BusinessMagazin

Tag: INS

  • Investiţiile în economie au crescut în primul trimestru cu 8,5%

    Pe elemente de structură, lucrările de construcţii noi au urcat cu 16,2%, utilajele (inclusiv mijloace de transport) cu 3,8%, iar alte cheltuieli cu 0,4%.

    “Comparativ cu trimestrul I 2014, în trimestrul I 2015 se constată o creştere a ponderii investiţiilor nete în lucrări de construcţii noi cu 2,4 puncte procentuale. Ponderea investiţiilor nete în utilaje (inclusiv mijloace de transport) şi alte cheltuieli a scăzut cu 2,2 puncte procentuale, respectiv cu 0,2 puncte procentuale. Ramurile în care s-a realizat un volum mai mare de investiţii nete sunt în industrie, comerţ şi servicii”, arată INS, într-un comunicat.

    Datele BNR arată că investiţiile străine directe au însumat în primul trimestru 885 milioane de euro, fiind mai mari cu 55% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.

  • Rata şomajului în formă ajustată sezonier a crescut în aprilie la 6,9%

    “Numărul şomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna aprilie din anul curent este de 628 mii persoane, în creştere faţă de luna precedentă (623 mii persoane), dar în uşoară scădere faţă de aceeaşi lună din anul anterior (629 mii persoane)”, arată INS, într-un comunicat.

    Pe sexe, rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu 1,6 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fiind 7,6% în cazul persoanelor de sex masculin şi 6,0% în cazul celor de sex feminin).

    Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata şomajului a fost estimată la 5,5% pentru luna aprilie 2015 (6,2% în cazul bărbaţilor şi 4,6% în cel al femeilor).

    Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 73,9% din numărul total al şomerilor estimat pentru aprilie.

    Datele se referă la şomajul definit de Biroul Internaţional al Muncii (BIM). Potrivit acestuia, şomerii sunt persoanele în vârstă de 15-74 ani care îndeplinesc simultan trei condiţii: nu au un loc de muncă, sunt disponibile să înceapă lucrul în următoarele două săptămâni, respectiv au căutat activ un loc de muncă în decursul ultimelor patru săptămâni.

  • Sosirile în unităţi turistice au crescut în primele patru luni. Câţi turişti străini au vizitat România

    Astfel, sosirile au ajuns la 2,24 milioane, iar înnoptările 4,51 milioane.

    Din total, sosirile turiştilor români au reprezentat 77%, pondere apropiată de cea din perioada similară a anului precedent.

    Durata medie a şederii a fost de două zile, atât la turiştii români cât şi la turiştii străini, se arată într-un comunicat al INS.

    Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare s-a plasat la 20,7%.

    Cele mai multe sosiri ale turiştilor străini au provenit din Italia (57.400), Germania (55.600), Israel (44.600), Franţa (34.700) şi Marea Britanie (31.500).

    Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 2,31 milioane, în creştere cu 11,5%.

    Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost în perioada analizată de 3,88 milioane, în urcare cu 10,4%.

    În aprilie, comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, atât sosirile cât şi înnoptările au avut creşteri, de 15,3%, respectiv 14,1%. La punctele de frontieră s-au înregistrat creşteri atât la sosirile vizitatorilor străini, cu 9,1%, cât şi la plecările în străinătate ale vizitatorilor români, cu 10%.

  • INS: Numărul copiilor, în scădere. Nici trei sferturi dintre ei nu sunt într-o formă de învăţământ

    În anul 1954, Adunarea Generală a ONU a recomandat instituirea Zilei Internaţionale a Copilului, serbată de atunci, an de an, la 1 iunie.

    Cu prilejul acestei sărbători, Institutul Naţional de Statistică (INS) precizează că în 1 ianuarie 2015, numărul copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 şi 18 ani, care aveau domiciliul în România, a fost de 3.999.900, în scădere cu 38.600 comparativ cu anul anterior.

    “Ponderea populaţiei cu vârsta cuprinsă între 0-18 ani în totalul populaţiei după domiciliu a fost, la 1 ianuarie 2015, de 18 la sută, în scădere faţă de anii anteriori. Proporţia băieţilor în segmentul de populaţie de 0-18 ani a fost, în ultimii ani, superioară comparativ cu cea a fetelor de aceeaşi vârstă (51,4 la sută). Raportul de masculinitate a fost de 1.056 de băieţi la 1.000 de fete”, se arată în comunicatul transmis agenţiei MEDIAFAX.

    Potrivit sursei citate, anul trecut s-au născut 1.853.221 de copii, rata de fertilitate scăzând faţă de anii anteriori şi ajungând la 33 născuţi-vii la 1.000 femei de vârstă fertilă.

    “Cea mai ridicată rată a natalităţii, înregistrată în anul 2014, a fost în regiunea Centru (9,1 născuţi vii la 1.000 locuitori), iar cea mai scăzută în regiunea Sud-Vest Oltenia (7,3 născuţi vii la 1.000 locuitori)”, se mai arată în comunicat.

    INS mai informează că, la începutul anului şcolar 2014/2015, populaţia şcolară era de 3.735.552 copii, cuprinsă într-o reţea de învăţământ cu 7.127 unităţi şi 244.040 cadre didactice.

    “Din totalul populaţiei şcolare la începutul anului şcolar 2014/2015, numărul copiilor din creşe şi grădiniţe era de 578.177, al elevilor din clasele primare şi gimnaziale de 1.732.305, iar al celor din învăţământul liceal de 727.072. Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară la începutul anului şcolar 2014/2015 a fost de 73,4 la sută. Din numărul total de elevi înscrişi la începutul anului şcolar 2014/2015, 2.513.216 frecventau şcoala la învăţământul de zi”, rezultă din datele centralizate de INS.

  • Autorizaţiile de construire pentru clădirile rezidenţiale au avut o creştere de 1,9% la 4 luni

    “Creşteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Nord-Vest (+179 autorizaţii), Sud-Est (+110), Nord-Est (+59), Sud-Muntenia (+46) şi Bucureşti-Ilfov (+40). Scăderi a numărului de autorizaţii eliberate pentru construirea de clădiri rezidenţiale au fost în trei regiuni de dezvoltare: Centru (-109 autorizaţii), Vest (-75) şi Sud-Vest Oltenia (-58)”, se arată într-un comunicat al Institutului Naţional de Statistică (INS).

    În aprilie au fost eliberate 3.355 de autorizaţii, din care 65,3% sunt pentru zona rurală.

    Distribuţia în profil regional evidenţiază o creştere faţă de martie a numărului de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri rezidenţiale în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia (+126 autorizaţii), Nord-Vest (+49), Sud-Vest Oltenia (+46) şi Vest (+35).

    Pe de altă parte, s-au consemnat scăderi în Bucureşti-Ilfov (-100 autorizaţii), Nord-Est (-44), Centru (-6) şi Sud-Est (-4).

    Faţă de aceeaşi lună a anului trecut, s-a remarcat o scădere a numărului de autorizaţii în Bucureşti-Ilfov (-112 autorizaţii), Nord-Est (-40) şi Centru (-29), iar creşteri s-au înregistrat în Nord-Vest (+65 autorizaţii), Vest (+35), Sud-Est (+27), Sud-Vest Oltenia (+23) şi Sud-Muntenia (+14).

  • Managerii estimează creşterea activităţii în industrie, construcţii, comerţ şi servicii

    În cadrul anchetei de conjunctură din luna mai, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni o creştere a volumului producţiei (sold conjunctural +20%).

    “În ceea ce priveşte estimarea producţiei, pentru fabricarea băuturilor se va înregistra tendinţă de creştere accentuată (sold conjunctural +56%). Pentru preţurile produselor industriale, se prognozează relativă stabilitate în următoarele trei luni (sold conjunctural +3%). Referitor la numărul de salariaţi, se estimează creştere moderată, soldul conjunctural fiind de +9% pe total industrie prelucrătoare”, se arată într-un comunicat al INS.

    Şi în construcţii se va înregistra o majorare a producţiei (sold conjunctural +24%) şi a stocului de contracte şi comenzi (sold conjunctural +19%). Managerii estimează un avans moderat al numărului de salariaţi (sold conjunctural +11%) şi stabilitatea preţurilor (sold conjunctural +3%).

    În comerţul cu amănuntul, firmele mizează de asemenea pe dezvoltarea activităţii economice (sold conjunctural +35%) şi a comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unităţile comerciale (sold conjunctural +22%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni creştere a numărului de salariaţi (sold conjunctural +25%) şi stabilitatea preţurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural +5%).

    Conform estimărilor din luna mai, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaşte creştere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural +11%). Numărul de salariaţi va creşte uşor (sold conjunctural +7%), iar preţurile vor stagna (sold conjunctural +1%).

  • Numărul locurilor de muncă vacante a crescut în primul trimestru la 45.100. În ce domenii sunt cele mai multe posturi libere

    “Cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în administraţia publică (3,13%) şi în alte activităţi de servicii (2,55). În industria prelucrătoare s-au concentrat aproape 27% din numărul total al locurilor de muncă vacante (12,0 mii locuri vacante), iar rata a luat valoarea de 1,10%. Sectorul bugetar a însumat peste o treime din numărul total al locurilor de muncă vacante. Astfel, 7,8 mii locuri vacante se regăsesc în administraţia publică, 5,5 mii locuri vacante în sănătate şi asistenţă socială, respectiv 2,2 mii locuri vacante în învăţământ”, arată INS, într-un comunicat.

    La polul opus, cele mai mici valori ale ratei locurilor de muncă vacante s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat (0,15%), respectiv în industria extractivă (0,26%).

    Cele mai puţine locuri de muncă vacante s-au regăsit în producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, tranzacţii imobiliare şi industria extractivă (100 locuri vacante pentru fiecare în parte).

    Prin comparaţie cu trimestrul precedent, în majoritatea activităţilor economice s-au înregistrat creşteri ale ratei locurilor de muncă vacante, cele mai semnificative fiind în cele de informaţii şi comunicaţii (0,41 puncte procentuale), respectiv în activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice (0,35 puncte procentuale).

    Acelaşi trend ascedent s-a observat şi în ceea ce priveşte numărul locurilor de muncă vacante, cele mai importante creşteri regăsindu-se în activităţile din industria prelucrătoare (1.400 locuri vacante), respectiv construcţii (800 locuri vacante).

    Uşoare diminuări atât în ceea ce priveşte rata cât şi numărul locurilor de muncă vacante s-au observat în învăţământ (-0,07 puncte procentuale, respectiv 200 locuri vacante), urmate de intermedieri financiare şi asigurări (-0,02 puncte procentuale, respectiv 10 locuri vacante).

    Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat creşteri importante în activităţi de spectacole, culturale şi recreative (+0,67 puncte procentuale), respectiv în transport şi depozitare (+0,61 puncte procentuale), iar diminuarea cea mai relevantă a fost observată în industria extractivă (-0,21 puncte procentuale).

    “Numărul locurilor de muncă vacante a crescut în administraţia publică (+1,7 mii locuri vacante), respectiv în transport şi depozitare (+1,5 mii locuri vacante), iar în învăţământ (-0,3 mii locuri vacante) s-a observat cea mai relevantă scădere”, potrivit INS.

    În trimestrul I 2015, cea mai mare cerere de forţă de muncă salariată exprimată de angajatori atât prin intermediul ratei cât şi a locurilor de muncă vacante a fost pentru ocupaţiile de specialişti în diverse domenii de activitate – grupa majoră 2 (1,4%, respectiv 13.600 locuri vacante), iar cele mai mici valori au fost înregistrate în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (0,51 puncte procentuale, respectiv 100 locuri vacante).

    Comparativ cu trimestrul precedent, cea mai relevantă creştere s-a înregistrat atât în ceea ce priveşte rata cât şi locurile de muncă vacante în rândul ocupaţiilor de muncitori necalificaţi – grupa majoră 9 (+0,29 puncte procentuale, respectiv 1.800 locuri vacante).

    Faţă de acelaşi trimestru al anului anterior, rata cât şi numărul locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai semnificative creşteri în ocupaţiile de funcţionari administrativi – grupa majoră 4 (+0,58 puncte procentuale, respectiv +1.600 locuri vacante), respectiv de lucrători în domeniul serviciilor – grupa majoră 5 (+0,24 puncte procentuale, respectiv +1.700 locuri vacante).

    Diminuări uşoare atât în ceea ce priveşte rata cât şi locurile de muncă vacante s-au regăsit în rândul ocupaţiilor de lucrători calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit – grupa majoră 6 (-0,28 puncte procentuale, respectiv -10 locuri vacante).

    Pe ansamblul anului trecut, rata medie anuală a locurilor de muncă vacante a fost de 0,89%, mai mare cu 0,17 puncte procentuale faţă de 2013, iar numărul mediu al locurilor de muncă vacante a crescut cu 7.900, la 38.500.

     

  • Produsul Intern Brut a crescut în primul trimestru cu 1,6%

    Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2015, fiind revizuită faţă de varianta publicată în aprilie, arată INS, într-un comunicat.

    Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul I 2015 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind
    revizuiţi faţă de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2014, publicată în comunicatul de presă nr. 81 din 7 aprilie 2015. Astfel: – rezultatele trimestrului I 2014, comparativ cu trimestrul IV 2013, au fost revizuite de la 100,3% la 100,1%; – rezultatele trimestrului II 2014, comparativ cu trimestrul I 2014, nu s-au modificat; -rezultatele trimestrului III
    2014, comparativ cu trimestrul II 2014, au fost revizuite de la 102,1% la 102,2%; – rezultatele trimestrului IV 2014, comparativ cu trimestrul III 2014, au fost revizuite de la 100,7% la 101,0%”, se arată în comunicatul INS.

    Statistica precizează că seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial ca urmare a modificării modelelor adoptate, a numărului de regresori folosiţi, a modificării seriilor brute şi a numărului de observaţii disponibile.

    La 7 aprilie, Institutul Naţional de Statistică a anunţat că a revizuit în scădere cu 0,1 puncte procentuale creşterea economică înregistrată anul trecut, de la 2,9% la 2,8%, iar valoric PIB s-a situat la 666,63 miliarde lei, cu 0,43% mai puţin faţă de datele anunţate la începutul lunii martie, contribuţii importante la creşterea PIB având industria, comunicaţiile şi impozitele nete.

    Astfel, valoarea PIB pentru anul trecut, ca serie brută, a fost revizuită de la 669,5 miliarde lei la 666,63 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 2,8% faţă de anul precedent, cu 0,1 puncte sub primele estimări ale INS.

    Bugetul pentru anul în curs a fost fundamentat luând în calcul o creştere a PIB de 2,5%. Cea mai recentă estimare a autorităţilor, inclusă în aprilie în Programul de Convergenţă, prevede un avans economic de 3,2%.

  • Deficitul comercial a crescut în primul trimestru la 1,3 miliarde euro

    Exporturile FOB au însumat 13,38 miliarde euro, iar importurile CIF 14,75 miliarde euro.

    “Valoarea schimburilor intracomunitare de bunuri (Intra-UE28) în trimestrul I 2015 a fost de 9937,6 milioane euro la expedieri şi de 11343,5 milioane euro la introduceri, reprezentând 74,3% din total exporturi şi 76,9% din total importuri. Valoarea schimburilor extracomunitare de bunuri (Extra-UE28) în trimestrul I 2015 a fost de 3443,2 milioane euro la exporturi şi de 3409,6 milioane euro la importuri, reprezentând 25,7% din total exporturi şi 23,1% din total importuri”, arată INS, într-un comunicat.

    În perioada analizată, ponderi importante în structura exporturilor şi importurilor sunt deţinute de grupele de produse maşini şi echipamente de transport (44% la export şi 36,7% la import) şi alte produse manufacturate (33,4% la export şi 31,3% la import).

    În luna martie exporturile FOB au fost de 4,8 miliarde euro, importurile CIF au fost de 5,61 miliarde euro, rezultând un deficit mai mare cu 261,9 milioane euro decât cel înregistrat în luna martie 2014. Faţă de februarie 2015, exporturile şi importurile au crescut cu 9,3%, respectiv cu 17,6%.

    Deficitul comercial s-a adâncit anul trecut cu 6,4%, la 26,84 miliarde lei (6,05 miliarde euro), în condiţiile în care exporturile şi importurile au avansat în acelaşi ritm, de 6,4%.

  • Salariul mediu a crescut în martie cu 5,7%, la 1.829 lei net

    “În luna martie 2015, în majoritatea activităţilor din sectorul economic nivelul câştigului salarial mediu net a fost mai mare decât în luna precedentă ca urmare a acordării de premii ocazionale (inclusiv premii trimestriale, anuale, pentru performanţe deosebite ori pentru sărbătorile de Paşte), sume din alte fonduri (inclusiv tichete de masă sau tichete cadou), realizărilor de producţii ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)”, se arată într-un comunicat al INS.

    Cele mai semnificative creşteri au fost raportate în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice (19,8%), fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, industria metalurgică, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea produselor din tutun, activităţi de editare, fabricarea de maşini, utilaje şi echipamente (12% – 16%) şi în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, colectarea şi epurarea apelor uzate, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale), captarea, tratarea şi distribuţia apei, fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului, activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice, intermedieri financiare (cu excepţia activităţilor de asigurări şi ale fondurilor de pensii), depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor (8% – 11,5%).

    Scăderi au fost înregistrate în activităţi auxiliare intermedierilor financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii (8,6%), în prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei; fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite (4,3%), respectiv telecomunicaţii (4%).

    “În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă în învăţământ (6,1%), ca urmare a aplicării prevederilor legale din actele normative în vigoare, precum şi ca urmare a acordării sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice. Uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă s-au înregistrat şi în sănătate şi asistenţă socială (1,7%), respectiv în administraţia publică (1,4%)”, arată Statistica.

    Comparativ cu luna martie a anului precedent, câştigul salarial mediu nominal net a crescut cu 7,2%. Indicele câştigului salarial real faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent a fost de 106,4%.