BusinessMagazin

Tag: infrastructura

  • Strategii transatlantice: pe când mai multe companii româneşti care să investească în SUA?

    Există loc pentru mai multe investiţii ale companiilor americane în România, dar aş vrea să văd şi mai multe companii româneşti care să ia în considerare oportunitatea de a merge în SUA. Sunt două căi prin care comerţul şi investiţiile pot dezvolta relaţiile între cele două ţări. Cred că relaţiile economice dintre SUA şi România sunt puternice şi pot deveni foarte puternice“, susţine economistul american Joseph Quinlan, specialist în relaţii transatlantice.

    Analistul  a susţinut mereu importanţa consolidării relaţiilor economice transatlantice şi într-un interviu din luna octombrie a amintit că printre atuurile României pentru atragerea de investiţii se numără poziţia geografică favorabilă şi costurile mici cu forţa de muncă. Investiţiile realizate pe piaţa locală de cele peste 400 de companii membre ale Camerei de Comerţ Americane în România – AmCham– au depăşit 20 miliarde de dolari în ultimii 25 de ani, iar numărul de locuri de muncă create a fost în acelaşi interval de peste 200.000.

    Investiţiile străine sunt un barometru al atractivităţii mediului de afaceri autohton şi reflectă percepţia străinilor. Acestea au fluctuat de-a lungul timpului, de cele mai multe ori fiind în pas cu trendul economiei. În primele opt luni ale acestui an, investiţiile străine directe în România au fost de 2,3 miliarde de euro, aproape de nivelul înregistrat pe întreg anul 2014, lucru ce întăreşte ipoteza că 2015 va fi cel mai bun an pentru ISD-uri din anii postcriză.

    În plus, aminteşte Joseph Quinlan, economia românească are un ritm de creştere mai rapid decât media UE. Tocmai de aceea este important acum să fie luate decizii legate de îmbunătăţirea infrastructurii, educaţie, precum şi pentru aplicarea reformelor strategice importante pe termen mediu şi lung.  Îmbunătăţirea calităţii infrastructurii, inclusiv cu ajutorul fondurilor europene, ar putea ajuta România să atragă şi mai mulţi investitori străini, mai spune Quinlan.

    „Infrastructura este foarte importantă. Nu puteţi să aveţi comerţ şi investiţii fără infrastructură bună.“ Un rol important pentru economia României poate îl pot avea şi antreprenorii. În ceea ce priveşte dezvoltarea antreprenoriatului, Joseph Quinlan este de părere că reprezintă un ingredient critic pentru prosperitatea econonomică pe termen lung. Majoritatea analiştilor anticipează pentru acest an o creştere economică de 3-4%.

    Infrastructura deficitară, birocraţia, corupţia şi tergiversarea eficientizării şi restructurării sectorului public şi-au spus în ultimii ani cuvântul asupra investiţiilor străine, după cum au repetat analiştii. Dar înrăutăţirea activităţii investiţionale în România în anii de criză a fost corelată şi cu amplificarea aversiunii faţă de risc la nivel internaţional. Creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţiile străine directe şi îmbunătăţirea absorbţiei fondurilor europene sunt importante având în vedere dependenţa economiei de capitalul extern.

    Recomandările cheie ale AmCham pentru creşterea competitivităţii României cuprind elaborarea unei strategii pe termen lung pentru dezvoltarea economică a ţării, nevoia de investiţii direcţionate  în activităţi de cercetare, dezvoltare şi inovare, dar şi intensificarea eforturilor în vederea eficientizării şi modernizării aparatului administraţiei publice. Calitatea infrastructurii de comunicaţii şi forţa de muncă calificată sunt cele mai apreciate de membrii AmCham România, în timp ce lipsa de viziune pe termen lung, subfinanţarea sistemului de sănătate şi de educaţie, infrastructura de transport inadecvată, ineficienţa administraţiei publice şi lipsa de transparenţă şi predictibilitate sunt principalele motive de nemulţumire, potrivit unui sondaj realizat printre membrii AmCham privind mediul de afaceri din România.

    Atuurile care fac din Europa cea mai profitabilă destinaţie pentru investiţiile americane includ faptul că Uniunea Europeană are una din cele mai mari şi mai solide economii pe plan mondial, faptul că 15 din primele 25 de ţări cele mai favorabile investiţiilor sunt în Europa, conform unui clasament realizat de Banca Mondială, sau faptul că multe din economiile europene se numără printre cele mai competitive la nivel mondial (6 din top 10). În plus, Europa a înregistrat progrese importante din punctul de vedere al inovaţiei şi al activităţilor cu valoare adăugată mare (knowledge-based activities), potrivit unui raport al AmCham.

    Joseph Quinlan, autorul studiului The Case for Investing in Europe, apreciază că „relaţiile economice transatlantice merită toate eforturile celor doi parteneri comerciali de a depăşi actualele provocări, prezenţa deja masivă a investiţiilor americane în Europa conferind acestei regiuni cea mai mare influenţă externă asupra bunăstării companiilor americane.“

    Quinlan susţine că oportunităţile care se conturează în cadrul Parteneriatului Transatlantic pentru Comerţ şi Investiţii – TTIP – vor aduce beneficii nu doar Europei şi SUA, ci întregii lumi, „acordul fiind unul critic pentru bunăstarea economiei globale pe termen lung“.

    În ceea ce priveşte atractivitatea României pentru investiţii americane, Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti, a spus că România dispune de resurse considerabile. „Având o populaţie extrem de educată, poliglotă, cu cunoştinţe tehnice, România are atuurile necesare pentru a atrage investitori şi pentru a reprezenta o rampă de lansare pentru investitori în regiune. Această ţară are de asemenea norocul de a avea o diversitate de resurse naturale: energie, agricultură, silvicultură. Totodată, poziţia sa geografică strategică prezintă un mare potenţial. Situată la graniţa Uniunii Europene, România reprezintă un punct de răscruce între nord, sud, est şi vest. Investitorii şi-ar dori o Românie transparentă, stabilă şi previzibilă, iar România ar trebui să caute, să stimuleze şi să asigure investiţii care ar aduce beneficii prin crearea de locuri de muncă şi accesul la surse sigure de energie“.

    Daniela Nemoianu, preşedintele AmCham, consideră că România nu trebuie să rămână doar un beneficiar al statutului de membru UE, ci să devină un contribuitor activ la competitivitatea economică a Europei: „România trebuie să contribuie la creşterea competitivităţii globale a Europei şi să se poziţioneze ca un stat membru al UE responsabil şi capabil să îşi îndeplinească responsabilităţile, prin valorificarea punctelor forte şi a avantajelor strategice. Credem că viitorul economic al României nu este legat doar de performanţa economică a marilor companii multinaţionale prezente aici, ci şi de succesul antreprenorilor şi IMM-urilor capabile să concureze pe plan local şi internaţional“.

  • Ţara cu cel mai bun internet din lume. România se află pe un loc surprinzător

    International Telecommunication Union a dat publicităţii un raport în care a fost prezentată ierarhia ţărilor cu cea mai performantă infrastructură de comunicaţii, informează Time.

    Aşadar dacă vrem să beneficiem de cel mai bun internet din lume trebuie să dăm o fugă până în Coreea de Sud. Ţara asiatică şi-a menţinut locul, obţinut în 2010, în acest clasament şi este urmată de două ţări europene, Danemarca şi Islanda. Danemarca a urcat două locuri faţă de acum cinci ani, iar Islanda şi-a menţinut poziţia.

    Marea Britanie (locul 4) şi Elveţia (locul 7) au evoluat foarte mult, din acest punct de vedere, în ultimii cinci ani, urcând în clasament şase şi respectiv cinci locuri. Pe de altă parte, ţările nordice au pierdut mai multe locuri în clasament, Suedia a căzut de pe locul 2 pe locul 5, Norvegia de pe 5 pe 10, iar Finlanda de pe 6 pe 12.

    Deşi ne lăudam cu una dintre cele mai mari viteze la internet, România se află abia pe locul 59 în acest clasament, chiar mai prost faţă de acum cinci ani când am ocupat pozţia 55. 

    Ţara din mijlocul Africii, Ciadul, ocupă ultima poziţie în această ierarhie.

  • Cum vor chinezii să includă cea mai mare reţea 4G din lume în Drumul Mătăsii

    „China se pregăteşte să cucerească lumea.“ Este o frază pe care o auzim frevent, alături de altele precum „China va deveni principala putere economică a lumii“ sau „China va controla comerţul internaţional“. Este un scenariu probabil, dar care pare încă la distanţă. Cu toate acestea, ambiţiile unui stat ce se apropie de un miliard şi jumătate de locuitori încep să se manifeste tot mai evident.

    În septembrie 2013, liderul chinez Xi Jinping a vizitat Astana, capitala Kazahstanului, pentru a achiziţiona o participaţie la Kashagan, unul dintre cele mai mari câmpuri petroliere, pentru suma de 5 miliarde de dolari. Jinping a făcut atunci publice detaliile unui plan numit One Belt, One Road – care ar fi versiunea pe mare şi pe uscat a celebrului Drum al Mătăsii. Beijing îşi propune o reţea feroviară de mare viteză, care va porni de la Kunming, capitala provinciei Yunnan, către Laos, iar mai departe spre Cambodgia, Malaiezia, Birmania, Singapore, Thailanda şi Vietnam. O altă reţea de drumuri, căi ferate şi conducte va începe în Xi’an, în centrul Chinei, şi va merge spre vest, ajungând până în Belgia. Beijing a iniţiat deja o rută comercială de aproape 13.000 de kilometri între oraşul Yiwu şi Madrid, capitala Spaniei. În cele din urmă, o cale ferată de mare viteză de 1.800 de kilometri va porni din Kashgar şi se va îndrepta spre sud, prin Pakistan şi prin portul saudit Gwadur.

    Un Drum al Mătăsii maritim urmează să lege sudul Mării Chinei de oceanele Pacific şi Indian. Pe 26 mai autorităţile chineze au prezentat o strategie de expansiune navală, cu o flotă care să depăşească apele teritoriale, spre marile oceane.
    China leagă astfel diverse puncte strategice de pe glob, în cadrul unui plan bine pus la punct. Cea mai mare economie emergentă a lumii are o ţintă de creştere de 7% pentru 2015, iar raportările pentru trimestrul III venite de la Beijing sunt extrem de apropiate de această valoare, 6,9%. „În China este veche tradiţia de a subevalua PIB-ul în perioadele de boom şi de a-l supraevalua când acesta încetineşte“, explica în septembrie Willem Buiter, fost economist de top la Banca Angliei, iar acum analist la Citi. Prognoza FMI este de 6,8%, în vreme ce analiştii de la Capital Economics văd un avans de 4,5%. Analiştii de la Lombard Street, o firmă de consultanţă specializată pe prognoze macroeconomice, cred că avansul real este undeva între 4% şi 5%. Citigroup mizează pe 4% sau chiar mai puţin; Fathom, tot o firmă de consultanţă, este şi mai pesimistă: conform estimărilor sale, economia chineză va creşte cu cel mult 3%.

    Chinezii îşi văd însă de treabă şi îşi propun finanţarea proiectelor de infrastructură cu ajutorul altei invenţii locale, Banca Asiatică de Investiţii pentru Infrastructură, instituţie cu 57 de membri fondatori, modelată după Banca Mondială. Proiectele susţinute de bancă sunt eficiente pentru ţările în care sunt construite, dar dacă luăm în considerare influenţa Chinei în instituţie, cu siguranţă fac parte din marea schemă globală chineză. Noua bancă de dezvoltare promovată de China a fost anunţată la sfârşitul anului 2014 şi a ridicat numeroase semne de întrebare din partea Statelor Unite şi a aliaţilor săi. Iniţiativa Chinei nu este surprinzătoare, în condiţiile în care controlează numai 6,7% din drepturile de vot în Banca Asiatică pentru Dezvoltare, 5,17% în Banca Mondială şi 3,81% în Fondul Monetar Internaţional. AIIB urmează să aibă un capital iniţial de 50 de miliarde de dolari şi mandatul de a finanţa proiecte de infrastructură în întreaga lume, după modelul Băncii Mondiale, cu deosebirea că în AIIB China va avea cea mai mare influenţă. Banca urmează să fie lansată pe parcursul acestui an. Potrivit estimărilor Băncii Asiatice pentru Dezvoltare, necesarul anual de finanţare a proiectelor de investiţii în infrastructură din Asia este de circa 800 de miliarde de dolari.

    În ianuarie, China a semnat un acord cu Uniunea Africană pentru a ajuta la construirea de căi ferate, de drumuri şi de aeroporturi care să lege cele 54 de ţări africane. Aceste planuri sunt deja în desfăşurare şi includ o cale ferată de 1.400 de kilometri pe coasta Nigeriei, care costă 13 miliarde de dolari, o altă cale ferată de 800 km şi 3,8 miliarde de dolari între Nairobi şi Mombasa, una de 740 km între Addis-Abeba şi Djibouti şi încă o cale ferată de de 5,6 miliarde de dolari în Ciad. Câteva dintre planurile de infrastructură ale Chinei, care se întind pe plan global, se aliniază cu interesele economice ale Vestului. Unele dintre cele mai moderne căi de transport, care nu duc neapărat în China, ci în întreaga lume, sunt, cu siguranţă, legate de Beijing.

    De menţionat ar fi şi un eveniment petrecut recent, când preşedintele Xi Jinping, aflat în vizită în Statele Unite, a avut întâlniri cu uşile închise cu lideri din businessul american precum Tim Cook, Jeff Bezos, Mark Zuckerberg sau Warren Buffett. O întâlnire de acest nivel arată, dincolo de orice dubii, că Statele Unite recunosc puterea financiară uriaşă de care dispune China.

    DEZVOLTAREA INFRASTRUCTURII DE TELECOMUNICAŢII, O PRIORITATE ABSOLUTĂ.

    Cea mai importantă direcţie de dezvoltare este însă infrastructura IT şi telecom, fapt demonstrat de intenţia declarată a chinezilor de a construi „cea mai mare reţea 4G din lume“. Deşi infrastructura din China este mult mai puţin dezvoltată decât în ţările vestice, autorităţile par decise să remedieze acest lucru în următorii 5-10 ani. În cadrul ITU Telecom World 2015, eveniment organizat la Budapesta în luna octombrie care reuneşte mii de specialişti din toată lumea, Wen Ku, director în cadrul ministerului de industrie şi tehnologia informaţiei din China, a vorbit despre proiectul Broadband China, un plan ambiţios de a moderniza o mare parte a reţelei existente până în 2020.
    În cadrul Broader Way Forum, eveniment organizat de Huawei la ITU 2015, au fost prezentate pe larg elementele strategiei de dezvoltare, precum şi rezultatele obţinute în ultimii patru ani. Din acest punct de vedere, evoluţia Chinei a înregistrat trei etape distincte: până în 2013 investiţiile au fost orientate cu precădere către infrastructură, în 2013-2015 s-a produs orientarea către broadband/acces în bandă largă, iar din acest an au trecut în prim-plan noul val tehnologic şi conceptele din categoria IoT. Astfel, China a îmbunătăţit considerabil infrastructura broadband bazată pe fibră optică.

    Astfel, viteza conexiunii la internet ar trebui să crească de la 20 mbps (megabiţi pe secundă – n. red.) la 50 mbps în mediul urban şi de la 4 la 12 mbps în mediul rural. Gradul de penetrare a conexiunii broadband, în prezent aflat la 15%, trebuie să ajungă la 70%, asigurând accesul online pentru 98% din satele din China, potrivit lui Wen Ku.

    Importantă de menţionat este şi scăderea abonamentului lunar de internet, de aproximativ 20% în ultimii patru ani. În cazul abonamentelor la telefonie mobilă, a precizat Ku, diferenţa este mult mai mare – în ultimele 12 luni, costul s-a redus cu peste 30%.
    În aceste condiţii, planurile de a construi cea mai mare reţea 4G din lume nu par atât de îndepărtate, după cum a remarcat Huang Yuhong, vicepreşedinte China Mobile, în cadrul aceluiaşi eveniment. Potrivit acesteia, creşterea în China a numărului de utilizatori 4G este impresionantă: peste 20 de milioane de noi abonaţi lunar. Numărul celor care pot accesa internetul este un subiect care nu priveşte însă doar China; Zhao Houlin, secretar general al ITU, a insistat asupra faptului că infrastructura broadband a devenit un motor de creştere al economiei în mai multe părţi ale lumii.

    Statisticile arată că există peste 7 miliarde de abonamente la telefonia mobilă şi peste 3,2 miliarde de utilizatori de internet. Aceste cifre sunt extrem de importante dacă luăm în calcul cei peste 940 de milioane de oameni care trăiesc în aşa-numita „lume a treia“: dintre aceştia, doar 89 de milioane sunt utilizatori de internet, adică un grad de penetrare de doar 9,5%.

    Zou Zhilei, preşedintele carrier business group al Huawei, a remarcat faptul că infrastructura IT&C este vitală pentru eliminarea diferenţelor sociale şi pentru creşterea competitivităţii locale. Zou Zhilei consideră că operatorii telecom sunt cei care ar trebui să îşi asume strategiile de dezvoltare, lucrând alături de autorităţi pentru a creşte nivelul economic. „În ultimii ani, reţelele mobile s-au dezvoltat cu rapiditate“, a spus Zhilei. „Instituţiile media şi creatorii de conţinut în general sunt dispuşi să experimenteze alături de operatorii telecom, dar, pentru ca acest lucru să fie posibil, autorităţile locale trebuie să creeze un mediu de afaceri favorabil.“ Acest lucru este posibil, în opinia sa, doar prin implementarea unui set de politici publice favorabile industriei. „În această nouă eră digitală, internetul a influenţat toate statele şi toate economiile. Este rolul operatorilor să accelereze transformarea digitală, să promoveze inovaţia socială şi să participe la dezvoltarea economiei.“

    Numeroase companii din China s-au transformat în branduri globale, iar acest lucru arată în principal o creştere a calităţii produselor. Dacă această creştere în calitate va fi dobândită şi intern, China are toate şansele să preia frâiele economiei globale mai curând decât mulţi dintre noi am estimat.

  • Despre strategie, la rece

    Doar Dero şi Borsec au depăşit arctic în topul celor mai puternice branduri autohtone (potrivit unlock market research), producătorul de electrocasnice sărbătorind în acest an 45 de ani de existenţă şi 25 de milioane de frigidere vândute.

    Hasan Ali Yardimci are 42 de ani şi a preluat în luna octombrie a anului trecut poziţia de director general al Arctic România, înlocuind-o pe Monica Iavorschi, care a condus timp de mai bine de şase ani cel mai mare producător local de electrocasnice. Iavorschi a plecat de la şefia Arctic pentru a prelua funcţia de director de marketing la nivelul grupului Arcelik, compania-mamăa Arctic. 

    Noul şef al Arctic România lucrează pentru grupul turc Arcelik din 2009, când a ocupat poziţia de director de planificare strategică şi de dezvoltare în afaceri. Anterior a lucrat în consultanţă strategică, în retail şi bunuri de larg consum în cadrul companiilor McKinsey & Co., SAB Miller şi Sears Holdings. Se simte bine în România, îi place limba şi a început să-i descopere subtilităţile. „Mă simt foarte confortabil aici, oamenii sunt foarte primitori”, spune Yardimci, care apreciază parcurile din Bucureşti şi îi place bucătăria românească, însă consideră că infrastructura ţării este o problemă. Se află în poziţia de CEO al Arctic de un an, iar adaptarea la munca din România nu a fost grea: „România este o ţară primitoare şi este uşor să faci afaceri aici ca străin. Am moştenit o echipă grozavă care m-a ajutat să mă adaptez locului, iar o echipă bunăeste un lucru esenţial pentru o companie cu ambiţii”.

    Directivele cu care Hasan Ali Yardimci a venit în România (şi care au fost trasate de Hakan Bulgurlu, şeful Arcelik, companie care deţine şi Arctic) vizează o creştere a cotei de piaţă a produselor Arctic în România până la 50%, în momentul de faţă fiind la 35%. România reprezintă a doua ţară ca mărime a cotei de piaţă, după Turcia.  Pentru a atinge acest obiectiv, Hasan Ali Yardimci se bazează pe revenirea economiei şi pe piaţa care ”încă nu şi-a atins potenţialul maxim”. 

    Majoritatea electrocasnicelor mari au fost cumpărate în perioada de dinaintea crizei, în 2005-2007, când piaţa creditelor de consum era în floare, iar produsele electro-IT se cumpărau pe banda rulantă datorită creditelor cu buletinul. A urmat o perioadă de scădere, iar vânzările de frigidere au început să crească din nou în abia în 2014, după doi ani consecutivi de declin. Scăderea adusă de criză a înjumătăţit însă piaţa frigiderelor, vânzările scăzând cu 40%.Datele Arctic arată că anul trecut nu au revenit doar frigiderele pe plus, ci şi maşinile de spălat (cu 14% în termen de volum şi cu 17% în valoare) şi cele de gătit (creştere de 12% în termen de valoare şi 8% în volum).

    Însă, pentru a ajunge la o cotă de piaţă de 50%, creşterile pe segmentele tradiţionale precum frigiderele sau maşinile de spălat nu sunt de ajuns. Noi motoare de creştere ar putea fi şi segmentele mai mici, precum maşinile de spălat vase sau uscătoarele. “România este în continuare o piaţă emergentă. Rata de penetrare a unor electrocasnice este încă mică. De exemplu, maşinile de spălat vase nu sunt comune în România, se vând cam 30-40.000 de unităţi pe an, ceea ce este un număr foarte mic în comparaţie cu populaţia ţării. Dacă românii vor avea acces la mai multe resurse cred că acest tip de electrocasnice, pe viitor, va face parte din rutina zilnică a acestuia”, subliniază Yardimici.

    Acest segment are potenţial important de creştere: potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piaţă Euromonitor, doar 6% dintre gospodăriile româneşti au maşină de spălat vase, pe când gradul de penetrare a acestui tip de electrocasnice este de 34% în Cehia şi aproape 70% în Germania. Pentru a creşte numărul unităţilor de maşini de spălat vase sau uscătoare şi pentru ca astfel de produse să ajungă în casele românilor, Hasan Ali Yardimci spune că trebuie „să articulăm mai bine beneficiile unor astfel de produse. Spre exemplu, o maşină de spălat ar putea economisi timp. Însă există anumite bariere care împiedică cumpărarea unor astfel de produse, poate consumatorul crede că nu are nevoie de ea sau că aceasta ar consuma prea multă apă sau energie. De fapt, noi trebuie să comunicăm mai mult, să explicăm anumite lucruri, să înţelegem mai bine consumatorul.Este nevoie de o anumită educaţie în acest sens. Va fi nevoie de timp”.

    Diversificarea produselor prezente pe piaţa locală este una din cheile atingerii cotei de piaţă vizate de grup: „Cred că avem un număr de produse foarte bune în diferite categorii. Însăva trebui să aducem şi alt fel de produse pe piaţa din România. Să aducem produse în categoriile consacrate, dar şi în categoriile emergente, precum uscătoarele. Nu o să fie uşor, trebuie să  facem multe lucruri corect”, afirmă Yardimci, care precizează că Arctic investeşte mult în comunicarea online, lucrând cu ambasadori de brand şi orientat către consumator. „Suntem o companie care nu obişnuim să ne lăudam produsele prea mult. Dar poate ar trebui să o facem.”
    Compania este prezentă în România cu trei branduri – Arctic, Grundig şi Beko – atât pe segmentul electrocasnicelor mari, cât şi mici. Doar frigiderele sunt produse pe plan local, celelalte electrocasnice fiind produse în celelalte fabrici ale grupului.

    Planurile Artic sunt în tandem cu planurile grupului, ţinta articulată de Hakan Bulgurlu, CEO-ul Arcelik, fiind dublarea cifrei de afaceri în cinci ani.Astfel, planurile pentru viitor implică o creştere a cotei de piaţă a produselor Arctic, dar şi creşterea pieţei în sine. „Vrem să obţinem o bucată cât mai mare din plăcintă, dar în acelaşi timp vrem să creştem şi plăcinta”, punctează Yardimci. Pentru ca acest lucru să fie posibil, este nevoie ca România să devină un nume proeminent pe piaţa producţiei de electrocasnice.

    Fabrica Arctic de la Găeşti exportă 85% din producţia de frigidere în 60 de ţări, cele mai importante pieţe de export fiind Italia, Polonia sau Turcia. Pe piaţa locală se mai află producători importanţi pentru industria de profil, producători precum Electrolux, Philips, DeLonghi sau Kärcher. România ar putea deveni un hub al producţiei de electrocasnice, dar, pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie de anumite elemente, semnalizate de Hasan Ali Yardimci: “Este nevoie de o piaţă mare, de o sursă importantă de oameni talentaţi, atât în management, cât şi muncitori, este nevoie de stabilitate, o infrastructură bine pusă la punct. Dacă stai săte gândeşti la toţi aceşti parametri aş spune că România bifează toate aspectele. Piaţa nu este mare, dar România are o populaţie de 20 de milioane de oameni.

    De asemenea, poziţionarea în «inima» Europei reprezintă o deschidere importantă către pieţele din Europa, Asia sau Africa.Infrastructura se dezvoltă, mai încet decât ar fi ideal, dar se dezvoltă. Cred că România ar putea fi următoarea frontierăa investiţiilor în diferite categorii. Dar acest lucru nu se va întâmpla peste noapte”.

    300 milioane de euro este cifra de afaceri a grupului Arctic în România anul trecut.

    3.000, numărul  de angajaţi care lucrează în cadrul Arctic România.

    110 milioane de euro reprezintă investiţiile realizate din  2002 până acum de Arcelik  în fabrica Arctic  de la Găeşti

    1,6 milioane, numărul de frigidere produse la Găeşti care au fost exportate în 2014

  • Povestea hacker-ului român care spart site-urile Pentagonului, Google, NASA şi pe cel al Marinei Regale Britanice

    Răzvan Cernăianu a fost unul dintre cei mai notorii hackeri. A spart zeci de site-uri, printre care cele ale Pentagonului, Google, NASA sau pe cel al Marinei Regale Britanice. Pe Internet era cunoscut drept TinKode şi a fost unul dintre cei mai căutaţi hackeri din lume, până la momentul arestării lui, în 2012.

    După cum povesteşte pe blogul personal, atacurile lui au fost făcute doar în scopuri informative şi nu maliţioase, nevrând să pună în pericol datele confidenţiale ale victimelor. „Am anunţat de fiecare dată problemele găsite printr-un e-mail trimis către administratorii de sistem ale acelor companii. Cu toate acestea, acţiunile mele au fost considerate infracţiuni şi am primit o sentinţă de 2 ani cu suspendare sub supraveghere şi o amendă în valoare de 93.000 euro“, a scris el.

    A petrecut circa 90 de zile în închisoare. Timp deloc plăcut. „Petreci 23 de ore din 24 într-o celulă mică împreună cu alţi şase oameni. Să-ţi rişti libertatea nu merită pentru nimic în lume“, a mărturisit el. „A fost o experienţă maturizantă“, a adăugat.

    Această reţinere de 90 de zile nu i-a oprit curiozitatea şi dorinţa de a găsi vulnerabilităţi. Hackingul nu s-a oprit după ce a ieşit din închisoare, ci doar a trecut în legalitate. A înfiinţat compania Cyber Smart Defence, alături de Mădălin Dumitru, o cunoştinţă cu experienţă în domeniul IT. „Imediat cum am ieşit l-am sunat, i-am spus ideea şi a fost de acord“, a spus Cernăianu.

    Astfel Răzvan Cernăianu a lepădat hainele lui TinKode, iar acum caută, în calitate de CTO al companiei, la cererea clientului, vulnerabilităţi şi metode de exploatare a infrastructurii IT.

    Ambiţia a fost punctul central al primului său hack. Era un puşti de 13-14 ani şi avea un cont de administrator pe un forum. A venit vara şi vacanţa şi a plecat pentru trei luni. „Nu au vrut să-mi dea contul de administrator înapoi, au înaintat pretextul că ei au învăţat mai mult ca mine în ultimele trei luni de zile.“ Supărat şi determinat, Răzvan Cernăianu s-a pus pe învăţat. Voia să-şi recupereze contul. „Într-o săptămână le-am demonstrat că am învăţat mai mult decât ei, am recâştigat contul şi le-am şi blocat accesul la forum“, povesteşte el.
    Mai departe lucrurile au mers de la sine, a învăţat mai multe, a intrat în comunităţi de hackeri, şi-a câştigat accesul pe unele forumuri unde trebuia să ai invitaţie sau să garanteze pentru tine trei persoane. Comunităţile sunt locul unde se discută orice despre hacking, dar şi unde se vând viruşi sau exploituri.

    În cariera lui a atacat zeci de site-uri şi infrastructuri IT, însă nu are un hack favorit. Toate par a fi importante pentru el, însă dacă ar fi să aleagă unul, acela ar fi atacul asupra Marinei Regale Britanice. „S‑au lăudat că au investit 500 de milioane de lire sterline în sistemul lor de securitate şi că sunt pregătiţi pentru atacuri din partea altor ţări“, a spus Cernăianu. Asta l-a motivat pe Răzvan, voia să vadă cât de puternic era sistemul britanicilor. „La o săptămână le-am făcut public accesul. Mi-a plăcut de ei că şi-au recunoscut greşeala, că nu trebuia să se laude“, a adăugat el.

    Este uşor de înţeles atracţia hackingului. Ai o putere pe care puţini o au, te afli în afara regulilor şi poţi face ce vrei. „Ai informaţie şi putere“, şi-a motivat Răzvan Cernăianu pasiunea pentru hacking. Apoi a punctat şi faptul că totul este online acum şi este bine să fii pregătit. Şi cum să fii mai bine pregătit decât atunci când te afli în mijlocul problemei?

    Probabil că nu ar fi stat în faţa mea, cu părul ciufulit, povestindu-mi experienţele lui de hacker dacă nu ar fi fost prins. Nu a lăsat o urmă în vreun sistem pe care l-a spart, nu i s-a întins nicio capcană. A fost prins pentru că a fost prea vorbăreţ „Un prieten ştia ce făceam eu. A vorbit în alte cercuri despre mine, iar acolo se afla un poliţist sub acoperire care l-a tras de limbă, mi-au aflat numele, apoi m-au prins“, a spus el.

    Acum este fericit. Face ceea ce îi place, ce a reuşit să facă atât de bine în trecut, acum sub acoperirea legii. Face audit de securitate şi teste de penetrare a infrastructurilor IT. Crede că activitatea din trecut îl ajută să fie mai bun la slujba lui. „Dacă vrei să găseşti toate punctele slabe ale unui sistem trebuie să ai experienţă, să poţi fi în mintea hackerului, iar experienţa se dobândeşte prin practică“, a scris el pe blog.

  • Povestea hacker-ului român care spart site-urile Pentagonului, Google, NASA şi pe cel al Marinei Regale Britanice

    Răzvan Cernăianu a fost unul dintre cei mai notorii hackeri. A spart zeci de site-uri, printre care cele ale Pentagonului, Google, NASA sau pe cel al Marinei Regale Britanice. Pe Internet era cunoscut drept TinKode şi a fost unul dintre cei mai căutaţi hackeri din lume, până la momentul arestării lui, în 2012.

    După cum povesteşte pe blogul personal, atacurile lui au fost făcute doar în scopuri informative şi nu maliţioase, nevrând să pună în pericol datele confidenţiale ale victimelor. „Am anunţat de fiecare dată problemele găsite printr-un e-mail trimis către administratorii de sistem ale acelor companii. Cu toate acestea, acţiunile mele au fost considerate infracţiuni şi am primit o sentinţă de 2 ani cu suspendare sub supraveghere şi o amendă în valoare de 93.000 euro“, a scris el.

    A petrecut circa 90 de zile în închisoare. Timp deloc plăcut. „Petreci 23 de ore din 24 într-o celulă mică împreună cu alţi şase oameni. Să-ţi rişti libertatea nu merită pentru nimic în lume“, a mărturisit el. „A fost o experienţă maturizantă“, a adăugat.

    Această reţinere de 90 de zile nu i-a oprit curiozitatea şi dorinţa de a găsi vulnerabilităţi. Hackingul nu s-a oprit după ce a ieşit din închisoare, ci doar a trecut în legalitate. A înfiinţat compania Cyber Smart Defence, alături de Mădălin Dumitru, o cunoştinţă cu experienţă în domeniul IT. „Imediat cum am ieşit l-am sunat, i-am spus ideea şi a fost de acord“, a spus Cernăianu.

    Astfel Răzvan Cernăianu a lepădat hainele lui TinKode, iar acum caută, în calitate de CTO al companiei, la cererea clientului, vulnerabilităţi şi metode de exploatare a infrastructurii IT.

    Ambiţia a fost punctul central al primului său hack. Era un puşti de 13-14 ani şi avea un cont de administrator pe un forum. A venit vara şi vacanţa şi a plecat pentru trei luni. „Nu au vrut să-mi dea contul de administrator înapoi, au înaintat pretextul că ei au învăţat mai mult ca mine în ultimele trei luni de zile.“ Supărat şi determinat, Răzvan Cernăianu s-a pus pe învăţat. Voia să-şi recupereze contul. „Într-o săptămână le-am demonstrat că am învăţat mai mult decât ei, am recâştigat contul şi le-am şi blocat accesul la forum“, povesteşte el.
    Mai departe lucrurile au mers de la sine, a învăţat mai multe, a intrat în comunităţi de hackeri, şi-a câştigat accesul pe unele forumuri unde trebuia să ai invitaţie sau să garanteze pentru tine trei persoane. Comunităţile sunt locul unde se discută orice despre hacking, dar şi unde se vând viruşi sau exploituri.

    În cariera lui a atacat zeci de site-uri şi infrastructuri IT, însă nu are un hack favorit. Toate par a fi importante pentru el, însă dacă ar fi să aleagă unul, acela ar fi atacul asupra Marinei Regale Britanice. „S‑au lăudat că au investit 500 de milioane de lire sterline în sistemul lor de securitate şi că sunt pregătiţi pentru atacuri din partea altor ţări“, a spus Cernăianu. Asta l-a motivat pe Răzvan, voia să vadă cât de puternic era sistemul britanicilor. „La o săptămână le-am făcut public accesul. Mi-a plăcut de ei că şi-au recunoscut greşeala, că nu trebuia să se laude“, a adăugat el.

    Este uşor de înţeles atracţia hackingului. Ai o putere pe care puţini o au, te afli în afara regulilor şi poţi face ce vrei. „Ai informaţie şi putere“, şi-a motivat Răzvan Cernăianu pasiunea pentru hacking. Apoi a punctat şi faptul că totul este online acum şi este bine să fii pregătit. Şi cum să fii mai bine pregătit decât atunci când te afli în mijlocul problemei?

    Probabil că nu ar fi stat în faţa mea, cu părul ciufulit, povestindu-mi experienţele lui de hacker dacă nu ar fi fost prins. Nu a lăsat o urmă în vreun sistem pe care l-a spart, nu i s-a întins nicio capcană. A fost prins pentru că a fost prea vorbăreţ „Un prieten ştia ce făceam eu. A vorbit în alte cercuri despre mine, iar acolo se afla un poliţist sub acoperire care l-a tras de limbă, mi-au aflat numele, apoi m-au prins“, a spus el.

    Acum este fericit. Face ceea ce îi place, ce a reuşit să facă atât de bine în trecut, acum sub acoperirea legii. Face audit de securitate şi teste de penetrare a infrastructurilor IT. Crede că activitatea din trecut îl ajută să fie mai bun la slujba lui. „Dacă vrei să găseşti toate punctele slabe ale unui sistem trebuie să ai experienţă, să poţi fi în mintea hackerului, iar experienţa se dobândeşte prin practică“, a scris el pe blog.

  • Piaţa românească de soluţii cloud va ajunge la o valoare de 200 de milioane de euro până în 2018

    Soluţiile pentru afaceri în cloud vor înregistra o creştere medie anuală de 15-20% în următorii ani, potenţialul pieţei fiind estimat la 200 de milioane de euro în 2018, potrivit reprezentanţilor brokerului de cloud Ymens. Serviciile de tipul Software ca Serviciu (SaaS) au un potenţial ridicat de creştere pe piaţa locală, licenţele în cloud urmând să reprezinte, conform datelor companiei de cercetare IDC, 15% din totalul vânzărilor de soluţii software din România în următorii patru ani.

    Creşterea estimată a pieţei de cloud din România este aliniată tendinţelor şi perspectivelor de dezvoltare la nivel european. Soluţiile pentru afaceri în cloud de tip ERP (Enterprise Resouce Planning), management de document şi conţinut, colaborare sau CRM (Customer Relationship Management) înregistrează o creştere cuprinsă între 16% şi 31% de la an la an în comparaţie cu soluţiile tradiţionale de IT, a căror evoluţie este estimată la 3% pe an, potrivit datelor IDC pentru Europa Centrală şi de Est.  

    ”Cloud-ul este un pas natural în evoluţia tehnologică. Aliniat cu schimbările de percepţie ale secolului, atât ale companiilor cât şi ale indivizilor, cloud-ul îşi revendică valoarea doar atunci când livrează beneficiile promise utilizatorilor, într-un mod simplu şi rapid. Acesta este obiectivul nostru şi credem că fiecare companie va face pasul către cloud la momentul potrivit, existând astfel o probabilitate mare de a discuta despre o piaţă românească a soluţiilor cloud de peste 200 de milioane de euro în câţiva ani. Cloud-ul va reprezenta, fără îndoială, o piesă centrală în puzzle-ul viitorului, şi va genera nu doar avansul tehnologic sustenabil în societate, dar şi un impact pozitiv substanţial în viaţa noastră de zi cu zi”, declară Costin Matache, Director General Ymens, companie din cadrul Grupului Teamnet.

    Ymens este o companie membră a Grupului Teamnet, axată pe brokerajul de cloud şi care oferă soluţii de cloudsourcing. Acestea permit companiilor să externalizeze întreaga infrastructură IT în cloud şi să beneficieze în acelaşi timp de o suită completă de soluţii de consultanţă suport, administrare şi mentenanţă, alături de servicii asociate precum infrastructură IT, Managed IT  şi securitate. Platforma de tehnologie cloud Ymens a fost dezvoltată în urma unei investiţii de un milion de euro. Ymens oferă soluţii personalizabile, compatibile şi interconectate care contribuie la eficientizarea afacerilor româneşti.

    Cloud-ul este o infrastructură IT aflată într-un data center care oferă, printre altele, platforme integrate de aplicaţii dedicate companiilor. Soluţiile cloud pot fi accesate online, direct din browserul de internet de pe laptop sau desktop pe mobil sau tabletă, prin intermediul unor aplicaţii dedicate.

             

  • Salonul Auto de la Frankfurt, locul unde industria auto prinde viaţă

    Automobilul prezentat la Frankfurt nu mai este o simplă maşină, ci un vehicul care comunică cu infrastructura şi cu celelalte vehicule din jur, previne şoferul şi evită producerea de accidente. Pe lângă acest lucru, maşina emite tot mai puţin dioxid de carbon sau chiar deloc şi va putea fi capabilă să-şi găsească singură un loc de parcare.
    Tehnologia a dominat cea de-a 66-a ediţie a Salonului Auto de la Frankfurt, unde sunt prezente aproape 220 de premiere mondiale şi peste 1.100 de expozanţi.

    Potrivit lui Matthias Wissmann, preşedintele Asociaţiei Germane a Industriei Auto (VDA), trendul prezent la salon este viitorul conectat şi automatizat al automobilului, care deja poate fi atins. “Astăzi un sfert din toate autoturismele noi dispun de conexiune la Internet, iar în doi ani procentul va urca la 80%. Digitalizarea progresează prin salturi mari. Numai industria auto germană va investi între 16 şi 18 mld. euro în următorii trei-patru ani în cercetarea şi dezvoltarea de maşini conectate şi automatizate”, a spus Matthias Wissmann.

    Salonul auto de la Frankfurt din acest an arată că automobilele şi telefoanele inteligente fuzionează într-o singură unitate, iar maşina devine o platformă mobilă de comunicare.

    La mai puţin de 12 ore de la deschiderea oficială a Salonului Auto de la Frankfurt, cel mai important eveniment al industriei auto mondiale din acest an, Grupul Volkswagen, în frunte cu Martin Winterkorn, preşedintele consiliului de administraţie, a prezentat principalele noutăţi ale concernului german. Executivul german a vorbit în premieră despre interconectarea maşinilor cu infrastructura, despre viitoarele maşini autonome ale companiei care se vor putea parca singure şi tot singure îşi vor căuta loc de parcare, despre încărcarea acumulatorului prin inducţie (parcând deasupra încărcătorului wireless).

    “Industria auto se schimbă în permanenţă şi ce uimea ieri nu mai uimeşte astăzi. Clienţii nu mai sunt acum convinşi să cumpere maşini cu specificaţii precum cai-putere sau cuplu motor, ci cu tehnologie. Până la sfârşitul acestui deceniu vom lansa în cadrul grupului 20 de noi modele electrice şi hibride de tip plug-in. Tot până la sfârşitul deceniului fiecare maşină va fi un smartphone”, a declarat în cadrul evenimentului Martin Winterkorn.

    Frankfurt este considerat “salonul de casă” al constructorilor germani şi a reprezentat în acest an oportunitatea celor de la VW de a prezenta noua strategie de “electrificare” a gamei tuturor modelelor mărcilor sale. Cu toate acestea, grupul Renault a ales special Frankfurt pentru a lansa noua generaţie a Megane, modelul compact al gamei alături de modelele Dacia Logan, Logan MCV şi Sandero cu noua cutie robotizată. “Salonul Auto de la Frankfurt nu vine cu nimic nou, nimic revoluţionar în comparaţie cu ce ştiam până în acest moment, însă industria auto evoluează. Ritmul accelerat din industria IT&C schimbă şi modul cum noi lucrăm deoarece clienţii doresc cele mai noi tehnologii pe maşinile lor şi implicit şi ritmul de introducere a unor noutăţi va fi mai rapid în viitor”, a spus Jean Christophe Kugler, senior vice-president al grupului Renault şi preşedinte al consiliului de administraţie al regiunii euroasiatice a Renault.

  • Symantec securizează peste un miliard de dispozitive Internet of Things

    “Odată cu creşterea numărului de dispozitive inovatoare IoT apar noi riscuri de securitate cibernetică. Internet of Things reprezintă următoarea frontieră pentru atacurile informatice. În industria autovehiculelor, spre exemplu, hackerii pot conduce o maşină şi apăsa pe frână chiar din  faţa calculatorului”, spune Shankar Somasundaram, senior director în divizia Internet of Things Security din cadrul Symantec. “Symantec încheie în prezent parteneriate cu producători din industriile auto, controlului industrial şi semiconductoarelor, în plus faţă de activitatea companiei în domeniii precum sănătate sau comerţ, pentru a asigura securitate sporită consumatorilor.”

    Astfel, ca parte a strategiei sale ample de securitate unificată, Symantec investeşte permanent pentru a oferi soluţii avansate de securitate IoT. Soluţiile de securitate ale companiei includ autentificarea, securitatea dispozitivelor, analiza şi managementul necesare pentru a preveni atacuri informatice asupra autovehiculelor, dispozitivelor medicale, sistemelor de control industriale şi nenumăratelor dispozitivelor electronice permanent conectate la internet. Portofoliul Symantec în domeniul Internet of Things include:

    Securitatea dispozitivelor prin intermediul soluţiei de Protecţie Integrată a Sistemelor Critice: Cea mai nouă soluţie a Symantec protejează dispozitivele Internet of Things împotriva atacurilor de tip zero-day şi previne compromiterea acestora prin blocarea software-ului integrat în dispozitiv atunci când sunt detectate tentative de atac. În acelaşi timp, Symantec a încheiat un parteneriat cu Wincor, lider mondial în furnizarea de soluţii şi servicii IT în domeniul bancar şi în industria comerţului, precum şi cu alţi producători importanţi din ecosistemul industrial şi al autovehiculelor. “Pentru Wincor Nixdorf, parteneriatul cu Symantec reprezintă un pas important pentru furnizarea celor mai sigure mijloace prin care oamenii să realizeze tranzacţii financiare la ATM. Tehnologia de securitate a Symantec îmbinată cu informaţiile deţinute de Wincor Nixdorf în domeniu au dus la o soluţie care oferă cea mai bună securitate împotriva atacurilor informatice asupra ATM-uri”,  a declarat Karan Oberoi, manager de produs în segmentul securităţii software din cadrul Wincor Nixdorf.

    Roots of Trust IoT şi Certificate pentru Dispozitive: Symantec colaborează cu cei mai mari furnizori de cipuri din lume şi cu parteneri din aria bibliotecilor criptografice, cum ar fi Texas Instruments şi wolfSSL, pentru a integra securitatea avansată la nivel de hardware. Aceste parteneriate îmbină autoritatea de certificare a Symantec cu motoarele integrate ale partenerului, pentru a asigura încredere şi securitate ridicată prin “Roots of Trust”, elementele esenţiale ale dispozitivelor pentru criptarea sigură şi autentificarea informaţiilor. “Furnizarea unei autentificări sigure, simple şi fluide necesită integrarea de certificate în produsele IoT. Pentru a ajuta clienţii să securizeze comunicaţiile cloud, Texas Instruments integrează în prezent certificatul  root al Symantec în dispozitive IoT multiple pentru semnarea şi autentificarea digitală a comunicaţiilor prin Internet şi actualizărilor de firmware. În viitor, vom oferi noi funcţii capabile de iniţializare securizată autentificată cu codul dezvoltatorului semnat digital, pentru a ajuta clienţii să sporească securitatea dispozitivelor IoT” a afirmat Gil Reiter, director al diviziei de Marketing Strategic – IoT din cadrul Texas Instruments (TI). “Piaţa IoT are mare nevoie de soluţii de securitate comprehensive”, a adăugat Larry Stefonic, fondator şi director executiv al wolfSSL. “Liderii din industrie în domeniul infrastructurii de securitate pentru IoT, wolfSSL Inc. şi Symantec, se adresează nevoilor pieţei prin soluţia menită să susţină dezvoltatorii în demersurile lor de a oferi protecţie împotriva celor trei mari provocări în materie de securitate IoT: atacul Man in the Middle (MITM), actualizările securizate de firmware şi criptarea datelor pe dispozitiv.”

    Certificate pentru Semnare de Cod şi Servicii de Securizare a Aplicaţiilor: Pentru a garanta rularea autorizată a codului pe dispozitivele Internet of Things, Symantec furnizează certificate de securitate la nivel de cod şi o soluţie de autentificare ca serviciu în cloud pentru o serie de tipuri de cod relevante pentru dispozitivele Internet of Things.

    Planurile de viitor ale Symantec pentru a sprijini mediul de business să asigure securitatea dispozitivelor IoT includ introducerea de noi tehnologii, cum ar fi un portal pentru gestionarea securităţii Internet of Things cu ajutorul unei singure interfeţe şi analiza securităţii pentru detectarea proactivă a anomaliilor care ar putea indica atacuri ascunse asupra reţelelor Internet of Things.

    Totodată, pentru a susţine inovaţia în domeniul securităţii IoT, Symantec a anunţat recent un parteneriat cu Frost Data Capital prin care îşi propune să contribuie la dezvoltarea noilor companii, oferindu-le acces la finanţare, resurse şi expertiză. Ca parte a unui incubator de afaceri susţinut de cele două companii prin intermediul metodologiei şi proceselor inovatoare dovedite, precum şi expertiză solidă în analiza volumelor mari de date şi Internet of Things, companiile nou înfiinţate vor avea oportunitatea să colaboreze cu Symantec pentru a face faţă celor mai complexe ameninţări din domeniul securităţii cibernetice.

    Fondată în aprilie 1982, compania Symantec este inclusă în topul Fortune 500 şi oferă una dintre cele mai vaste reţele de inteligenţă a datelor la nivel global, precum şi soluţii performante de securitate, backup şi disponibilitate pentru stocarea, accesarea şi partajarea datelor importante. Compania are peste 19.000 de angajaţi în peste 45 de ţări. 99% din companiile incluse în Fortune 500 sunt clienţi Symantec. În anul fiscal 2015, compania a înregistrat venituri de 6,5 miliarde dolari.

  • Jerome Chevrolet, Gefco: “România are nevoie de o creştere cel puţin dublă pentru a înregistra o evoluţie corectă”

    România are nevoie de o creştere cel puţin dublă pentru a înregistra o evoluţie corectă, este de părere Jérôme Chevrolet, noul director general al Gefco România, a doua mare companie de transport şi logistică de pe piaţa locală. „O creştere de 3,7% în Franţa ar fi grozavă în condiţiile actuale. Dar 3,7% creştere în România nu reprezintă o creştere sustenabilă. Trebuie să ne uităm la China, unde o creştere sub 10% nu este suficientă. Aici ar fi bine să avem cel puţin 5-6%. Dar dacă România creşte mai repede decât vecinii săi, este bine din punct de vedere competitiv“, este de părere Jérôme Chevrolet.

    Produsul Intern Brut a crescut în primul semestru cu 3,7% pe serie brută şi cu 3,8% pe serie ajustată sezonier, după ce în trimestrul al doilea a urcat cu 3,2% pe serie brută şi cu 3,7% pe serie ajustată faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, însă comparativ cu primul trimestru a avansat cu 0,1%. Comisia Europeană a îmbunătăţit la începutul lunii mai estimările de creştere economică a României, cu 0,1 puncte procentuale, la 2,8% pentru 2015 şi cu 0,4 puncte, la 3,3% pentru 2016, datorită consumului intern solid şi revenirii investiţiilor, potrivit prognozei de primăvară a instituţiei. Erste Group a menţinut, la finalul lunii iulie, estimarea privind creşterea economiei României la 3,2% pentru acest an, dar pentru 2016 prognoza a fost îmbunătăţită de la 3,5% la 4,2%.

    Gefco România a avut până acum un an mult mai bun decât economia: în primul semestru al acestui an businessul companiei a urcat cu mai bine de 20%, cel mai mare avans înregistrat  de compania de logistică de la venirea sa în România în urmă cu zece ani. Gefco România este o subsidiară a Gefco Franţa, deţinută în prezent în proporţie de 75% de Russian Railways, compania de stat pentru transporturi feroviare din Federaţia Rusă. „Businessul companiei a crescut cu aproximativ 20% în prima parte a anului şi nu ne aşteptăm ca în a doua jumătate a anului să fie mai slabă, ci chiar la un avans peste ritmul din prima jumătate. Nu sunt motive pentru care această creştere să încetinească până la finalul anului. Am crescut alături de clienţii noştri pe toate domeniile, de la general cargo, logistică şi trasnporturi maritime, aeriene, manevrarea bunurilor, depozite şi servicii vamale“, a spus Jérôme Chevrolet.

    Jérôme Chevrolet a preluat funcţia de director general al Gefco România în luna aprilie a acestui an de la Christophe de Korver, care a preluat o funcţie executivă în cadrul DB Schenker Rail în Franţa. Noua poziţie completează rolurile curente pe care le îndeplineşte Jérôme Chevrolet, în calitate de area manager pentru ţările din Balcani şi director general al Gefco Bulgaria. Managerul a început colaborarea cu grupul Gefco în 2007. El a ocupat poziţia de director general al Gefco Ucraina şi, şase ani mai târziu, a preluat conducerea filialei din Bulgaria şi a fost numit area manager pentru regiunea Balcanilor.

    Avantajul României pentru a atrage investitori rămâne cel fiscal, cireaşa de pe tort fiind impozitul pe profit de 16%, faţă de până la 45%, cât ajunge în Franţa pentru venituri de peste 151.000 de euro.

    „Când ne uităm la cum evoluează si situaţia taxelor din România, aici lucrurile se schimbă în bine. În câţiva ani ne aşteptăm ca economia din România să fie una foarte bună. Per total taxele în România sunt la un nivel coborât atunci când le comparăm cu cele din vest. Costul total este scăzut, creştere economică există. Putea fi o creştere mai mare, dar tot este un avans“, a subliniat şeful Gefco România. În opinia sa, dacă acum în România PIB-ul per capita este de circa 10.000 de dolari, este de aşteptat ca în viitor să ajungă la o valoare cel puţin similară cu cea a Spaniei din prezent, de aproximativ 30.000 de dolari, Franţa având 45.000 de dolari PIB per capita.