale ferată ajungi greu, linii de zbor nu există acum spre Bucu­reşti. Marile firme din Sibiu care livrează la Piteşti componente, care livrează în Con­stan­ţa. Spre exemplu, numai de la Continen­tal pleacă două camioane pe zi. Acum Sibiul are autostradă spre Europa de Vest iar aeroportul a atras de asemenea mulţi investitori.

    Zoltán Soós, primarul municipiului Târgu-Mureş, de asemenea explica pentru ZF cum dezvoltarea infrastructurii rutiere atrage atenţia investitorilor şi pune noi oraşe pe radarul acestora.

    Autostrada spre Cluj a atras o serie de investitori şi transformă viaţa de zi cu zi a oraşului. Interesul companiilor din Româ­nia dar şi din afară a crescut.

    Tronsonul lipsă din autostrada spre Cluj este deja gata şi acum oraşul este conectat pe autostradă de Cluj, Alba Iulia, Deva, până la Arad şi Ungaria. Astfel Târgu-Mureş este „legat“ la reţeaua europeană de autostrăzi.

    Astfel a fost atras în Mureş şi proiectul Mureş City Logistics unde funcţionează un depozit al FrieslandCampina dar şi producţie – Elektrokontakt Romania (EKR), subsidiară a ELEKTROKONTAKT GMBH, furnizor de cablaje pentru industria auto.

    De asemenea, tot lângă Târgu-Mureş la Ungheni, a fost construită baza logistică pentru Hell – băuturi energizante şi răcoritoare, cu 18 mil. euro investiţie şi care va deservi piaţa locală.

    Mai mult, Târgu-Mureş a atras şi investiţii din partea CTP, cel mai mare proprietar şi dezvoltator de spaţii logistice şi industriale, care a cumpărat de la Mobexpert proiectul de lângă aeroport.

     

  • Oraşe de urmărit. Curtea de Argeş, Târgu-Mureş dar şi Sibiu sunt printre oraşele care vor cunoaşte o dezvoltare accelerată odată cu construcţia noilor tronsoane de autostradă

    ♦ Sibiul va fi la mai puţin de trei ore de Bucureşti odată cu finalizarea autostrăzii Piteşti – Sibiu în 2027, iar în 2024 primul tronson al acestei autostrăzi, va duce infrastructura modernă până la Curtea de Argeş ♦ Mai mult, Tg.-Mureş dintr-un oraş rupt de restul ţării, devine un nod rutier odată cu finalizarea A3 până la Cluj şi demararea lucrărilor la A8 în 2024.

    Noile aeroporturi dar mai ales noile autostrăzi vor creşte competitivitatea economică a unor oraşe care până acum fie au fost ocolite de investitori, fie nu şi-au atins potenţialul maxim în ceea ce priveşte atractivitatea atât faţă de cei care vor să dezvolte unităţi de producţie, cât şi faţă de turişti.

    În premieră, în 2024, toate tronsoanele autostrăzii A1 Piteşti – Sibiu fi în con­strucţie sunt gata sau aproape gata, cum este cazul loturilor dinspre Sibiu şi cel până la Curtea de Argeş. Astfel, în premieră, în 2024 un nou oraş va fi conectat la infra­structura modernă, iar de la Bucureşti la Curtea de Argeş drumul va putea fi parcurs în cel mult o oră şi jumătate, faţă de două ore şi jumătate în prezent.

    Sibiul, din 2027, se va afla la circa 250 km de autostradă de Bucureşti, adică la circa două ore şi jumătate, adică se va putea ajunge mai repede la Sibiu decât la Braşov când DN1 este cel mai liber. Pe de altă parte, dacă pe Valea Prahovei sunt mai multe staţiuni, la Sibiu cel mai probabil Păltiniş va atrage cei mai mulţi turişti, devenind astfel mult mai accesibil decât este în prezent.

    Într-un interviu acordat ZF anterior, Astrid Fodor, primarul Sibiului spunea că infrastructura a permis dezvoltarea accele­rată a oraşului atât din perspectivă turistică, deoarece dinspre vest s-a putut ajunge mult mai uşor, dar şi industrială. De partea cea­laltă, abia acum sunt înregistrate progrese notabile pentru o autostradă spre Piteşti. Sibiul a beneficiat până acum de o atrac­ti­vitate crescută în special datorită aeropor­tului, care îl conectează direct la huburi din Germania şi Austria, dar şi datorită noilor loturi de autostradă. Odată cu aderarea la Spaţiul Schengen şi finalizarea ecoductului dintre Lugoj şi Deva, vor fi îndepărtate şi ultimele piedici, iar Piteşti-Sibiu va permite conexiunea rapidă spre Capitală.

    Un drum la Bucureşti durează şi şase ore pentru că sunt blocaje. Nu este normal să se ajungă atât de greu în Capitală. Pe cale rutieră ajungi greu, pe cale ferată ajungi greu, linii de zbor nu există acum spre Bucu­reşti. Marile firme din Sibiu care livrează la Piteşti componente, care livrează în Con­stan­ţa. Spre exemplu, numai de la Continen­tal pleacă două camioane pe zi. Acum Sibiul are autostradă spre Europa de Vest iar aeroportul a atras de asemenea mulţi investitori.

    Zoltán Soós, primarul municipiului Târgu-Mureş, de asemenea explica pentru ZF cum dezvoltarea infrastructurii rutiere atrage atenţia investitorilor şi pune noi oraşe pe radarul acestora.

    Autostrada spre Cluj a atras o serie de investitori şi transformă viaţa de zi cu zi a oraşului. Interesul companiilor din Româ­nia dar şi din afară a crescut.

    Tronsonul lipsă din autostrada spre Cluj este deja gata şi acum oraşul este conectat pe autostradă de Cluj, Alba Iulia, Deva, până la Arad şi Ungaria. Astfel Târgu-Mureş este „legat“ la reţeaua europeană de autostrăzi.

    Astfel a fost atras în Mureş şi proiectul Mureş City Logistics unde funcţionează un depozit al FrieslandCampina dar şi producţie – Elektrokontakt Romania (EKR), subsidiară a ELEKTROKONTAKT GMBH, furnizor de cablaje pentru industria auto.

    De asemenea, tot lângă Târgu-Mureş la Ungheni, a fost construită baza logistică pentru Hell – băuturi energizante şi răcoritoare, cu 18 mil. euro investiţie şi care va deservi piaţa locală.

    Mai mult, Târgu-Mureş a atras şi investiţii din partea CTP, cel mai mare proprietar şi dezvoltator de spaţii logistice şi industriale, care a cumpărat de la Mobexpert proiectul de lângă aeroport.

     

  • Un nou an, noi provocări: Investitorii trebuie să devină creativi pentru a scăpa de “un stoc uriaş” de investiţii mai vechi şi pentru a pune la treabă noile bugete. Industria de private equity a intrat în 2024 cu sume record de bani necheltuiţi

    Industria de private equity a intrat în 2024 cu sume record de bani necheltuiţi de investitori şi cu un stoc fără precedent de tranzacţii vechi pe care firmele trebuie să le vândă în anii următori, scrie FT. 

    Firmele de private equity stăteau pe un nivel record de 2,59 mld. dolari în rezervele de numerar disponibile pentru achiziţii şi alte investiţii, la data de 15 decembrie, potrivit S&P Global Market Intelligence. Aproape un sfert din aceşti bani erau deţinuţi de 25 dintre cele mai mari grupuri din industrie, printre care Apollo Global, Blackstone, KKR, CVC Capital şi Advent International.

    Directorii din industrie şi consilierii lor consideră că noul an reprezintă un test important pentru investitorii de capital privat, în timp ce aceştia caută modalităţi de a vinde investiţiile mari, căutând în acelaşi timp noi oportunităţi.

    În condiţiile în care piaţa de oferte publice iniţiale este încă călduţă şi în care tranzacţiile la nivel mondial sunt lente, numărul tranzacţiilor de retragere a capitalului privat a fost aproape de minimul ultimului deceniu, potrivit companiei de consultanţă Bain & Co.

    Astfel, grupurile de buyout au rămas cu un volum record de 2,8 miliarde de dolari în investiţii nevândute şi ceea ce Bain a descris ca fiind “un volum uriaş de companii de lichidat”.

    “Ceea ce observăm din partea proprietarilor de capital privat este multă anxietate, deoarece nu este clar cum vor evolua vânzările”, a declarat un bancher senior de fuziuni şi achiziţii. 

  • Cele mai importante 10 evenimente de la Bursa de Valori în 2023: de la un început de an timid, la top în Europa pe final de an, la primul eşec al unei listări din ultimii zece ani, dar urmat de succesul Hidroelectrica, număr maxim de investitori, recorduri la Banca Transilvania, Petrom, finanţări Fidelis de 9,4 mld. lei

    De la un început de an timid pentru acţiunile româneşti, cu aprecieri sub cele din Europa în contextul în care investitorii se mobilizau pentru listarea istorică a Hidroelectrica (H2O), 2023 se încheie la Bursa de Valori Bucureşti cu una dintre cele mai bune performanţe pentru un indice bursier din Europa: randament de aproape 40% cu tot cu dividende.

    2023 a venit cu zile de aur, date şi printr-o lichiditate medie zilnică de 100 mil. lei pe segmentul de acţiuni, şi cu o performanţă bursieră istorică în contextul în care la Bucureşti s-a încheiat cea mai mare ofertă de vânzare de acţiuni din Europa într-un an istoric în care niveluri nemaiatins au fost atât pe partea numărului de investitori – în acţiuni şi fonduri mutuale, cât şi pe partea de emitenţi, precum Banca Transilvania, Petrom, Bursa de Valori (BVB).

    Dar cum piaţa de capital nu este întotdeauna doar despre creşteri şi aprecieri ci şi despre maturizare şi lecţii învăţate, în 2023 au avut loc evenimente de pe urma cărora investitorii – dar şi companiile, au avut de învăţat: primul eşec al unei listări din ultimii zece ani – IPO-ul Agricover, problemele la Vivre şi alţi emitenţi, scumpirile agresive, taxele impuse de statul român unor companii listate, bâlbâielile politice cu privire la Pilonul II de pensii private.

    ZF prezintă mai jos cele mai importante 10 evenimente care au definit peisajul bursier de la Bucureşti în anul 2023:

    1. Listarea Hidroelectrica şi începutul unui nou capitol pentru Bursa de la Bucureşti

    Cel mai important eveniment al pieţei de capital din România în anul 2023 a fost de departe listarea Hidroelectrica (H2O) într-o ofertă de 9,3 mld. lei prin care Fondul Proprietatea (FP) a vândut deţinerea de 20% din companie. Astfel cea mai mare companie din România a devenit şi cea mai mare companie listată la Bursa de Valori odată cu debutul acţiunilor la tranzacţionare pe 12 iulie 2023.

    Investitorii locali au absorbit 50% din IPO, din care jumătate a mers doar la fondurile de pensii private Pilon II. Au urmat investitorii de retail şi investitorii străini.

    Hidroelectrica are o evaluare bursieră de 59 mld. lei după o apreciere de aproape 30% a preţului acţiunilor. În acţionariatul său au intrat toate cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, cu o deţinere de 10%, plus investitori care până acum nu au avut nicio legătură cu piaţa de capital locală. Statul român şi-a păstrat deţinerea de 80% din cel mai mare producător de energie electrică al ţării.

    2. Agricover, primul eşec al unei listări din ultimii zece ani

    Listarea Agricover Holding, într-o ofertă stabilită la maximum 416 mil. lei derulată din 4 mai şi până pe 16 mai 2023, s-a închis fără succes întrucât apetitul scăzut din partea investitorilor a determinat compania să oprească planurile de a merge mai departe la Bursa de Valori Bucureşti. Astfel, ceea ce ar fi putut fi cea mai mare ofertă de listare din Europa Centrală şi de Est de după începerea războiului din Ucraina şi care ar fi dezgheţat piaţa IPO-urilor din regiune a avut un deznodământ nefericit.

    După mai bine de 24 de ore de la închiderea subscrierilor de retail, şi după o zi cu multe ore de discuţii tensionate, Agricover a decis să iasă public după ora 18:00 şi să anunţe că „oferta nu a fost finalizată prin încheierea unei tranzacţii“.

    Agricover a anunţat în august rezultatele pentru S1/2023: venituri de 1,1 mld. lei, faţă de 1,3 mld. lei în aceeaşi perioadă din 2022, şi un profit net 0,9 mil. lei faţă de 55 mil. lei.

    3. Maximele istorice la Banca Transilvania, OMV Petrom, TTS, BVB şi alţi emitenţi

    Pe fondul rezultatelor financiare apreciate de investitori, şi în contextul unui număr mai mare de investitori, mai multe companii listate la Bursa de Valori Bucureşti au atins în 2023 maxime istorice după zeci de ani de tranzacţionare. Astfel pe listă se poziţionează Banca Transilvania, o evaluare de aproximativ 20 mld. lei pe 20 decembrie 2023, plus aproape 34% de la începutul anului pe fondul rezultatelor financiare şi a aşteptărilor investitorilor cu privire la o decizie referitoare la achiziţia OTP Bank în România.

    În vară şi ulterior în toamna Petrom a atins maxime istorice în contextul în care proiectul Neptun Deep şi Marea Neagră au descătuşat evalarea companiei: 32,5 mld. lei în vară şi ulterior spre 37 mld. lei în toamnă. De la început de 2023 acţiunile SNP au plus 37%.

    Transport Trade Services, Bursa de Valori Bucureşti au atins de asemenea maxime istorice în 2023 în timp ce alte companii, precum Sphera, Digi au atins maxime multi-anuale.

    Capitalizarea companiilor listate a spart 300 mld. lei în 2023 pentru prima oară.

    4. Număr record de investitori

    Numărul total al investitorilor raportaţi de participanţii la Fondul de Compensare a Investitorilor la sfârşitul trimestrului III al anului 2023 era de 168.000 – record- , în creştere cu 5,37% sau cu aproape 10.000 de investitori faţă de sfârşitul trimestrului anterior. Conform raportărilor primite, un număr de 33.265 (19,79% din numărul total de investitori) deţin doar titluri de stat emise de statul român prin Ministerul Finanţelor.

     „Datele raportate de participanţii Fondului nu iau în calcul dacă un investitor apelează la unul sau mai mulţi intermediari, astfel că numărul real de investitori poate fi mai mic“, notează FCI.

    În cazul investitorilor compensabili integral, numărul acestora a înregistrat o creştere de 3,96%. Numărul investitorilor compensabili în limita plafonului a crescut cu 8,91%, iar numărul investitorilor necompensabili a crescut cu 4,61% comparativ cu trimestrul anterior.

    5. Atacurile şi bâlbâielile politice în sistemul de pensii private Pilon II

    Nici în 2023 fondurile de pensii private Pilon II – cei mai mari investitori ai Bursei de Valori de la Bucureşti – nu au scăpat de modificările politice în contextul în care IT-işti au fost exceptaţi de obligativitatea contribuţiei.

    Alte atacuri ale clasei politice în 2023 au vizat amendamente – ulterior retrase dar neasumate încă – prin care persoanele puteau opta în scris dacă vor mai contribui la un fond de pensii private, neînţelegeri legislative – clarificate în toamnă – prin care pensiile private ar fi fost impozitate la fel ca pensiile speciale, şi altele.

    Activele fondurilor de pensii private Pilon II au ajuns la circa 120 mld. lei, valoare istorică. Aproximativ 8 milioane de salariaţi contribuie la un fond de pensie privată.

    6. Finanţările Fidelis

    Prin intermediul celor patru emisiuni de titluri de stat Fidelis din 2023, prin care micii investitori împrumută statul român la dobânzi neimpozabile în obligaţiuni care sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti, statul român a atras 3 mld. lei şi 1,3 mld. euro, adică o sumă cumulată de 9,4 mld. lei, relevă datele analizate de Ziarul Financiar.

    Preferinţele pentru euro sunt explicate de dobânzile mai mari faţă de cât oferă sistemul bancar şi de scadenţele în general mai mari faţă de finanţările în lei. Cu aceste sume de la investitorii de la Bursa de Valori, Ministerul Finanţelor acoperă deficitul bugetar şi necesarul de finanţare pe termen scurt.

    7. Problemele de la Vivre şi alţi emitenţi

    Începute pe final de 2022, problemele de la Vivre au continuat în 2023 în contextul în care obligatarii au început să deschidă dosare prin care să se judece cu compania.

    Cazul retailerului online de mobilă şi decoraţiuni Vivre Deco, intrat în insolvenţă şi cu obligaţiunile tranzacţionându-se la sub 10% din valoarea lor iniţială la Bursa de la Bucureşti, a adăugat în toamna un nou dosar.

    Mai mulţi obligatari au acuzat firma de diseminare de informaţii false şi manipulare a pieţei, plângerea penală fiind legată de raportările financiare făcute de-a lungul timpului, în special în privinţa cheltuielilor de marketing de 32 mil. lei făcute în perioada 2019-2021 şi înregistrate greşit în contabilitate.

    Printre alţi emitenţi ale căror obligaţiuni se tranzacţionează sub valoarea nominală se numără Elefant, Qualis, Alser Forest, Ocean Credit.

    8. O singură listare pe principal şi una pe AeRO

    Ca număr de listări 2023 a fost foarte liniştit: doar Hidroelectrica pe principal şi Millenium Insurance Broker pe AeRo. Însă finanţările prin obligaţiuni au fost active, cu 11 emisiuni pentru circa 1,6 miliarde de euro.

    9. Maxim pe indicele BET şi o premieră

    Listarea Hidroelectrica şi evenimentele ulterioare, precum cea mai mare repartizare de dividende din istoria Bursei de Valori, rezultatele financiare în creştere pentru unele companii şi încetinire ritmului de creştere a inflaţiei, au determinat ca indicele principal BET să spargă în premieră pragul de 15.000 de puncte şi să ajungă la un maxim istoric.

    10. Număr record de investitori în fonduri mutuale

    Industria locală a fondurilor mutuale a ajuns la un număr record de 575.000 de investitori la finele lunii noiembrie, cu circa 100.302 persoane mai mult faţă de începutul anului, ceea ce înseamnă că numărul participanţilor a crescut în medie cu aproximativ 10.000 în fiecare lună. Din punct de vedere procentual, creşterea din primele 10 luni este de 23%, conform calculelor realizate de ZF pe baza datelor de la Asociaţia Administratorilor de Fonduri (AAF).

     

     ​