BusinessMagazin

Tag: impozite

  • Tranzactiile cu cardul ar putea omori plata la negru!

    Cel putin teoretic, reprezentantii Guvernului spun ca in scurt timp cozile de la administratiile financiare vor disparea, pentru ca plata cu cardul va intra in obisnuinta cetatenilor. "Am incheiat parteneriate cu administratiile locale. Pana la ora actuala, cu 13 administratii, pe care dorim sa le asistam in efortul de implementare a sistemelor de plata electronica a taxelor", declara Mireille Radoi, ministrul comunicatiilor si tehnologiei informatiilor. Da, dar ce ne facem ca nu toti romanii au un card si, mai rau, 23% din populatie este platita la negru.Si lista continua cu cei care au mai multe activitati pentru care nu platesc impozite. De pilda, mesterii care vin la domiciliu si nu taie chitanta sau bonele care, desi primesc un salariu, nu il declara la fisc.
    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro
     

  • Paradisurile fiscale sunt pe cale de disparitie

    Acum insa acest univers, estimat la 255 de miliarde de dolari pe an, da semne ca se destrama. Urmarirea celor care incearca sa evite plata impozitelor ar putea deveni o actiune mult mai facila in conditiile in care tari precum Elvetia, Austria, Hong Kong si Singapore si-au dat acordul pentru a relaxa regulile referitoare la pastrarea secretelor bancare.
    Acestea au cedat in fata presiunii constante venite din partea comunitatii internationale pentru a adopta standardele globale privind transparenta operatiunilor bancare, dar insista asupra faptului ca vor continua sa protejeze identitatea investitorilor.
    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cat ne va costa salvarea noastra

     Pentru Europa, ultimele cifre vehiculate la Bruxelles vorbesc de costuri asumate deja de peste 1.200 de miliarde de euro numai pentru salvarea bancilor; pentru SUA, luna trecuta socotelile ajunsesera la 7.500 de miliarde de euro, iar numaratoarea continua.  Dar mai important inca decat sumele este modul cum va reactiona economia mondiala in fata impulsului interventionist al statelor.

    Presedintele american Barack Obama a fost chestionat de un jurnalist, undeva la jumatatea lunii trecute, cum poate fi verificat felul in care programele de sprijinire a economiei functioneaza si cum poate fi probata eficienta acestora. “Sa creezi sau sa mentii patru milioane de slujbe este primul mod de a masura succesul”, a raspuns presedintele american, care a dezvoltat apoi ideea: slujbe egal incredere, egal cu investitii, egal cu relansare economica.
     
    Raspunsul pare cat se poate de logic, dar el apartine unui politician, adica ascunde o capcana. Aceasta este, dupa cum remarca Greg Mankiw, profesor de economie la Harvard, formularea “crearea sau mentinerea locurilor de munca”, des repetata de Obama si de echipa sa. Pentru ca, simplu, crearea de noi locuri de munca este un act masurabil, in timp ce “mentinerea” unui numar de slujbe asigura suficienta ambiguitate cat sa poata confirma, la nevoie, succesul oricarui plan de relansare economica.
     
    Si mai ambigue sunt estimarile costurilor crizei, pentru ca nici acum, la peste un an de cand au inceput sa se vada primele pierderi ale marilor grupuri financiare, nu e clar pana unde se intind pagubele si ce anume ar trebui contabilizat; la nivelul sistemului financiar, anunturile si speculatiile privind pierderile bancilor si creditele imposibil de recuperat continua, iar in economia reala, pierderile companiilor si costul social al acestora se actualizeaza de la o zi la alta. Pentru Europa, un document care ar fi circulat la Bruxelles luna trecuta, invocat de Daily Telegraph, ar fi vorbit in premiera de active “toxice” ale bancilor de pe continent echivalente cu peste 18.000 de miliarde de euro. O analiza difuzata tot luna trecuta de Fox News situa proportia creditelor imposibil de recuperat in bilanturile celor mai mari 25 de banci americane la 13.000 de miliarde de dolari (10.000 de miliarde de euro). Mai modest, un raport al FMI din ianuarie estima ca pierderile la nivel mondial ale bancilor de pe urma activelor toxice ar urma sa ajunga anul acesta la 2.200 de miliarde de dolari (1.700 de miliarde de euro), fata de estimarea de 1.400 de miliarde din octombrie 2008.
     
    Daca astfel de sume raman deocamdata in sfera abstractiilor, aceasta se datoreaza in mare parte interventiei guvernelor, care au pus la bataie bani publici pentru a impiedica falimentul unui sir tot mai impresionant de giganti bancari si mamuti industriali loviti de criza. Initial, principalii actori ai crizei au fost bancherii, fondurile de investitii, speculatorii financiari; acum, locul lor a fost luat de guverne, chemate sa sustina companii si banci aflate in dificultate, sa preia credite neperformante, sa conceapa strategii de redresare economica intemeiate pe sute si mii de miliarde de dolari, euro sau lire sterline.
     
     
    Trebuie sa facem ceva
    Cat de justificata si de corecta este interventia statului in vreme de criza? Discutia e deja veche si ii cunoastem jaloanele: la un capat se afla adeptii radicali ai pietei libere, care continua sa creada ca ea regleaza singura dezechilibrele si ca statul e cu atat mai eficient cu cat se abtine mai mult sa intervina in economie; la celalalt capat se afla adeptii unei implicari a statului, dator sa salveze acele companii sau banci suficient de importante pentru ca prabusirea lor sa pericliteze echilibrul societatii. Deocamdata, din America pana in Europa, castig de cauza au avut acestia din urma, de la Barack Obama la Nicolas Sarkozy sau Gordon Brown. Aceeasi pare a fi si viziunea Comisiei Europene: de exemplu, in documentul care priveste ajutorarea bancii Dexia de catre Belgia, Franta si Luxemburg se vorbeste de “riscul sistemic” care ar aparea in urma unui colaps al grupului, precum si de necesitatea refacerii incre­derii investitorilor; este inutil sa mai precizam ca ajutorul a fost socotit a nu afecta competitia si ca este compatibil cu legislatia UE privind acordarea ajutorului de stat.
     
    Shimon Galon, directorul companiei de dezvoltare imobiliara GTC Romania, este si el un sustinator al principiului “too big to fail” si crede ca interventiile guvernamentale pentru sprijinirea institutiilor financiare cu probleme au fost si sunt justificate, atat din punct de vedere economic, cat si al stabilitatii sociale. “O institutie financiara mare, de talia AIG de pilda, are o sumedenie de conexiuni in economie, iar caderea sa ar afecta companii, banci si cetateni la un loc”, spune Galon. In opinia lui, abilitatea de baza a guvernelor ar trebui sa fie nu de a decide daca intervin sau nu, ci de a distinge care institutii trebuie salvate si ce sectoare anume ar trebui sprijinite pentru ca impactul crizei sa fie pe cat posibil limitat.
     
     
    Varianta caderii unor banci sau companii considerate vitale pentru economie, de care se temea Shimon Galon, nu il sperie in schimb pe Ionel Blanculescu, fost sef al Agentiei de Valorificare a Activelor Bancare (AVAB), care crede ca la inceputul fazei acute a crizei, atunci cand lumea intreaga contempla prabusirea unui gigant de tipul Lehman Brothers, statul american ar fi trebuit sa nu se implice. “Falimentul este metoda aplicata companiilor aflate in insolventa, iar cazul Enron dovedeste ca se poate”, spune Blanculescu. Interventia guvernamentala, explica el, i-a determinat pe sefii marilor institutii financiare aflate in pericol sa nu mai caute solutii de a-si salva companiile si a oferit un precedent altora de a astepta mana salvatoare a statului. “Reactii si critici ar fi fost si sunt, orice decizie ai fi luat, de ajutorare sau nu”, admite insa Blanculescu, care in prezent conduce compania de consultanta financiara si recuperare de creante Consultanta & Investigatii Financiare.

     

  • Planuri anticriza in Europa

     

    Pentru a combate criza, guvernele intervin atat direct in economie (sprijin pentru banci si companii, proiecte de infrastructura sau energie) precum si in aria fiscala (reduceri sau eliminari de taxe si impozite). Pana acum, principalele economii occidentale au anuntat in acest sens planuri de zeci sau chiar sute de miliarde de euro.
     
    Germania
    • 50 mld. euro pentru planul de redresare economica: investitii in infrastructura, credite pentru IMM, investitii in energie, programe regionale
    • 470 mld. euro pentru sectorul financiar, din care 400 mld. euro garantii la credite, la care se adauga recapitalizari ale institutiilor financiare
     
    Franta
    • 32 mld. euro pentru redresare, din care 6 mld. pentru industria auto. Alte domenii vizate: imobiliar, infrastructura, recalificarea somerilor
    • 360 mld. euro in sectorul financiar (recapitalizari, eliminarea activelor toxice, credite pentru IMM), din care 320 mld. euro garantii
     
    Marea Britanie
    • 20 mld. lire sterline pentru planul initial de redresare “ investitii in infrastructura, credite pentru companii
    • 94,4 mld. lire sterline pentru preluarea de catre stat a bancii Northern Rock
    • 51 mld. lire sterline pentru preluarea de catre stat a bancii Bradford & Bingley
    • 50 mld. lire sterline pentru recapitalizari ale bancilor
    • 450 mld. lire sterline pentru garantarea creditelor
    • 50 mld. lire sterline pentru cumpararea de active de la banci
     
    Belgia
    • 2 mld. euro pentru planul de redresare (recuperari TVA, energie, cupoane pentru hrana si utilitati pentru cetateni, credite IMM)
    • 19,9 mld. euro pentru recapitalizarea bancilor
    • 90 mld. euro pentru garantarea creditelor, cumparari de active bancare si injectarea de lichiditate pe piata interbancara
     
    Spania
    • 50 mld. euro pentru redresarea economiei (infrastructura, mediu, cercetare”dezvoltare, auto, eliminari sau reduceri de taxe)
    • 250 mld. euro pentru sectorul financiar, din care 200 mld. garantii pentru credite
     
    Sursa: VoxEU.com

     

  • Protectionismul in actiune

     

    O serie de state au luat masuri ce afecteaza fluxurile comerciale internationale, inclusiv cele ale Romaniei. Masuri cu efecte importante asupra comertului exterior romanesc sunt, in opinia Ministerului Economiei:
     
    Planul de redresare economica initiat de presedintele SUA, cunoscut sub numele Buy American (“Cumparati produse americane”), care va determina reducerea substantiala a importurilor americane de produse siderurgice, materii prime, materiale si produse finite textile si a unor produse agricole si alimentare, precum si excluderea participarii firmelor neamericane la licitatiile pentru programele finantate public;
     
    Majorarea taxelor vamale de import la peste 900 de linii tarifare de catre Ecuador, cu afectarea exporturilor de componente auto si autoturisme in tarile Mercosur (piata comuna a statelor sud-americane);
     
    Majorarea taxelor vamale de import ale tarilor Mercosur pentru produse textile, incaltaminte si produse alimentare, inclusiv vinuri;
     
    Cresterea numarului de certificate necesare accesului produselor siderurgice, din industria auto, al produselor electronice in tari importante pentru exporturile romanesti – India, Coreea, Argentina
     
    Interzicerea exportului de orez de catre India si Egipt, introducerea de taxe vamale de export de catre Rusia (la produse energetice, materii prime si lemn) sunt masuri care vor determina cresterea pretului produselor importate de Romania.

     

  • Tariceanu: Majorarea salariilor pentru toti bugetarii ar impune un impozit suplimentar de 2.000 euro

    El a aratat insa ca impactul final al majorarilor salariale nu poate fi deocamdata calculat, deoarece o astfel de masura va avea efecte indirecte si in cazul angajatilor din sectorul privat, care vor solicita de asemenea cresteri salariale.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Vosganian vrea fiscalizarea agriculturii

    Varujan Vosganian, ministrul Economiei si Finantelor, a anuntat ca vrea sa fiscalizeze agricultura pentru a aduce venituri suplimentare la buget, estimate la minimum un miliard de euro anual. „Obiectul meu este sa fiscalizez piata agricola. Acesta este si motivul pentru care, cu Ministerul Agriculturii, avem un program de crestere a fiscalizarii economiei agrare, deci creare de ferme si salarizare de oameni, ca sa avem bani de acolo. Pierdem cel putin un miliard de euro pe an din cauza structurii arhaice a agriculturii”, a declarat Vosganian.

    Mai multe amanunte pe www.gandul.info

  • Romania, fruntasa in UE dupa numarul platilor catre stat

    Plata taxelor si impozitelor este pentru firmele din Romania un adevarat cosmar – cu atat mai urat cu cat firmele sunt mai mari. O multime de oameni petrec sute de ore pe an calculand si platind aceste dari catre stat. Doar in cazul contributiilor sociale este vorba despre 48 de plati pe care o firma trebuie sa le faca intr-un an.

    Pentru a citi continuarea, click aici.

  • Tariceanu: Reducerea TVA, o prostie electorala

    "Nu toate prostiile care se spun or sa ajunga sa se si materializeze. Cu initiative de genul acesta m-am obisnuit, nu ma mai sperie. Slava Domnului, in Parlament mai sunt oameni care au si cunostinte in domeniu, si responsabilitate pentru a intelege efectele unei astfel de masuri. Nu vom ajunge la reducerea TVA deoarece trebuie sa fie identificata si sursa de completare a veniturilor si ma indoiesc ca vor avea curajul (n.r.- initiatorii legii) sa vina cu propuneri de cresteri de taxe in an electoral", a spus Tariceanu, la seminarul pe teme economice organizat, marti, de Economist Conferences, divizie a grupului care editeaza publicatia The Economist.

    Amanunte pe www.mediafax.ro

  • TVA-ul la alimentele de baza a fost redus

    Initiativa legislativa – propusa de cinci senatori PSD, Ilie Sarbu, Petre Daea, Doina Silistru, Liliana Tomoioaga si Ster Sever – a fost adoptata cu 44 voturi "pentru", 16 voturi "impotriva" si 16 abtineri si modifica Legea 571/2003 privind Codul Fiscal.

    Potrivit proiectului legislativ, fondurile necesare pentru a acoperi aceasta reducere ar urma sa fie obtinute prin cresterea la 50% a nivelului accizelor pentru iahturi, alte nave si ambarcatiuni cu sau fara motor pentru agrement, avioane si elicoptere de uz privat si pentru motoarele de peste 25 cp. destinate acestora.

    De asemnea, potrivit legii adoptate de senatori, compensarea pentru reducerea TVA la alimentele de baza se va face si prin cresterea accizelor la tigarete, tutun de fumat destinat rularii in tigarete, confectii din blanuri naturale, articole din cristal, bijuterii din aur, produse de parfumerie, arme si arme de vanatoare, altele decat de uz militar.

    Adoptand un amendament al Comisiei de buget-finante, senatorii au stabilit ca operatiunile impozabile care nu sunt scutite de taxa sau care nu sunt supuse cotelor reduse de 5% si respectiv 9% vor fi impozitate cu 19%.

    In cazul cotei reduse de 9%, Codul Fiscal prevede ca aceasta cota este aplicabila serviciilor privind accesul in muzte, gradini zoologice, botanice, monumente, cinematografe, expozitii, evenimente culturale, serviciilor privind livrarea de proteze, de medicamente, cazarea in sectorul hotelier.

    Mai multe amanunte, pe www.mediafax.ro