BusinessMagazin

Tag: insolventa

  • Avocatul Poporului: Îi consultăm pe cei implicaţi în elaborarea Codului insolvenţei, pentru a stabili intenţia

     Anastasiu a precizat că, încă de vineri, având în vedere discuţiile privind excepţia de neconstituţionalitate ce au urmat publicării în Monitoul Oficial a Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 91/2003 privind insolvenţa, instituţia analizează prevederile actului normativ.

    “Având în vedere criticile exprimate privind neconstituţionalitatea prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, Avocatul Poporului, în limitele competenţelor prevăzute de Constituţie şi legea sa de organizare şi funcţionare, analizează posibilitatea ridicării unei excepţii de neconstituţionalitate în faţa Curţii Constituţionale privind dispoziţiile acestei ordonanţe”, se arată într-un comunicat de presă dat publicităţii marţi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casa de Insolvenţă Transilvania: Codul Insolvenţei trimite firmele mijlocii şi mari în faliment. Nu se pot reorganiza într-un an

     “Modificările îngreunează procedura de reorganizare şi o fac aproape imposibil de accesat. Afectează companiile mijlocii şi mari pentru care ar exista datele unei reorganizări. Falimentul acestora va reprezenta desfiinţarea locurilor de muncă şi va atrage falimentele furnizorilor, sau chiar al clienţilor. La nivelul Uniunii Europene, peste 200.000 de întreprinderi sunt afectate anual de faliment, fapt ce duce la pierderea a peste 1,7 milioane de locuri de muncă în fiecare an. Riscăm să îngroşăm masiv aceste statistici, iar situaţia economică naţională să se înrăutăţească”, a declarat, într-un comunicat, Vasile Godîncă-Herlea, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania.

    Reprezentanţii CITR apreciază că măsurile vor destabiliza mediul de afaceri, în loc să-l ajute, pentru o companiie fiind dificil să se redreseze într-o perioadă de numai un an.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Marcel Bărbuţ, proprietarul Adeplast: ”Legile trebuie sa fie intransigente cu hoţii!”

     

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră ca antreprenor prin criza economică?

    Atipic. Dacă acţionam tipic, evident nu eram aici. Ne-am finanţat de la bănci şi am acţionat anticiclic. Am investit în plină crizăa, am mărit permanent echipa de vânzări, astfel am câştigat piaţă. La 8 luni am crescut cifra de afaceri cu peste 35 de procente.

    1. Care au fost cele mai mari oportunităţi din ultimii cinci ani? Care au fost cele mai mari riscuri? Cum le-aţi făcut faţă?

    Piaţa autohtonă în sine, pieţele din jurul nostru. Riscurile ţin de zecile de milioane de euro pe care le-am investit şi pe care trebuie să le returnăm băncilor. Sigur, creşterea majoră a cifrei de afaceri ne pune în situaţia dorită de orice business de a fi şi de acum mai departe interesanţi pentru bănci. Avem profit, an de an, asta e ce caută băncile.

    1. Uitându-vă la ultimii cinci ani, vă pare rau de lucruri pe care (nu) le-aţi făcut? Credeţi că puteaţi avea rezultate mai bune în aceşti ani?

    Am făcut tot ce era uman posibil să facem. De la 2 fabrici, avem acum nu mai puţin de 9 fabrici, pe 3 platforme industriale: Ploieşti, Oradea şi Roman. Nu cred că am ratat nimic. Suntem lideri de piaţă!

    1. Credeţi că recesiunea v-a adus oportunităţi pe care altfel nu le-aţi fi avut? În ce domenii credeţi că oamenii de afaceri au avut oportunităţi aproape imposibile în vremuri de creştere economică? 

    Criza este prin excelenţă un timp al oportunităţii. Evident că am crescut în această perioadă şi pentru că o serie de manageri au fost paralizaţi de probleme generate de mediul de business, însă creşterea se datorează oamenilor de la Adeplast: manager, vânzări, producţie etc.

    1. Care sunt planurile dumneavoastră de afaceri pe termen mediu? Care sunt următorii paşi pentru Adeplast?

    Creştem. Creştem cu două cifre de la an la an. Exportul este din ce în ce mai important. Suntem suficient de mari să jucăm zonal. Produsele noastre merg acum din Ucraina până în Germania.

    1. Ce cifră de afaceri şi profit net aţi bugetat pentru 2013?

    În primele 6 luni din 2013 compania a înregistrat o creştere de peste  31% a cifrei de afaceri . Iar profitul a crescut cu 140 %

    1. Care credeţi că sunt acum domeniile în care merită investit?

    Construcţii, agricultură, construcţii J

    1. Ce perspectivă aveţi asupra viitorului apropiat din punct de vedere macroeconomic – următorii cinci ani?

    Noi am crescut indiferent de mediul din jurul nostru. Semnalele din piaţă sunt pozitive. Aşteptăm creşteri.

    1. Consideraţi că valul de criză a cernut oamenii de afaceri din România după criterii corecte? Cum comentaţi căderea abruptă a unora şi saltul sau rezistenţa altora?

    Sigur că a cernut, legile însă trebuie să taie în carne vie orice societate care încearcă să se ascundă în spatele insolvenţelor. Legile trebuie să fie intransigente cu hoţii!

  • PDL cere Avocatul Poporului ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate la Ordonanţa de Urgenţă privind insolvenţa

     “Vă adresăm solicitarea, ca în baza art. 146 lit. d) din Constituţie şi a art. 13 lit. f) din Legea nr. 35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului de a ridica o excepţie de neconstituţionalitate în faţa Curţii Constituţionale care să aibă ca obiect art. 81 din Ordonanţa de urgenţă nr. 91/2013 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial nr. 620 din 4 octombrie 2013”, se arată în sesizarea adresată de PDL lui Anastasiu CRIŞU, Avocatul Poporului.

    Democrat-liberalii amintesc că această prevedere are următoarea formă: “În cazul în care activitatea debitorului se află sub incidenţa prevederilor Legii audiovizualului nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, ca urmare a deschiderii procedurii şi până la data confirmării planului de reorganizare, se suspendă licenţa audiovizuală, în sensul Legii nr. 504/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu începere de la data primirii comunicării de către Consiliul Naţional al Audiovizualului. În planul de reorganizare vor fi prevăzute condiţiile de exercitare a dreptului de a difuza, într-o zonă determinată, un anumit serviciu de programe, condiţii ce vor fi supuse aprobării prealabile a Consiliului Naţional al Audiovizualului”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Serbia este aproape de FALIMENT. Ţara aşteaptă un credit de urgenţă de un miliard de dolari de la Emiratele Arabe

     “Suntem practic la marginea falimentului. Măsurile de redresare a economiei vor fi dure, nu populiste, şi vor afecta între 300.000 şi 500.000 de angajaţi din sectorul public”, a declarat vicepremierul Aleksandar Vicic pentur Prva TV, preluată de Bloomberg.

    Guvernul va adopta măsuri de reducere a deficitului bugetar şi a datoriei publice, fără a afecta pensiile, protejate de Partidul Pensiilor, partener în coaliţia de guvernare.

    Deficitul bugetar al Serbiei va fi de 8,3% din PIB în acest an, potrivit estimărilor Fondului Monetar Internaţional (FMI).

    Guvernul vrea să reducă deficitul cu până la 1,6 miliarde euro până în 2016, pentru a consolida încrederea investitorilor, a declarat recent ministrul Finanţelor Lazar Krstic.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Judecătorii vor ca Avocatul Poporului să sesizeze CC în cazul Codului insolvenţiei

     Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR) arată luni, într-un comunicat de presă remis agenţiei MEDIAFAX, că una dintre responsabilităţile majore ale Guvernului este aceea de a contribui la crearea unui cadrul legislativ coerent, previzibil şi stabil, care să asigure exercitarea drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti şi funcţionarea eficientă a instituţiilor statului.

    “Adoptarea unui cod juridic, aşa cum este Codul insolvenţei, prin ordonanţă de urgenţă este un act fără precedent, care nesocoteşte flagrant dispoziţiile art.115 din Constituţia României, ce limitează în mod expres situaţiile în care Guvernul poate emite ordonanţe de urgenţă”, susţin reprezentanţii UNJR.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Noile reguli de insolvenţă vor fi aplicate din 25 octombrie, inclusiv pentru proceduri în derulare

     Insolvenţa debitorului – reprezentând insuficienţa fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide şi exigibile – se prezumă atunci când acesta nu a plătit datoria faţă de creditor după 60 de zile de la scadenţă, nu după 90 zile ca în prezent. În acelaşi timp, este menţinut articolul care stabileşte că insolvenţa este iminentă atunci când se dovedeşte că debitorul nu va putea plăti la scadenţă datoriile exigibile angajate, cu fondurile băneşti disponibile la data scadenţei.

    Pentru formularea unei cereri de deschidere a procedurii de insolvenţă se introduce o valoare-prag şi pentru debitor, aceeaşi cu cea pentru creditor, respectiv de 40.000 de lei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Casele de insolvenţă, câştigătorii crizei

    Andrei Cionca, în vârstă de 36 de ani, a terminat facultatea de drept la Cluj în anul 2000 şi s-a angajat jurist într-o societate care rezolva dosare de insolvenţă. A devenit în scurt timp acţionar, dar în 2006 s-a despărţit de cel care l-a angajat şi a deschis, împreună cu alţi doi parteneri, Casa de Insolvenţă Transilvania (CITR). Avea în plan să devină liderul pieţei de insolvenţă din Transilvania şi în numai o jumătate de an au câştigat cel mai mare proiect de lichidare din România, Tractorul Braşov. CITR a intrat astfel pe o traiectorie de dezvoltare naţională şi următorul pas logic a fost deschiderea unui birou în Bucureşti. „În ultimii cinci ani, CITR a fost lider în piaţa insolvenţei, aşa încât am putea spune că traseul nostru a fost unul ascendant“.

    Cionca lucrează într-un domeniu care a devenit, în criză, vedetă, trăgând cu sine şi pe cei mai puternici practicieni. „Cu siguranţă că mai multe companii au fost afectate de insolvenţă în ultimii ani şi asta ne-a crescut inevitabil clientela, însă <meritul> cel mai mare al recesiunii, din punctul de vedere al practicianului în insolvenţă, este faptul că a adus în prim plan procedura de reorganizare în detrimentul falimentului. În plus, în timp a început să se facă diferenţa între noţiunea de Insolvenţă şi cea de Faliment“, explică Andrei Cionca de ce CITR a crescut în criză, de la afaceri de 5,4 milioane de euro în 2011 la 7,2 milioane de euro bugetate pentru 2013. Profitul net al CITR va atinge în acest an 1,2 milioane de euro.

    „Categoric ultimii 5 ani au schimbat evoluţia pieţei practicienilor în insolvenţă“, spune Andrei Cionca, iar faptul că mediul de afaceri şi mediul bancar au intrat într-un contact atât de strâns cu procedura a deschis ochii tuturor asupra beneficiilor sale şi s-a putut contura astfel o imagine mult mai clară şi realistă despre insolvenţă, curăţată de stigmatul anterior recesiunii. 
    Acum, CITR gestionează în jur de 300 de proiecte de insolvenţă răspândite în toată ţara şi aflate în diferite stadii. Cele mai cunoscute insolvenţe aflate în portofoliul CITR acum sunt Romstrade Bucureşti, Complexul imobiiar Alia Inmobiliaria Bucureşti, Belle Vue Residence Braşov, Leonardo Oradea, Concefa Sibiu, Tunele Braşov.

    Sunt multe insolvenţe sau falimente în piaţă acum? Andrei Cionca este de părere că sunt exact câte ar trebui să fie: „Criza a avut un rol de distrugere creatoare, un adevărat proces de triere, care a permis jucătorilor rămaşi să se dezvolte într-o piaţă aerisită, după decimarea majorităţii. Oportunismul a fost astfel curăţat din mediul de business la scară mare. Jucătorii care au rămas şi au reuşit să rezolve aceste constrângeri ale supraîndatorării şi optimizării de costuri s-au redresat şi şi-au consolidat poziţia pe piaţă pe termen lung“. Perioada de recesiune a resetat mediul de afaceri din România. Cât de corect a făcut-o sau nu e însă o chestiune discutabilă. „Fiecare regulă are excepţiile ei“, precizează Cionca, „dar un lucru e cert: afacerile sunt matematică, aşa că cine şi-a facut corect temele şi a învăţat fiecare 
lecţie la timpul ei nu a avut de suferit în criză, ba chiar a putut să o folosească în beneficiul său“.

  • Grapini: Codul Insolvenţei se va aplica şi regiilor autonome şi companiilor cu capital de stat

     “Guvernul a luat o decizie politică. Au intrat în aceeaşi măsură, sub Codul Insolvenţei, şi companiile cu capital de stat şi regiile, decizie pe care niciun Guvern nu a avut curaj să o ia. Insolvenţa era doar pentru mediul privat. Noi am decis să intre pentru că trebuie să existe presiune şi asupra companiilor de stat şi regiilor să se eficientizeze, ăsta este scopul până la urmă”, a declarat joi ministrul delegat pentru IMM, Mediu de Afaceri şi Turism, Maria Grapini, după o conferinţă pe tema afacerilor.

    Potrivit actului normativ, firmele vor putea intra în insolvenţă pe o perioadă de doar un an, spre deosebire de trei ani, cât era termenul în reglementarea anterioară.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Andrei Cionca: ”Criza a făcut curăţenie în mediul de business”

    1. Cum definiţi traseul dumneavoastră profesional prin criza economică?
    În ultimii 5 ani, CITR a devenit lider în piaţa insolvenţei, aşa încât am putea spune că traseul nostru a fost unul ascendent. Cu toate acestea, nu a fost deloc uşor. Am pornit de la a fi o societate cu recunoaştere locală şi ne-am luptat pentru a ajunge în top. Întotdeauna ne-am ghidat după ideea că, dacă oferim clienţilor noştri servicii profesionale inovatoare şi urmărim mereu găsirea celei mai bune soluţii pentru toate părţile implicate, succesul nu va întârzia să apară. Şi aşa a fost. Am realizat prima reorganizare de succes din România şi suntem promotorii metodelor de restructurare judiciară şi extra-judiciară, evitând falimentul, pe cât posibil. În fapt, noi am creat pentru prima dată un format structurat de plan de reorganizare în Romania, am dezvoltat primul departament de analiză financiară – care este vital pentru o viziune clară asupra companiei tratate – , am studiat şi implementat tehnici şi metode de restructurare  nemaiutilizate anterior în Romania, am creat centre teritoriale în toate zonele principale ale ţării pentru a le usura clienţilor noştri accesul la consultanţă în orice moment dorit, am căutat să integrăm mereu oameni valoroşi în echipele noastre şi am investit în permanenţă în dezvoltarea lor profesională. Serviciile noastre sunt astăzi un pachet complex şi foarte bine selecţionat, concentrat şi personalizat mereu pe nevoile clienţilor. Privim mereu în perspectivă şi asta ne obligă să nu facem niciodata rabat la calitatea serviciilor oferite.

    2. Care au fost cele mai mari oportunităţi din ultimii cinci ani? Care au fost cele mai mari riscuri?
    Cred ca cele mai mari oportunităţi în perioada de criză a ultimilor cinci ani au fost cele legate de investiţiile în distressed şi de fuziuni şi achizitii. Cine a putut şi a stiut să investească bine în ultimii ani, în prezent are clar un as în mânecă. Nu mai vorbim de tunuri ca în anii postdecembristi, ci de achizitii bine calculate, negociate şi asumate strategic. Cum spuneam, mediul de afaceri s-a rafinat foarte mult în acesti cinci ani şi vorbim deja de un business know-how solid, cu perspective de dezvoltare economică sănătoasă.
    Tot din investitii s-au nascut şi cele mai mari riscuri în perioada aceasta, tocmai din cele achiziţii necalculate corect şi neasumate strategic. În contrapartidă cu premianţii din business care au putut şi au ştiut să investească bine în recesiune, exista şi acei jucatori care au luat decizii pripite,  continuând de multe ori activitatea fără a îşi adapta strategia la noile condiţii ale pieţei, fără a analiza oportunitatea investiţiilor din prisma unei economii austere de criză.

    3. Uitându-vă la ultimii cinci ani, vă pare rau de lucruri pe care (nu) le-ati facut? Credeţi că puteaţi avea rezultate mai bune în aceşti ani?
    Categoric rezultatele puteau fi şi mai bune de atât, dar nu regretăm că lucrurile s-au întâmplat aşa. S-au investit prea mulţi ani de muncă şi dăruire în construirea imaginii CITR, ani pe care nu suntem dispuşi să îi sabotăm cu compromisuri bănoase. Ne bucurăm şi ne mândrim de rezultatele frumoase ale proiectelor gestionate şi de încrederea pe care ne-am construit-o în piaţa. Sigur că putem mult mai mult decât atât, dar avem convingerea că timpul va filtra şi în acest segment de economie oportuniştii de adevaraţii profesionişti. Cum spuneam, privim întotdeauna spre viitor şi asta nu ne lasă să ne compromitem.

    4. Credeţi că recesiunea v-a adus oportunităţi pe care altfel nu le-aţi fi avut? Credeţi că saltul din ultimii ani ar fi fost mai greu de obţinut în perioade de creştere economică?
    Cu siguranţă că mai multe companii au fost afectate de insolvenţă în ultimii ani şi asta ne-a crescut inevitabil clientela, însă ”meritul” cel mai mare al recesiunii, din punctul de vedere al practicianului în insolventa, este faptul că a adus în prim plan procedura de reorganizare în detrimentul falimentului. În plus, în timp a început să se facă diferenţa între noţiunea de Insolvenţă şi cea de Faliment. Ne place să credem că am contribuit şi noi la informarea mediului de afaceri despre ce înseamnă realmente această procedură de insolvenţă. în ultimii ani ne-am implicat în organizarea de diferite evenimente în Bucureşti, dar mai ales în ţară, în încercarea de a informa în mod corect mediul de business despre metodele de prevenţie şi de restructurare. A fi insolvent poate fi echivalentul unei  simple răceli, nu neaparat o ceritudine a morţii. Din pricină sau datorită recesiunii, depinde din ce unghi privim problema, atît oamenii de afaceri, cât şi bancherii din România s-au găsit obligaţi să afle mai multe despre ce presupune acest proces şi să înţeleagă şi beneficiile sale, nu doar dezavantajele aparente. În ceea ce priveşte CITR, nu cred că recesiunea este principalul motiv pentru care ne aflăm în top, ci mai curând aerul proaspăt pe care îl aducem pe piaţă.

    5. Care sunt, în acest moment, cele mai mari proiecte la care lucraţi?
    La acest moment gestionăm în jur de 300 de proiecte de insolvenţă răspândite în toată ţara şi aflate în diferite stadii. Dintre proiectele mai cunoscute pe piaţă putem exemplifica: Romstrade Bucureşti, Complexul imobiiar Alia Inmobiliaria Bucureşti, Belle Vue Residence Braşov, Leonardo Oradea, Concefa Sibiu,  Tunele Braşov, Argecom Piteşti, Veritas Panciu, Ultex ţăndărei,  Intfor Galaţi, Someş SA Dej,  GHCL UPSOM SA Alba, PIRITEX SA Ploieşti, PROGES SA Oradea, Librăriile Alexandria Suceava, grupul EUROHOLDING Timişoara, Hidromecanica SA Brasov, ICIM Arad etc.