Tag: investitii

  • Macron le sugerează companiilor franceze să pună pe pauză investiţiile din SUA până la clarificarea situaţiei asupra tarifelor lui Trump

    Liderii europeni au condamnat tarifele lui Donald Trump drept „fundamental greşite” şi fac apel pentru negocieri cu Washingtonul, în speranţa că poate fi evitat un război comercial în toată regula, potrivit The Guardian.

    Preşedintele francez Emmanuel Macron a declarat că decizia lui Trump de a impune tarife a fost „brutală şi nefondată”. Totodată, Mcaron le-a sugerat companiilor franceze să pună pe pauză momentan investiţiile pe care le plănuiau în SUA, până la clarificarea situaţiei asupra noilor tarife.

    „Investiţiile viitoare, investiţiile anunţate în ultimele săptămâni, ar trebui puse pe pauză până când situaţia cu Statele Unite va fi clarificată”, a declarat Macron într-o întâlnire cu lideri de business din Franţa.

    Europa a reacţionat în sens larg. Premierul spaniol Pedro Sanchez a etichetat tarifele drept o întoarcele la protecţionismul din secolul 19, în timp ce cancelarul german Olaf Scholz a clasificat decizia lui Trump drept „fundamental greşită”.

    În acelaşi timp, premierul francez Francois Bayrou a spus că tarifele aduc dificultăţi Europei şi reprezintă o catastrofă pentru Statele Unite, în timp ce Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene, a clasificat tarifele drept „o lovitură puternică pentru economia globală”.

    Uniunea Europeană pregăteşte măsurile prin care să răspundă, în timp ce încearcă în continuare o negociere cu Washingtonul pentru a evita un război comercial global.

    Ca ultimă opţiune, UE are la îndemână o soluţie de tip „bazooka”, după cum a explicat ieri Bernd Lange, şeful comisiei de comerţ internaţional din Parlamentul European. UE poate utiliza instrumentul anti-coerciţie, inventat în 2023 pentru a combate ţările care folosesc comerţul ca armă pentru a forţa ţările UE să schimbe politici şi legislaţii care nu au legătură cu obiectul măsurilor impuse.

    UE a adoptat un astfel de instrument la scurt timp după ce China a impus sancţiuni comerciale Lituaniei din cauza politicilor prietenoase ale ţărilor baltice faţă de Taiwan.

    Bernd Lange a adăugat că instrumentul anti-coerciţie este o bazooka şi reprezintă cea mai puternică măsură pe care o putea lua UE, dar va fi folosită doar ca ultimă opţiune.

  • OSCAR Downstream, cel mai mare jucător independent de pe piaţa petrolieră locală: Investim anual între 5 şi 10 milioane de euro pentru dezvoltarea businessului

    OSCAR Downstream, cel mai mare jucător independent de pe piaţa petrolieră locală, controlat de omul de afaceri Alin Niculae, mizează pe investiţii constante pentru a-şi consolida businessul. Cu un ritm anual de 5-10 milioane de euro, compania pregăteşte pentru 2025 deschiderea a două staţii de retail şi urmează să înceapă construcţia unui nou depozit în Craiova.

    Proiectul logistic, evaluat la 10 milioane de euro, va spori capacitatea de distribuţie, răspunzând cererii tot mai mari a pieţei.

    “Anual investim între 5 şi 10 milioane de euro pentru dezvoltarea businessului. Anul acesta o să depăşim bugetul. Pornim două staţii de retail, începem contrucţia unui nou depozit în zona Craiova, o investiţie care se apropie de 10 milioane de euro. Investim în autocisterne, în staţiile pe care le oferim clienţilor”, a dezvăluit Nicolae Bănica, CEO-ul companiei, în cadrul evenimentului „Top 1.000 cele mai mari companii: o mie de motive de încredere în Româ­nia“, organizat la finalul lunii martie de Ziarul Financiar.

    De altfel, modelul de creştere al companiei a fost analizat anul trecut şi de Statista, firmă globală de cercetare şi statistică, care a inclus OSCAR Downstream în primul clasament realizat de instituţie cu sprijinul Financial Times al celor 300 de campioni europeni care au raportat o creştere organică a veniturilor în ultimul deceniu (2013 – 2023).

    Pentru a fi eligibile, companiile analizate trebuie să aibă sediul în Europa, să fi avut venituri de cel puţin 100.000 euro în 2013 şi, respectiv, de cel puţin 10 milioane de euro în 2023, să fi raportat o creştere cu precădere organică a veniturilor şi să fie companii independente, cu capital autohton.

    În perioada 2013-2023, OSCAR Downstream a crescut de la o cifră de afaceri de la peste 525 milioane euro (2013) la o cifră de aproape 3 ori mai mare, respectiv 1,47 miliarde euro (2023). Conform Statista, rata minimă de creştere între 2013 şi 2023 care a fost luată în calcul la realizarea clasamentului din 2024 a fost de 8%.

    În urma evaluării, OSCAR Downstream a ocupat locul 16 în categoria Energie şi Utilităţi şi locul 291 în clasamentul global, fiind şi singura companie românească din clasamentul dedicat industriei de Energie şi Utilităţi.

     

    Primul trimestru din 2025, cel mai slab din ultimii ani

    Şeful OSCAR Downstream estimează că primul trimestru al anului a marcat o scădere semnificativă în sectorul în care activează compania, cea mai accentuată din ultimii ani, declinul fiind amplificat de dificultăţile din alte industrii esenţiale ale economiei.

    “În sectorul petrolier, primul trimestru al anului aduce, în mod tradiţional, o scădere, însă în 2025 aceasta este cea mai pronunţată din ultimii ani, pe fondul unui declin vizibil în anumite industrii. Colaborăm cu peste 5.000 de companii din domenii precum transporturi, agricultură, construcţii şi industrie, iar dintre acestea, doar construcţiile înregistrează o creştere, susţinută de fondurile alocate infrastructurii. În schimb, transporturile se confruntă deja cu o scădere, iar agricultura traversează o perioadă dificilă, care s-a accentuat în ultimii doi ani şi pare să fie tendinţa dominantă pentru restul anului”.

    Discuţiile despre reforme fiscale iminente adaugă presiune suplimentară, cu potenţial de a afecta şi mai mult mediul de afaceri.

    „Nu putem creşte izolat,” subliniază Nicolae Bănică. „Dezvoltarea noastră, a mediului de afaceri, depinde de stabilitatea mediului politic şi de dinamica societăţii civile. Fără un context favorabil, progresul devine o provocare.”

    Aproximativ 95% din businessul OSCAR Downstream este generat de segmentul B2B. Compania este prezentă pe piaţa de retail prin franciza RO concept OSCAR, care are peste 85 de benzinării în întreaga ţară. În prezent, compania pregăteşte lansarea primelor benzinării de retail sub brandul propriu OSCAR.

     


     

     

  • Va începe Fondul Suveran al Norvegiei să investească o parte din cele peste 1.600 de miliarde de euro în companii de apărare?

    Guvernul Norvegiei se confruntă cu presiunea partidelor de opoziţie care cer ca Fondul Suveran să investească şi în companii de apărare în contextul geopolitic actual, potrivit CNBC.

    Fondul Suveran al Norvegiei are active de peste 1.660 de miliarde de euro şi este cel mai mare fond suveran din lume. Fondul nu a mai avut voie să investească în companii de apărare în ultimii aproape 20 de ani.

    Tot din motive etice, fondul nu a avut voie să investească în firme care sunt implicate în producţia de muniţie, armament sau tutun, printre altele.

    Acum, opoziţia din Norvegia consideră că o parte dintre aceste restricţii trebuie eliminate în contextul invaziei ruseşti din Ucraina şi a tendinţei de înarmare de care dau dovadă alte ţări.

    „Ne confruntăm în prezent cu cea mai mare criză de securitate de după Al Doilea Război Mondial. Există o nevoie urgentă pentru investiţii mai mari în industria de apărare pentru a întări securitatea noastră, precum şi a aliaţilor noştri”, a declarat Tina Bru, unul dintre liderii partidului conservator din Norvegia.

    Fondul Suveran al Norvegiei a fost înfiinţat în anii ă90 pentru a investi profiturile suplimentare din sectorul de petrol şi gaze naturale. Până astăzi, fondul a pus bani în peste 8.650 de companii din 60 de ţări.

  • Heineken pariază pe piaţa locală cu o viziune care depăşeşte provocările momentului: “România are un potenţial imens, de aceea continuăm să investim”

    Cu o prezenţă de 20 de ani în România, gigantul olandez Heineken vede piaţa locală nu doar ca pe o destinaţie de producţie, ci ca pe un pilon esenţial în strategia sa de creştere, investind în inovaţie, sustenabilitate şi adaptare la cerinţele unui consumator tot mai exigent. Totuşi, provocările macroeconomice şi instabilitatea fiscală rămân obstacole care necesită soluţii urgente.

    „România are un potenţial imens, de aceea continuăm să investim”, spune Thibaut Boidin, Managing Director al Heineken România. El identifică trei motive care stau la baza optimismului Heineken. Primul este calitatea oamenilor: „Am lucrat în mai multe ţări din Europa, dar nivelul de educaţie şi mentalitatea antreprenorială din România m-au surprins plăcut.” Cel de-al doilea motiv include pasiunea românilor pentru bere: „Românii iubesc berea, ceea ce face ca industria berii să fie foarte interesantă aici, nu doar datorită cantităţii consumate, ci şi datorită apetitului pentru inovaţie. Românii sunt deschişi la nou, iar fiecare lansare de produs inovator are o evoluţie foarte rapidă.” În final, competiţia de pe piaţă reprezintă un stimulent major pentru companie: „Prezenţa jucătorilor mari şi ambiţioşi arată că afacerile sunt sănătoase aici.”

    În ciuda optimismului şi a încrederii puternice în potenţialul pieţei româneşti, Heineken nu este imună la dificultăţile economice.

    “Dacă ne uităm la impactul pe care l-a avut mediul macroeconomic asupra noastră de la pandemie încoace – şi nu mă refer doar la România, ci la întreaga industrie – a fost extrem de dificil pentru noi. Preţurile materiilor prime au crescut cu 80%, preţurile energiei au crescut cu aproximativ 60%. Situaţia actuală din lume adaugă, de asemenea, multă instabilitate”, recunoaşte Thibaut Boidin.

    El subliniază că instabilitatea legislativă şi fiscală reprezintă un alt punct sensibil care frânează investiţiile locale.

    „Între 2022 şi 2023, am avut foarte multe creşteri ale accizelor. Evident, acest lucru a avut un impact major. Anul trecut, însă, am avut stabilitate şi, pentru prima dată, am văzut piaţa crescând comparativ cu anii precedenţi. Asta înseamnă că, pentru industria noastră, pentru consumatori şi pentru companii, stabilitatea şi predictibilitatea sunt esenţiale”.
     

    Cum arată cel mai recent pariu al Heineken în România

    La finalul lunii martie, Heineken România a anunţat că va începe producţia locală a berii Amstel în fabricile sale din Miercurea-Ciuc şi Craiova. Într-un context în care optimizarea portofoliului a fost o tendinţă dominantă în ultimii zece ani pentru companiile din FMCG, Heineken a ales să meargă împotriva curentului şi să investească într-un nou brand adaptat pieţei româneşti.

    „Aceasta este o decizie uriaşă pentru noi, care demonstrează încrederea în potenţialul de creştere al pieţei locale în următorii cel puţin 10 ani,” explică Thibaut Boidin.

    Deşi compania este deja lider în segmentul berilor internaţionale premium, precum Heineken şi Birra Moretti, segmentul mainstream rămâne o provocare pentru olandezi 

    “Strategia noastră este să creştem în acest segment, iar Amstel reprezintă o propunere foarte bună pentru acest obiectiv. Sunt extrem de mândru de această iniţiativă, pentru că, din punctul meu de vedere, este cea mai bună metodă de a face business. Şi am reuşit să o implementăm în România, împreună cu colegii noştri, având un impact pozitiv asupra întregului ecosistem”, a spus Thibaut Boidin la evenimentul „Top 1.000 cele mai mari companii: o mie de motive de încredere în Româ­nia“, organizat recent de ZF.

    Cu 98% din portofoliul Heineken România produs la nivel local, această nouă lansare marchează nu doar o extindere a gamei, ci şi un semnal clar că piaţa românească rămâne un punct strategic în planurile de dezvoltare ale gigantului berii.

    „Vrem să devenim lideri pe piaţa românească. Excelăm în segmentul premium cu Heineken şi Birra Moretti, dar segmentul mainstream – care reprezintă 70% din piaţă – este cheia creşterii. Amstel este răspunsul nostru. Am adaptat reţeta la gusturile românilor. Am testat şi ajustat calitatea reţetei, astfel încât să fie exact ceea ce consumatorii din România îşi doresc”, explică Boidin.

    Chiar dacă valoarea investiţiei în lansarea Amstel pe piaţa locală nu a fost dezvăluită, şeful Heineken subliniază că lansarea unui brand este un proces foarte costisitor.

    “După pandemie, multe companii FMCG au realizat cât de important este să investeşti masiv în branduri pentru a le face relevante şi diferite faţă de competiţie. Este, într-adevăr, o investiţie uriaşă”.

    Ce construieşte un mediu de afaceri solid

    “Chiar dacă suntem companii internaţionale, nu există „bani magici”. Investiţiile pe o piaţă trebuie susţinute din acea piaţă. Aşadar, mediul fiscal determină dacă putem sau nu să investim. Acesta este cel mai important aspect şi devine şi mai critic acum, când toate companiile fac investiţii în sustenabilitate. În plus, iniţiative precum sistemul de garanţie-returnare (SGR) sunt esenţiale pentru protecţia mediului, dar implică şi costuri semnificative”, spune Thibaut Boidin.

    În plus, factorii esenţiali pentru dezvoltarea sustenabilă – stabilitatea fiscală, digitalizarea, modernizarea producţiei şi investiţiile în branduri şi echipe – sunt toate dependente de un mediu economic previzibil.

    Un alt element esenţial este rapiditatea în luarea deciziilor. „Într-un mediu macroeconomic instabil, viteza devine esenţială. Trebuie să avem discuţii rapide cu clienţii, cu guvernul şi cu partenerii noştri”, spune Boidin.

    Concluzionând, Thibaut Boidin subliniază că abilitatea de a acţiona eficient şi claritatea reglementărilor vor avea un impact semnificativ asupra viitorului investiţiilor pe piaţa locală.

    Heineken are trei fabrici în România, la Craiova, Miercurea Ciuc şi Ungheni, judeţul Mureş, care au, în total, 1.100 de angajaţi, conform reprezentanţilor producătorului de bere. În cele trei fabrici, compania produce 98% din volume pentru piaţa din România, inclusiv o mare parte din brandurile de bere din portofoliu.

    Conform rezultatelor financiare din 2023, Heineken România a fost al doilea cel mai mare producător de bere, raportând o cifră de afaceri de 1,7 mld. lei, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.
     

     

  • Din Europa până în Coreea de Sud şi Taiwan, companiile se întrec în anunţuri de investiţii în America lui Trump pentru a scăpa de tarifele acestuia

    Gigantul industrial francez Schneider Electric a anunţat recent că va investi peste 700 milioane de dolari în sectorul energetic american în următorii ani, cea mai mare investiţie plănuită pe piaţa americană din istoria de 135 de ani a companiei, potrivit Financial Times.

    Compania a declarat că în urma investiţiei vor fi create peste 1.000 de noi locuri de muncă, iar „vasta majo­ritate“ a capitalului va fi direcţionată către producţia de echipamente electrice.

    Pe lângă creşterea capacităţii de producţie, Schneider Electric va des­chide un laborator în Massachu­setts pentru testarea de sisteme energetice pentru piaţa centrelor de date AI şi un centru de inovaţie în Texas.

    Anunţul Schneider Electric sur­vi­ne pe fondul unei serii întregi de angajamente de investiţii asumate de companii din diverse ţări, dar şi ame­ricane în primele luni ale preşedinţiei lui Donald Trump, în contextul ameninţărilor cu tarife lansate de acesta.

    Aamir Paul, director pe America de Nord în cadrul Schneider Electric, a negat însă rolul pe care politicile lui Trump în are în anunţul companiei.

    Constructorul auto Stellantis a mulţumit la începutul acestei luni administraţiei Trump pentru acorda­rea unei exceptări pe o lună de la tarifele de 25% impuse Canadei şi Mexicului. Compania a anunţat in­ves­tiţii în operaţiunile sale americane la începutul celui de-al doilea mandat al lui Trump, declarând că susţine „determinarea preşedintelui de a permite dezvoltarea în forţă a secto­rului auto american“.

    Compania sud-coreeană Hyun­dai a anunţat la rândul său recent o investiţie de 20 miliarde de dolari în SUA, ce include o oţelărie de peste 5 miliarde de dolari în Louisiana, notează CNN. Facilitatea de 5,8 mili­arde de dolari va fi prima construită de Huyndai în SUA şi va crea peste 1.400 de locuri de muncă.

    Preşedintele Hyundai Euisun Chung a declarat că aceasta este cea mai mare investiţie realizată vreo­dată de companie în SUA.

    Honda a decis să-şi producă modelul hibrid Civic în statul american Indiana în loc de Mexic pentru a evita potenţiale tarife, surse familiare cu situaţia au declarat pentru Reuters.

    Gigantul taiwanez din sectorul semiconductoarelor TSMC a decis de asemenea să-şi crească investiţiile din SUA cu 100 miliarde de dolari, urmând să construiască cinci noi unităţi de producţie în America, potrivit The Guardian.

    Trump a declarat că investiţia înseamnă că TSMC va evita tarifele pe care se gândeşte să le impună industriei globale.

    Investiţii locale au fost şi continuă să fie anunţate şi de companii americane.

    Producătorul de medicamente Eli Lilly plănuieşte să investească cel puţin 27 miliarde $ în patru noi unităţi de producţie în SUA în următorii cinci ani, scrie Reuters.

    J&J urmează să investească peste 55 miliarde de dolari în următorii patru ani în unităţi de producţie şi infrastructură de cercetare în SUA.

     

     

  • Magnor: Achiziţiile de aur au crescut semnificativ, pentru că investitorii căută să-şi diversifice portofoliile şi să se protejeze împotriva riscurilor economice

    Piaţa aurului a înregistrat o tendinţă ascendentă în ultimii ani şi a atins noi maxime istorice, pe plan local preţul ajungând la 450 lei/gram, după un avans de aproximativ 50% doar în 2024, arată o analiză realizată de Magnor, companie care deţine o platformă de tranzacţionare a aurului, electronicelor şi produselor de lux pre-owned.

    „Aurul îşi menţine statutul de investiţie sigură şi lichidă în orice perioadă.  Interesul clienţilor pentru aur a fost constant de-a lungul timpului, fiind cel mai tranzacţionat activ al companiei noastre. Dar contextul economic şi cel geopolitic actual au transformat această valoare într-o alegere strategică de investiţii”, a declarat Cosmin Popovici, CEO Magnor.

    La nivel internaţional, Goldman Sachs şi-a revizuit recent previziunile, estimând că până la sfârşitul lui 2025 preţul aurului va ajunge până la 3.100 de dolari/uncie troy (31,10 g).  

    Creşterea cererii de aur este influenţată de mai mulţi factori, între care instabilitatea economică şi geopolitică şi achiziţiile masive ale băncilor centrale, care au continuat să îşi mărească rezervele de aur şi în 2024. Polonia, Ungaria şi India au fost printre principalele ţări care au achiziţionat cantităţi semnificative de aur anul trecut.

    „Achiziţiile directe de aur au crescut semnificativ, pentru că investitorii căută să-şi diversifice portofoliile şi să se protejeze împotriva riscurilor economice. Sunt interesaţi de achiziţia aurului persoane care vor să îşi securizeze economiile, să le protejeze de efectele inflaţiei, dar şi investitori mai mari. Estimăm vânzări de 150 de kg de aur de investiţii în 2025”, afirmă Cosmin Popovici.

    Compania a remarcat o creştere a numărului de clienţi interesaţi de achiziţia aurului pentru investiţii, în paralel cu o creştere a tranzacţiilor cu bijuterii pre-owned.

    Holdingul Magnor oferă servicii de creditare pe termen scurt de tip amanet şi operaţiuni de schimb valutar, operând 25 de magazine în Bucureşti, Ilfov, Sibiu, Braşov, Piatra Neamţ, Focşani, Bacău, Craiova, Galaţi şi Constanţa, Tg. Mureş, Buzău şi Ploieşti.

     

  • Transformarea Dacia: de la uzina care producea aproape manual maşina de 5.000 de euro în 2004 la uzina care pariază pe roboţi şi de unde pleacă zilnic peste 1.200 de SUV-uri Duster şi Bigster de peste 30.000 de euro. Automobile Dacia a beneficiat de investiţii de 340 mil. euro odată cu lansarea noului Bigster

    Gradul de robotizare în secţia Caroserii a urcat de la 5% în 2008 la 60% în 2024 Peste 1.200 de SUV-uri Bigster au fost comandate în România înaintea lansării oficiale şi peste 10.000 în Europa La fiecare 55 de secunde iese o maşină din uzina Dacia şi la 30 s o cutie de viteze, respectiv la 45 s un motor, la Horse România 800 t tablă pe zi consumă uzina pentru caroserii, toată importată din Slovacia şi Italia.

    Uzina Dacia de la Mioveni pariază tot mai mult pe locuri de muncă bine plătite, iar inginerii specialişti în robotică iau locul angajaţilor care operau manual foile de tablă, în presele care ajung şi la 4.000 de tone forţă. 

    „Meseriile s-au dus către robotică. S-au eliminat posturi unde dădeam puncte de sudură şi s-au creat posturi de specialişti de mentenanţă, traiectorişti sau specialişti în robotică. Cele care lucrează cu roboţii. Avem nevoie de formare. Unele formări se fac cu furnizorii, altele în şcoala noastră. Sunt oameni aduşi din afară, dar cei mai mulţi sunt convertiţi din interior. 40% se face sudură manuală, 60% robotizată. Putem continua robotizarea, dar o facem la momentul oportun. Acum pentru a asigura calitate, geometrie şi ergonomie sunt 100%. De acum înainte mergem pe rentabilitate“, a spus pentru ZF Sile Fulga, director executiv al Uzinei Vehicule Dacia şi coordonator al Platformei Industriale Mioveni. În vârstă de 57 de ani, el are o carieră de aproape 40 de ani în cadrul uzinei Dacia, trecând prin aproape toate etapele istoriei mărcii româneşti.

    „Sunt 550 de roboţi – ABB şi Kuka la presaj caroserie. În 2007-2008 eram la 5% grad de robotizare şi acum suntem la 60%. Sunt planuri de dezvoltare, dar sunt bazate pe rentabilitate. Pentru calitate şi ergonomie totul este deja pus la punct. De la începutul caroseriei până la final procesul durează 12 ore. La caroserie efectiv procesul durează 2,5-3 ore. Duster şi Bigster sunt făcute pe două linii identice la caroserie, după care la vopsitorie şi montaj intră pe aceeaşi linie“, a spus Sile Fulga. 

    Uzina Dacia a demarat oficial săptămâna aceasta livrările SUV-ului Bigster către dealeri, iar lansarea comercială are loc în luna aprilie. Potrivit companiei, 60-70% din piesele de pe Bigster sunt comune cu Duster, iar diferenţa este făcută în mare parte de noile echipamente, dar şi de caroserie, care este mai mare. 

    „Am depăşit deja 1.200 de comenzi pentru Bigster în România, iar în Europa sunt peste 10.000, fără a avea maşina în vreun showroom. Peste 90% dintre comenzi au vizat echiparea de top, iar două treimi au mers către hibrid“, a spus Mihai Bordeanu, directorul general Automobile Dacia.

    La Uzina Dacia de la Mioveni Grupul Renault a invetit 340 mil. Euro în implementarea proiectului Bigster, care acum se produce alături de Duster, Logan, Sandero şi Jogger la Automobile Dacia. 

    „În linia de prelucrare de mare vitezăla presaj s-a investit 36 mil. Euro. Acum la verificare sunt 10-14 operatori, care în viitor ar putea fi înlocuiţi de roboţi, dar această investiţie va fi realizată în funcşie de rentabilitate, iar investiţia s-ar ridica la 4-6 milioane de euro. Acum la presaj nu mai există transfer manual realizat de operator, ci doar făcut de roboţi. Utilizăm numai tablă din Italia şi Slovacia şi consumăm 800 de tone detablă pe zi“, a spus Sile Fulga.

  • Energie. Direcţia clară în vremuri de volatilitate extremă

    Anul 2023, cel în funcţie de care sunt ordonate cele mai mari 1.000 de companii a ediţiei de anul acesta a Topului ZF, a adus o aterizare aproape forţată pentru cei mai mulţi dintre greii din energie. Motivul acestei scăderi de la rezultatele stelare din 2022 a fost calmarea preţurilor la un an de la izbucnirea războiului din Ucraina. Dar a vorbi de calm într-o piaţă cum este energia este o utopie. Din acest roller-coaster care urcă şi coboară economii, pentru România devine clar că singura soluţie de stabilizare a ritmului, inclusiv a celui cardiac al celor care urmăresc sectorul, sunt investiţiile în producţia de energie şi gaze. Iar după toate tensiunile şi scurtcircuitele, anul 2024 a arătat că lucrurile se mişcă. Se va putea mai mult anul acesta?

    Bilanţul investiţiilor în capacităţi de producţie a energiei pe 2024 arată un plus de 1.919 MW, potrivit calculelor ZF făcute pe baza datelor publice ale Transelectrica. Din această capacitate nouă, 894 MW au venit numai de la prosumatori, dar restul sunt investiţii finalizate în parcul de producţie de energie şi stocare, cu capacitate de peste 1 MW, cu impact direct în acoperirea cererii de energie. Din aceste puneri în funcţiune, atrag atenţia modificările din zona de cărbuni şi cea de energie eoliană.

    Astfel, la început de 2025, capacitatea de producţie de energie pe cărbuni a României are un plus de 253 MW faţă de anul trecut, o premieră având în vedere mania din ultimii de a închide centrale pe cărbuni. De altfel, aceasta este şi una dintre cele mai importante explicaţii privind deficitul de producţie de energie cu care se confruntă România în prezent. În ultimii zece ani, România a închis centrale pe cărbuni cu o putere netă de 2.700 MW fără ca statul român să pună nimic în loc. Dar la finalul anului trecut, la CE Oltenia s-a terminat retehnologizarea unui grup de 330 MW pe cărbuni la centrala Rovinari, retehnologizare care a durat zece ani şi a costat 100 de milioane de euro. Această punere în funcţiune este foarte importantă, mai ales în condiţii de iarnă, în contextul unui an secetos, şi dovedeşte importanţa pe care cărbunii încă o au pentru sistemul energetic local. Practic, o centrală pe cărbuni devine cea mai mare realizare a statului român din ultimii zece ani în ceea ce priveşte punerile în funcţiune. Dar şi mai interesant este că acest proiect a fost realizat din fondurile proprii ale CE Oltenia, producător de energie confruntat cu probleme financiare majore ani de zile.

    O altă premieră adusă de 2024 a fost punerea în funcţiune a primului parc eolian după un blocaj de 10 ani în sector. Proiectul eolian de la Ruginoasa (Iaşi), cu o capacitate de 60 MW, a intrat complet în funcţiune anul trecut şi a spart gheaţa din sector. Proiectul eolian de la Ruginoasa (Iaşi) are o capacitate de 60 MW şi este dotat cu 10 turbine Vestas de 6 MW, cele mai mari montate până acum în România. Ceea ce este însă şi mai interesant este că în spatele acestui proiect este DTEK Renewables, deţinută de miliardarul ucrainean Rinat Ahmetov, care are businessuri în minerit, media, real estate, transporturi şi agricultură. Investiţia în acest proiect s-a ridicat la 90 de milioane de euro. Practic, atunci când pe plan local se vorbea despre potenţialul pe care îl are România de a atrage ivestitorii speriaţi de războiul din Ucraina, potenţial care la fel ca multe altele a rămas pe hârtie, un grup ucrainean a devenit primul investitor în eoliene în România din ultimii 10 ani.

    Şi pe partea de proiecte solare mari lucrurile au început să se mişte, astfel că anul trecut s-au pus în funcţiune 594 MW. Astfel, în 2024 România a primit în sistem un plus de 900 MW de proiecte de producere de energie, convenţionale şi regenerabile, un salt important faţă de amorţeala care a caracterizat ultimii ani. Dar peste aceşti megawaţi se adaugă 894 MW puşi în funcţiune de către prosumatori şi 121 MW în proiecte de stocare, mai arată datele Transelectrica.

    Punerea în funcţiune a Unităţii 1 de la Cernavodă în 1996, apoi a celui de-al doilea reactor din 2007, perioada 2009-2014 marcată de primul val de energie verde şi începerea celui de-al doilea val de regenerabile, din 2022 încoace, cu prosumatorii vedete, sunt cele mai importante momente din ultimii 30 de ani privind punerile în funcţiune de proiecte de producere a energiei. Anul acesta însă, pornind strict de la anunţurile oficiale de puneri în funcţiune şi de la datele ANRE privind proiectele foarte avansate de energie verde, România ar putea vedea 2.854 MW noi. Cu această capacitate, 2025 poate deveni cel mai bun an pentru puneri în funcţiune din ultimii 30 de ani.

    Pe partea de gaz natural, anul 2024 a adus la rândul său o surpriză. Producţia internă de gaze şi cantităţile extrase din depozite au acoperit în totalitate cererea internă din 2024, o premieră a ultimilor ani. Mai mult, România a avut un export net de gaze de 6 milioane de metri cubi, marginal, desigur, dar care arată un echilibru fragil la nivelul pieţei. Da, acest export a fost posibil în condiţiile unui consum intern relativ stabil şi al unei ierni blânde, dar investiţiile în zona de producţie încep să se vadă.

    Datele furnizate de Transgaz, la solicitarea ZF, arată că anul trecut, consumul intern a fost de 9,9 miliarde de metri cubi, o creştere de 2% faţă de 2023, încă sub nivelul din 2022 care a lovit masiv industria prin explozia preţurilor. Mai departe, producţia internă a reuşit să bifeze o creştere faţă de 2023, până la un nivel de 9,37 de miliarde de metri cubi. în 2023, producţia internă a fost de circa 9,3 miliarde de metri cubi.

    Romgaz, companie deţinută de statul român, este cel mai mare producător de gaze din România, iar anul trecut a avut rezultate operaţionale foarte bune. Astfel, compania a extras 4,96 miliarde de metri cubi, faţă de cele 4,78 de miliarde de metri cubi din 2023. Creşterea producţiei a fost influenţată de finalizarea lucrărilor de investiţii pentru extinderea infrastructurii productive, ceea ce a permis punerea în producţie a şapte noi sonde, şi de reactivarea unui număr semnificativ de sonde prin lucrări specifice de investiţii în sonde.

    Vestea bună este că această creştere a producţiei Romgaz a putut acoperi declinul înregistrat de OMV Petrom, care anul trecut a extras 3,18 miliarde de metri cubi faţă de cele 3,27 miliarde de metri cubi din 2023. Împreună, cele două companii asigură aproape 87% din producţia internă a României. Cel de-al treilea mare producător sunt americanii de la Black Sea Oil & Gas (BSOG) care au extras anul trecut circa 1,1 miliarde de metri cubi, potrivit informaţiilor disponibile.

    Dar surpriza este în fluxurile, import-export, înregistrate de România anul trecut. Astfel, importul fizic a fost de 2,25 miliarde de metri cubi, mai mic decât cele 2,6 miliarde de metri cubi importate în 2023, în timp ce exportul a fost de 2,26 mld. metri cubi, aproape la fel cu cele 2,2 miliarde de metri cubi exportate în 2023.

    Pe scurt, importurile fizice au fost mai mici decât exporturile, ceea ce înseamnă că România şi-a acoperit consumul din producţia internă şi depozite. Mai departe, scăderea importurilor faţă de anul trecut mai poate însemna un lucru.

    Cantităţile extrase de BSOG din Marea Neagră sunt injectate în totalitate în sistemul naţional de transport. Mai departe, gazul este cumpărat de ENGIE în baza unui contract pe 10 ani. Cum utilizează ENGIE acest gaz ţine de politica sa comercială, astfel că datele nu sunt publice. „ENGIE România are ca misiune principală asigurarea securităţii de aprovizionare a clienţilor casnici şi noncasnici. Din această perspectivă, strategia noastră de aprovizionare se stabileşte în baza unui mix echilibrat între contractele pe termen scurt, mediu şi lung şi a unei politici adecvate de înmagazinare, concepute pentru a putea face faţă creşterilor de consum specifice perioadei de iarnă.“

    „Acordul cu Black Sea Oil & Gas, semnat în 2018 de către ENGIE Energy Management, filială a ENGIE SA, este o modalitate pentru ENGIE România de a securiza nevoile portofoliului de clienţi din România, care sunt determinate de condiţiile meteo şi de nivelul cererii industriale“, spuneau anul trecut reprezentanţii ENGIE.

    Dar ţinând cont de scăderea cantităţilor importate de România anul trecut, în contextul menţinerii exporturilor la acelaşi nivel, pe fondul unei cereri în creştere, o concluzie poate fi că o parte dintre gazele noi din Marea Neagră au rămas pe plan intern.

    Rezultatele de anul trecut, atât pentru piaţa gazelor, cât şi a energiei electrice, nu arată decât un singur lucru. Investiţiile în producţie sunt singura direcţie strategică pe care România trebuie să o urmărească de aici încolo. Le nivel declarativ, lucrurile par clare.

    “Singura soluţie pe termen mediu şi lung pentru reducerea facturilor este creşterea capacităţii de producţie de energie electrică şi gaz în România. Anul trecut a însemnat un număr record de proiecte noi puse în funcţiune, cu peste 1.200MW (cărbune, solar, eolian, baterii). Anul acesta ne-am propus să dublăm această performanţă. Prin fiecare megawatt nou, prin fiecare investiţie nouă, România îşi consolidează independenţa energetică şi beneficiază de mai multă energie sigură, ieftină şi curată — în această ordine de priorităţi”, spunea recent Sebastian Burduja, ministrul energiei. Nu rămâne decât ca discursul să devină realitate.  

     

    Sebastian Burduja, ministrul energiei: 

    O altă premieră adusă de 2024 a fost punerea în funcţiune a primului parc eolian după un blocaj de 10 ani în sector. Proiectul eolian de la Ruginoasa (Iaşi), cu o capacitate de 60 MW, a intrat complet în funcţiune anul trecut şi a spart gheaţa din sector.

    Pe partea de gaz natural, anul 2024 a adus la rândul său o surpriză. Producţia internă de gaze şi cantităţile extrase din depozite au acoperit în totalitate cererea internă din 2024, o premieră a ultimilor ani. Mai mult, România a avut un export net de gaze de 6 milioane de metri cubi, marginal, desigur, dar care arată un echilibru fragil la nivelul pieţei.

     

    1.000 de motive de încredere în România

    Ondrej Safar, Country Manager Grupul Evryo

    Dacă ar fi să alegeţi 3 motive pentru care aveţi încredere în continuare în dezvoltarea pieţei locale şi a businessului dumneavoastră, care ar fi acelea?

    Dinamica pieţei: Piaţa din România traversează o perioadă de transformare accelerată, care resetează întregul sector de afaceri aşa cum îl ştiam înainte de pandemie şi de conflictul din Ucraina. Noi jucători de business intră pe piaţă, în timp ce alţii explorează noi direcţii de dezvoltare, ceea ce creează un spaţiu valoros pentru oportunităţi şi creştere.

    Tranziţia energetică: Tranziţia energetică are un impact asupra tuturor sectoarelor şi necesită o cooperare şi o aliniere la nivel intersectorial. Această nouă etapă poate aduce abordări inovatoare şi chiar segmente noi de business pe piaţă, precum şi un volum semnificativ de investiţii în diverse tipuri de infrastructură, cu condiţia asumării unui angajament naţional clar în direcţia unor obiective bine definite. România se află în atenţia unor investitori importanţi, iar acest interes ar putea creşte dacă vom demonstra angajamentul pentru un grad mai ridicat de independenţă şi securitate energetică.

    Know-how-ul local: România dispune de o comunitate valoroasă de experţi în afaceri, cu abilităţi performante în toate domeniile. Investitorii străini se pot baza pe găsirea unor profesionişti cu experienţă şi dedicaţi care pot sprijini dezvoltarea afacerii şi consolidarea poziţiei acesteia pe piaţa locală.

    Care sunt totuşi motivele de îngrijorare pe care le aveţi la acest început de an 2025?

    Acesta este momentul în care întreaga Europă se află în faţa liniei de start într-o cursă către un viitor mai bun. România are o oportunitate rară de a parcurge această cursă cu un rezultat remarcabil, dacă îşi va defini clar obiectivele şi va rămâne consecventă în atingerea lor pe termen mediu şi lung.

     

    Cosmin Ghiţă, CEO Nuclearelectrica

    Dacă ar fi să alegeţi 3 motive pentru care aveţi încredere în continuare în dezvoltarea pieţei locale şi a businessului dumneavoastră, care ar fi acelea?

    ♦ În primul rând, energia nucleară joacă un rol esenţial în procesul de decarbonizare al României şi în asigurarea securităţii energetice. Suntem o componentă strategică a mixului energetic naţional şi contribuim la tranziţia către o economie verde prin producerea unei energii curate, sigure şi stabile.

    ♦ În al doilea rând, România are deja expertiză şi infrastructură nucleară solide, ceea ce ne oferă un avantaj competitiv. Avem specialişti bine pregătiţi şi o bază tehnologică pe care o putem folosi pentru a continua dezvoltarea industriei nucleare prin proiecte de amploare, precum retehnologizarea Unităţii 1 şi proiectul Unităţilor 3 şi 4 la CNE Cernavodă, şi dezvoltarea reactoarelor modulare mici (SMR).

    ♦ În al treilea rând, avem în derulare proiecte strategice care ne vor permite să ne consolidăm poziţia pe piaţă şi să contribuim la securitatea energetică a României pe termen lung. Pe lângă cele deja menţionate adăugăm instalaţia de detritiere de la Cernavodă, extinderea ciclului de combustibil nuclear, dar şi orientarea către sănătatea publică prin proiectul izotopilor medicali care se vor produce la CNE Cernavodă.

    Care sunt totuşi motivele de îngrijorare pe care le aveţi la acest început de 2025?

    La începutul lui 2025, principala noastră provocare este asigurarea stabilităţii şi predictibilităţii necesare pentru implementarea proiectelor strategice care vor spori securitatea şi independenţa energetică a României. Fără creşterea capacităţii nucleare, lumea riscă un declin accentuat al utilizării acesteia în economiile avansate, ceea ce ar putea duce la miliarde de tone de emisii suplimentare de carbon. În prezent, energia nucleară este a doua cea mai mare sursă de energie electrică cu emisii reduse de carbon, reprezentând 10% din aprovizionarea cu energie electrică la nivel mondial.

     

    Nicolas Richard, CEO ENGIE Romania

    Dacă ar fi să alegeţi 3 motive pentru care aveţi încredere în continuare în dezvoltarea pieţei locale şi a businessului dumneavoastră, care ar fi acelea?

    ♦ Potenţialul ţării – România are şansa de a avea cele două energii complementare, gazele naturale şi energia electrică, un mix energetic echilibrat şi un potenţial semnificativ de înverzire al sectorului energetic. În plus faţă de sursele regenerabile clasice (hidro, eolian, solar), abordarea unor noi surse cum ar fi biometanul provenit din valorificarea resurselor organice din agricultură sau scalarea unor soluţii care combină sursele de energie regenerabilă cu soluţii de eficienţă energetică (panouri fotovoltaice cu sisteme de stocare, sisteme hibride cu pompe de căldură) sunt tot atâtea soluţii inovative care să contribuie la îndeplinirea obiectivelor climatice.

    ♦ Poziţia geostrategică a ţării şi dependenţa redusă de importuri datorită resurselor interne semnificative (în special a  celor de gaze naturale din Marea Neagră, dar şi a capacităţilor de producţie de energie din surse regenerabile şi nucleare) plasează România drept un actor major regional.

    ♦ O relaţie de parteneriat cu întreg ecosistemul local. Cei 20 de ani de prezenţă în România se reflectă şi în încrederea acordată de peste 2,3 milioane de clienţi, în pasiunea şi dedicarea celor 4.500 de specialişti şi în parteneriatul încheiat cu cei 600.000 de semeni din comunităţile pe care le susţinem. Toate acestea sunt ancore puternice care ne motivează să dezvoltăm soluţii eficiente şi sustenabile pentru viitorul energetic al României.

    Care sunt totuşi motivele de îngrijorare pe care le aveţi la acest început de 2025?

    Primul este dat de contextul legislativ, fiscal şi reglementar pe care îl sperăm predictibil şi stabil. Prezentă de 20 de ani pe piaţa locală, ENGIE Romania este printre cele mai longevive companii private din sectorul energetic românesc, care a realizat până în prezent investiţii de aproximativ 1,7 miliarde de euro. Menţinerea ritmului de dezvoltare este condiţionată de existenţa unei Strategii energetice naţionale care să confere direcţii clare privind dezvoltarea sectorului energetic, de aplicarea politicilor europene în materie de tranziţie energetică, de liberalizarea pieţei, de o fiscalitate care să nu fluctueze şi de existenţa unor reglemwntări de piaţă transparente.

    Al doilea este dat de contextul geopolitic şi economic complicat, unul care nu este propriu doar României, şi care poate genera potenţiale incertitudini legate de securitatea energétică, avâd ca impact direct fluctuaţii de preţuri şi dificultatea de a încheia contracte pe termen lung.

    Absenţa pragmatismului economic şi lipsa coerenţei în alinierea politicilor industriale pot reprezenta obstacole semnificative pentru dezvoltarea unei economii energetice swstenabile şi competitive, mai ales în contextul tranziţiei energetice şi al înverzirii sectorului energetic.

     

    Volker Raffel, CEO E.ON România

    Împlinim, anul acesta, 20 de ani de la venirea noastră pe piaţa românească, timp în care am investit 2,5 miliarde de euro în infrastructura energetică, am contribuit cu 3,8 miliarde de euro la bugetul de stat, am fost şi suntem un angajator stabil pentru 7.000 de români şi un partener de încredere pentru 2.300 de furnizori din economie, asigurând astfel indirect zeci de mii de locuri de muncă. Œ Cred că aceste cifre vorbesc de la sine despre încrederea acordată României, alături de care am traversat o perioadă de profunde transformări pe toate planurile, din care este adevărat că nu au lipsit momentele dificile care au testat moralul investitorilor. 

    Multe dintre lucrurile despre care se vorbea cu speranţă, în 2005, când am intrat pe această piaţă au devenit realităţi, cele mai importante fiind intrarea în Uniunea Europeană, şi, de curând, şi în spaţiul Schengen, iar aceste jaloane bifate au adus şi vor aduce în continuare oportunităţi extraordinare pentru investitori. Iată, deci, primul motiv care ne dă încredere în perspectivele pieţei locale.

    ♦ Al doilea: România are astăzi acces la fonduri europene nerambursabile la care nici nu putea visa cândva, bani care reprezintă o şansă uriaşă pentru modernizarea infrastructurii de toate tipurile şi care au devenit un factor decisiv în analiza investitorilor atunci când se uită spre România. 

    Dacă ţara va avea capacitatea de a atrage cât mai mult din acest capital disponibil, chiar acum, atunci toată lumea va avea de câştigat pe termen lung. în caz contrar, va rata o şansă istorică, într-un moment în care economia are nevoie de influxuri decapital ca de aer pentru a face faţă provocărilor momentului şi a se stabiliza pe trendul de recuperare a decalajelor faţă de statele din regiune.  În ce ne priveşte, suntem pregătiţi să contribuim de o manieră solidă la eforturile de modernizare a reţelelor energetice din România, atât din surse proprii cât şi prin atragerea de fonduri europene, continuând progresele indiscutabile înregistrate deja la acest capitol şi sperăm că autorităţile vor susţine acest angajament printr-un cadru de reglementare stimulativ şi adecvat acestor noi realităţi.

    ♦ Al treilea motiv: România a devenit cel mai mare producător de gaze din UE şi, totodată, dispune de resurse naturale semnificative pentru energia eoliană şi un potenţial puternic de energie solară, datorită poziţiei sale geografice favorabile, în combinaţie cu un mix energetic sănătos provenit din surse gestionabile, mai ales dacă noile centrale pe gaz aflate în construcţie vor deveni operaţionale.

    Creşterea exponenţială a numărului de prosumatori împreună cu numeroasele proiecte de generare din segmentul non-rezidenţial finalizate sau în curs de implementare din ultima perioadă este un motiv de încredere în perspectivele de dezvoltare ale business-ului nostru.

    Pe de altă parte, mediul de afaceri se află sub presiune, într-un an dificil, cu încărcătură electorală, cu efecte profunde în plan social şi economic. Introducerea de noi taxe şi impozite nu este niciodată o veste bună pentru investitori, dar temerile şi incertitudinea devin şi mai accentuate atunci când noi măsuri de impact sunt decise şi aplicate imediat, peste noapte, fără o consultare prealabilă adecvată şi o analiză atentă cu jucătorii din economie.

    Predictibilitatea şi stabilitatea legislativă şi fiscală sunt, din nou, trecute cu vederea, deşi sunt cerinţele de bază repetate insistent, cu orice ocazie posibilă, de companiile din ţară pentru a-şi putea face planuri de afaceri coerente, pentru a-şi fundamenta bugete din care să facă investiţii, a-şi achita dările către stat şi a-şi plăti angajaţii.

    De asemenea, îndeplinirea parţială şi cu mare întârziere de către autorităţi a obligaţiei la care s-au angajat prin propriile reglementări privind decontarea sumelor datorate furnizorilor pentru prefinanţarea preţurilor plafonate la energie continuă să ne afecteze serios activitatea. Iar modul în care a fost structurat bugetul pentru acest an în ceea ce priveşte asigurarea sumelor corespunzătoare compensării schemelor de plafonare nu este de natură să ne liniştească temerile, dimpotrivă. Autorităţile ar trebui să trateze cu maximă seriozitate acest risc şi să ia măsuri clare pentru a asigura şi rambursa la timp datoriile către furnizori.

    La toate acestea se adaugă neclaritatea legată de deschiderea pieţei de energie, deşi ne mai desparte puţin timp de momentul 1 aprilie, şi necesitatea îmbunătăţirii cadrului reglementare pentru stimularea investiţiilor în sectorul energetic.

     

    Alexandru Chiriţă, CEO Electrica

    Dacă ar fi să alegeţi 3 motive pentru care aveţi încredere în continuare în dezvoltarea pieţei locale şi a business-ului dumneavoastră, care ar fi acelea?

    ♦ În primul rând, suntem extrem de optimişti în privinţa transformării sectorului energetic în acest moment. Ne îndreptăm către o economie sustenabilă şi digitală, care deschide oportunităţi extraordinare. De fiecare dată când investim în infrastructură nouă, reţele inteligente sau surse de energie regenerabilă, nu facem doar o simplă actualizare a sistemelor vechi – punem bazele pentru ceva mai mare şi mai bun. Nu e vorba doar de schimbare de dragul schimbării; este un progres real care ne pregăteşte pentru succesul pe termen lung.

    ♦ În al doilea rând, probabil aţi observat cum piaţa energetică din România începe să se maturizeze cu adevărat. Sigur, ne confruntăm cu provocările noastre din exterior – cine nu o face? Dar reglementările devin mai predictibile, iar concurenţa crescută îi determină pe toţi să îşi îmbunătăţească performanţa. Piaţa se maturizează, iar această stabilitate înseamnă că putem planifica cu încredere şi să oferim clienţilor noştri exact ceea ce au nevoie.

    ♦ Al treilea motiv este modul în care oamenii înşişi se schimbă. Tot mai mulţi consumatori, fie că vorbim de familii sau de mari industrii, caută în mod activ soluţii energetice mai inteligente şi mai ecologice. Vor să îşi optimizeze consumul, sunt interesaţi să producă propria energie şi sunt pregătiţi să se angajeze în parteneriate pe termen lung. Această schimbare de mentalitate nu este doar un trend, este o revoluţie la care suntem mândri să luăm parte.

    Care sunt totuşi motivele de îngrijorare pe care le aveţi la acest început de 2025?

    Cea mai mare îngrijorare pentru noi toţi este situaţia politică globală şi modul în care aceasta afectează preţurile la energie şi lanţurile de aprovizionare. Da, sectorul energetic românesc a demonstrat că poate face faţă loviturilor, dar nu putem ignora cum aceste presiuni externe ar putea influenţa costurile noastre operaţionale şi investiţiile viitoare.

    Un alt aspect care ne preocupă este viteza de modernizare a infrastructurii energetice. ştim că avem nevoie de investiţii masive în reţele inteligente, digitalizare şi surse regenerabile, asta e clar. Dar punerea în practică a acestor proiecte nu este simplă. Sunt atât de multe aspecte în joc, iar întârzierile ar putea afecta eficienţa şi siguranţa întregului nostru sistem energetic pe termen lung.

    În final, există provocarea de a face această tranziţie către energia sustenabilă echitabilă pentru toată lumea. Trebuie să ne asigurăm că toate costurile acestei transformări nu cad prea greu asupra niciunui grup. La urma urmei, energia nu este un lux, este o necesitate. Avem nevoie de soluţii care să funcţioneze pentru toată lumea, de la marile companii până la familiile obişnuite.

    Însă niciuna dintre aceste provocări nu este insurmontabilă. Cu o strategie clară, muncă în echipă la nivelul întregii industrii şi un angajament faţă de inovare, putem transforma aceste provocări în oportunităţi.

     

  • Ce arată datele barometrului Concordia: UE pierde teren în faţa economiilor majore. Costurile ridicate ale energiei şi reglementările excesive frănează investiţiile. Comerţul intra-UE reprezintă doar 20% din PIB, faţă de 70% în SUA

    Concordia, membru al BusinessEurope – cea mai mare organizaţie a mediului de afaceri la nivel european – anunţă lansarea Reform Barometer 2025, raportul anual care analizează competitivitatea economică a Uniunii Europene şi propune direcţii de reformă a economiei europene.

    Uniunea Europeană rămâne în urma economiilor majore, iar mediul de afaceri întâmpină obstacole semnificative.

    Raportul evidenţiază o creştere economică lentă, de doar 1,1% în 2024, comparativ cu 2,5% în SUA. Totodată, costurile ridicate ale energiei şi reglementările excesive descurajează investiţiile, peste 60% dintre companii considerând birocraţia o barieră majoră.

    De asemenea, piaţa unică fragmentată limitează dezvoltarea – comerţul intra-UE reprezintă doar 20% din PIB, faţă de 70% în SUA.

    În contextul declinului productivităţii şi al scăderii investiţiilor străine, sunt necesare reforme în domenii precum taxarea, piaţa muncii, inovaţia şi energia regenerabilă.

    BusinessEurope recomandă reducerea poverii administrative, simplificarea legislaţiei pentru IMM-uri şi reorientarea bugetului UE către investiţii strategice.

    În rândul companiilor din România şi din alte state membre, există îngrijorări privind deteriorarea mediului investiţional, dar şi aşteptări mari de la noul mandat al Comisiei Europene.

    Totuşi, lipsa reformelor structurale şi impactul potenţial negativ al agendei de dereglementare a SUA generează un pesimism semnificativ în mediul de afaceri european.

     

     

  • Începutul frumoasei prietenii ruso-americane: Putin permite unor fonduri de investiţii americane să-şi vândă acţiunile din companiile ruseşti, blocate la scurt timp după începutul invaziei

    Vladimir Putin a permis unui grup de administratori de active şi fonduri speculative occidentale să îşi lichideze acţiunile rămase blocate după invazia în Ucraina, înainte ca liderul rus să discute telefonic cu Donald Trump, scrie FT.

    Fonduri precum Jane Street, GMO şi Franklin Templeton au fost autorizate să vândă acţiuni ale unor companii ruseşti către un fond speculativ de investiţii speculativ, 683 Capital Partners, conform unui decret publicat luni de Putin. 

    Fondul speculativ ar putea apoi să tranzacţioneze liber cu două fonduri de investiţii ruseşti, fără a mai avea nevoie de autorizaţii suplimentare din partea guvernului.

    683 Capital Partners, cu sediul în New York, nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii. Administrată de Ari Zweiman, firma gestiona active de 1,6 miliarde de dolari la sfârşitul anului 2024, conform documentelor depuse la Comisia pentru Valori Mobiliare şi Burse din SUA. 

    La scurt timp după începerea invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Rusia, în 2022, Putin a semnat un decret care interzicea investitorilor internaţionali să tranzacţioneze acţiuni sau obligaţiuni ale băncilor şi companiilor energetice ruseşti. Orice astfel de tranzacţie necesita aprobarea autorităţilor ruse. 

    Rubla rusească a crescut cu 36% faţă de dolarul american în acest an, iar acţiunile ruseşti au crescut, de asemenea, pe fondul informaţiilor că SUA vor relaxa în curând sancţiunile impuse Rusiei, sancţiuni care au izolat Moscova de pieţele financiare occidentale şi au împiedicat multe fonduri internaţionale să cumpere sau să vândă active ruseşti.